1ra-1754/2021 — art. 192 alin. 1; 287 alin. 1; 152 alin. 1; 439 alin. 1 prim CP

1ra-1754/2021 — art. 192 alin. 1; 287 alin. 1; 152 alin. 1; 439 alin. 1 prim CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1754/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Pântea Marin în numele inculpatului Gasanov Ilham, prin care se solicită casarea parțială

a sentinței Judecătoriei Chișinău din 24 noiembrie 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 15 iunie 2021, în cauza penală în privința lui

Gasanov Ilham XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat

în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 04.07.2020 − 24.11.2020;

Instanța de apel: 06.01.2021 − 15.06.2021;

Instanța de recurs: 06.08.2021 − 10.11.2021.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

judecată în procedura prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Gasanov

Ilham XXXXX, a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute la:

- art. 1921 alin. (1) Cod penal, și cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal

coroborat cu prevederile art. 3641 pct. (8) Cod procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă

sub formă închisoare pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis;

- art. 287 alin. (1) Cod penal, și cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal

coroborat cu prevederile art. 3641 pct. (8) Cod procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă

sub formă închisoare pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis;

1

- art. 152 alin. (1) Cod penal, și cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal

coroborat cu prevederile art. 3641 pct. (8) Cod procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă

sub formă închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis;

- art. 349 alin. (11) Cod penal, și cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal

coroborat cu prevederile art. 3641 pct. (8) Cod procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă

sub formă închisoare pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, lui Gasanov Ilham, i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Acțiunea civilă depusă de Romanova Olga, prin care a solicitat încasarea de la

Gasanov Ilham a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în mărime de 6 903,53 euro

echivalentul în valută națională a 141 570,68 lei, a fost admisă în principiu, urmând ca

asupra cuantumului daunei despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă.

S-a încasat de la Gasanov Ilham, în beneficiul părții vătămate Romanova Olga, suma

de 40 00,00 (patru mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Codreanu Elena și s-a

încasat de la Gasanov Ilham în beneficiul părții vătămate Codreanu Elena, suma de 1 648,00

(o mie șase sute patruzeci și opt) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000,00

(zece mii) lei cu titlu de prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Codreanu Vitalie și s-a încasat de la

Gasanov Ilham în beneficiul părții vătămate Codreanu Vitalie, suma de 10 000,00 (zece mii)

lei cu titlu de prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

S-a admis demersul acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului

Gasanov Ilham a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea rapoartelor de expertiză

judiciară cu încasarea din contul lui Gasanov Ilham în beneficiul statului, cheltuielile

judiciare în mărime totală de 640,00 (șase sute patruzeci) lei, în legătură cu efectuarea

expertizelor judiciare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a constatat că

Gasanov Ilham, la 24 mai 2020, aflându-se pe bd. XXXXX, mun. XXXXX, unde era parcat

automobilul de model XXXXXcu n/î XXXXX, care aparținea cet. Romanova Olga, unde

având cheile de la mecanismul de startare al motorului de la autoturismul menționat,

urmărind scopul de a intra ilegal în posesia mijlocului de transport care aparținea altei

persoane, prin acces liber și fără permisiunea proprietarului, a pătruns în automobilul

menționat, urcând pe bancheta șoferului. Ulterior, Gasanov Ilham continuând acțiunile

2

sale infracționale și acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient

survenirea acestora, după ce cu cheile a startat motorul automobilului menționat,

intenționat a răpit mijlocul de transport, și pierzând controlul ghidajului, a comis un

accident rutier pe str. XXXXX, mun. XXXXX, deteriorând automobilul în mod

nesemnificativ.

Astfel, acțiunile inculpatului Gasanov Ilham au fost încadrate juridic în baza art. 1921

alin. (1) Cod penal, adică răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire.

Tot el, la 18 iunie 2020, aproximativ la ora 20:00, aflându-se în curtea blocului locativ

din bd. XXXXX, mun. XXXXX, manifestând un cinism deosebit față de normele morale

unice și prin obrăznicie deosebită, din intenții huliganice, i-a adresat cuvinte necenzurate

lui Codreanu Vitalie și Codreanu Elena. Ulterior, Gasanov Ilham, prin aplicarea mai multor

lovituri cu mâinele și picioarele, i-a agresat fizic pe Codreanu Vitalie, cauzându-i conform

raportului de expertiză judiciară nr. 202002D1311 din 21.07.2020 contuzia gleznei, ce nu se

supune aprecierii medico-legale în conformitate cu prevederile p. 17 al Regulamentului de

apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale (aprobat prin ordinul MS nr.199

din 27.06.2003, publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 170-172 din 08.08.2003) din motivul

nespecificării prin ce se exprimă această contuzie (edem, echimoză, excoriație) cât și pe

Codreanu Elena, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 202002D1181

din 07.07.2020, fractura osului ulnar stâng cu deplasarea fragmentelor cu edem

posttraumatic al țesuturilor moi la acest nivel, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și

care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică

ca vătămare corporală medie.

