1ra-1722/20 — art. 152 alin. 2 lit. e CP

Dosarul nr. 1ra-1722/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nicolae Craiu

judecând, fără citare părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău Dorina Tăut, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020, în cauza

penală, în privința lui

Adam Mihail XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 05.07.2019 până la 05.02.2020;

Instanța de apel de la 27.02.2020 până la 20.05.2020;

Instanța de recurs de la 24.07.2020 până la 15.12.2020.

a c o n s t a t a t :

Mihail Adam a fost recunoscut vinovat și condamnat pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod

penal, la o pedeapsă sub formă de 2 ani și 4 luni închisoare, cu executarea pedepsei

într-un penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, a suspendat condiționat executarea

pedepsei cu închisoare stabilită lui Mihail Adam, cu o perioadă de probațiune de 2

ani, cu condiția că el în perioada de probațiune nu va săvârși o nouă infracțiune și

prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a

acordat.

S-a încasat în mod solidar de la Nicolae Juc și Mihail Adam în beneficiul

statului suma de 213 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate la urmărirea

penală.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și inculpatul Nicolae Juc, în privința

căruia hotărârile nu se contestă.

08.11.2017, aproximativ la ora 02:00, împreună și de comun acord cu Juc Vasile și

Juc Nicolae, ambii locuitori ai XXXXX, din cauza unor relații ostile apărute anterior

1

între Vasile Juc și Igor Rusu, s-au deplasat la domiciliul acestuia din aceeași