Astfel, acțiunile inculpatului Gasanov Ilham au fost încadrate juridic în baza art. 287

alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiunile care, prin conținutul

lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Tot el, la 18.06.2020, aproximativ la ora 20:30, aflându-se in curtea blocului locativ

din bd. XXXXX, mun. XXXXX, în timpul unui conflict, prin aplicarea unei lovituri cu

piciorul în regiunea mâinii stângi, a agresat-o fizic pe cet. Codreanu Elena cauzându-i,

conform raportului de expertiză judiciară nr. 202002D1181 din 07.07.2020, fractura osului

ulnar stâng cu deplasarea fragmentelor cu edem posttraumatic al țesuturilor moi la acest

nivel, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă

durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie.

Astfel, acțiunile inculpatului Gasanov Ilham au fost încadrate juridic în baza art. 152

alin. (1) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care

3

nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost

urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin

de o treime din capacitatea de muncă.

Tot el, la 18.06.2020, aproximativ la ora 20:30, urmărind scopul sistării activității

colaboratorilor de poliție, aflându-se în apropierea imobilului situat pe bd. XXXXX, din

mun. XXXXX, a aplicat violența fizică nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei

exprimată prin aplicarea loviturilor cu piciorul în regiunea pieptului, mâinii și piciorului

subofițerului superior al Batalionului de patrulare și reacționare operativă al Direcției de

Poliție a municipiului Chișinău, Ștefan Bagrin, care se afla în exercitarea obligațiunilor de

serviciu, cauzându-i acestuia, conform raportului de expertiză judiciară nr. 202002P1525

din 19.06.2020, excoriație la nivelul membrului superior drept, care a fost cauzată în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Astfel, acțiunile inculpatului Gasanov Ilham au fost încadrate juridic în baza art. 349

alin. (11) Cod penal, adică, aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate față de

persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu.

avocatul Pântea Marin în interesele inculpatului Gasanov Ilham, prin care a solicitat

casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care față de inculpat să fie

aplicată o pedeapsă non privativă de libertate.

declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. Pentru a motiva decizia adoptată, instanța de apel a relevat că la pronunțarea

sentinței, prima instanță a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept și just a

concluzionat că inculpatul Gasanov Ilham a comis faptele infracționale imputate prin actul

de sesizare a instanței, care au fost corect încadrate juridic în dispoziția art. 1921 alin. (1),

art. 287 alin. (1), art. 152 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal, iar vinovăția acestuia a fost

dovedită din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu,

din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, instanța a notat că apărătorul Pântea Marin, în apelul declarat nu contestă

vinovăția inculpatului Gasanov Ilham, ci manifestă dezacordul cu pedeapsa stabilită de

către prima instanță celui din urmă.

În acest context, instanța de apel a precizat că prima instanță a ținut cont, la stabilirea

categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului, de toate circumstanțele reale și personale

privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunilor

comise, care se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, de influența pedepsei

4

aplicate asupra corectării și reeducării lui, de persoana inculpatului și lipsa antecedentelor

penale.

Concomitent, a fost reținut și faptul că inculpatul Gasanov Ilham, a comis patru

infracțiuni mai puțin grave, nu este încadrat în câmpul muncii, nu a reparat prejudiciul

cauzat prin infracțiune, ceea ce denotă faptul că acesta este predispus de a comite

infracțiuni și că pedepsele nonprivative de libertate nu-și vor atinge scopul de corectare și

evitare în comiterea unor noi infracțiuni.

În alți termeni, pedeapsa penală este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către inculpat, precum și

de către alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea blândă

generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici

pentru prevenirea de noi infracțiuni, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului

urmărit.

Legalitatea pedepsei impune instanței obligația de a stabili pedeapsa în limitele

fixate în Partea Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului

penal.

În contrast, individualizarea pedepsei constă în obligația instanței de a stabili

măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor

legii penale și pedepsei penale.

Făcând o concluzie asupra celor etalate, instanța de apel a stabilit că la indivi-

dualizarea pedepsei, prima instanță a ținut cont de principiile care urmează a sta la baza

individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată inculpatului Gasanov Ilham fiind legală,

echitabilă și individualizată în deplină concordanță cu prevederile legii penale, dar și cu

circumstanțele cauzei.

ordinar de către avocatul Pântea Marin în numele inculpatului Gasanov Ilham, care fără

a invoca vreun temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești pronunțate pe caz, în partea

stabilirii pedepsei, cu dispunerea executării pedepsei lui Gasanov Ilham în condiții

neprivative de libertate.

În susținerea că instanțele de fond la numirea pedepsei inculpatului nu au luat în

considerație următoarele circumstanțe: inculpatul a recunoscut vina în săvârșirea

infracțiunilor incriminate; se căiește sincer de cele comise, ceea ce denotă faptul că

inculpatul conștientizează pericolul social al faptelor comise, precum și urmările acestor

fapte; a colaborat cu organul de urmărire penală, nu a creat impedimente în stabilirea

adevărului la cauza penală, a contribuit la descoperirea infracțiunii, a făcut declarații pe

marginea celor săvârșite; careva urmări grave pe cauză nu au survenit; are domiciliu în

municipiul XXXXXX, str. XXXXX; are o vârstă tănără - 19 ani; anterior nejudecat. Mai

precizează apărătorul că inculpatul nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune părților

vătămate, din lipsă de surse financiare.

5

4.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin.1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că decizia instanței de apel este legală și

întemeiată.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de apel,

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Potrivit cererii de recurs, apărătorul inculpatului critică decizia contestată în latura

pedepsei aplicată inculpatului, considerând-o prea aspră, solicitând în acest sens, aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Gasanov Ilham, dat fiind faptul că instanțele

de fond nu au ținut cont de toate circumstanțele cauzei, atunci când au decis asupra

modului de executare a pedespei cu închisoarea.

La capitolul dat, Colegiul penal reamintește că pedeapsa aplicată infractorului

trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială

și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele

fixate în Partea specială.

Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sânt determinate de

încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia

constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în

care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

Termenul pedepsei, înafară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având

în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică,

situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale,

comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii, deci este vorba de

personalitatea infractorului.

Astfel, după ce instanța de judecată a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor

generale de individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de individualizare cu

privire la săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, poate dispune neexecutarea pedepsei aplicate vinovatului, prin suspendarea

condiționată a executării pedepsei, care constă în dispoziția luată de instanța de judecată

6

prin sentința de condamnare de a suspenda, pe o anumită perioadă și în anumite condiții,

executarea pedepsei pronunțate.

Prin urmare, suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a pedepsei,

conferă instanței de judecată posibilitatea ca, pe lângă stabilirea cuantumului pedepsei, să

se pronunțe și asupra modului de executare. Condițiile privind acordarea suspendării

condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa

aplicată și natura infracțiunii; circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea

instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia.

Deci, la judecarea cauzei, instanța de judecată trebuie să studieze multilateral, în

deplină măsură și obiectiv, toate circumstanțele și datele prezentate care caracterizează atât

negativ, cât și pozitiv persoana inculpatului și care au o importanță esențială pentru

stabilirea categoriei și mărimii pedepsei.

Principalele elemente care urmează a fi luate în seamă de către instanțele

judecătorești pentru a-și exprima convingerea în legătură cu personalitatea infractorului la

individualizarea pedepsei se referă la: datele despre starea psihico-fizică a infractorului;

caracteristica socială a infractorului până la săvârșirea infracțiunii; caracteristica

infractorului după săvârșirea infracțiunii și atitudinea acestuia față de fapta săvârșită

(recunoașterea vinovăției și căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii,

repararea prejudiciului material etc.). Or, o condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 90 din

Codul penal constituie concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să execute

pedeapsa stabilită.

În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor

expres prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte

de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce

privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în

cadrul cercetării judecătorești.

Revenind la cauza dedusă judecății, Colegiul penal constată că instanțele de fond au

studiat în deplină măsură și obiectiv, toate circumstanțele și datele prezentate, care

caracterizează personalitatea inculpatului, or, din materialele cauzei este evident faptul că,

inculpatul a comis patru infracțiuni mai puțin grave, la un interval relativ scurt de timp,

nu este încadrat în câmpul muncii și nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune

părților vătămate. Aceste împrejurări denotă predispunerea inculpatului de a se afla în

conflict cu legea penală și de a miza pe toleranța instanțelor de judecată în virtutea

procedurii de judecare a cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală. Or, prin

îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor art. 90 alin. (1) Cod

penal, nu se creează un drept pentru condamnat, ci doar o posibilitate la această măsură

de individualizare judiciară a modului de executare a pedepsei cu închisoarea.

7

În acest sens, Colegiul penal consideră întemeiate considerentele instanței de apel că

în prezenta cauză, nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată

a pedepsei cu închisoare în privința inculpatului, deoarece personalitatea acestuia nu

prezintă garanțiile unei conduite, ce ar permite instanței de judecată să conchidă cu

fermitate că acesta se poate corija și fără a fi izolat de societate.

Astfel, instanța de recurs statuează, că pedeapsa individualizată de instanțele de

fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin.

(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

Generalizând cele expuse, Colegiul penal consideră că, în speța dată nu a fost

constatată prezența cărorva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare în sensul

casării deciziei contestate în partea stabilirii pedepsei și din aceste motive, se impune

soluția de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pântea Marin în

numele inculpatului Gasanov Ilham, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Gasanov Ilham XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 22 decembrie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

8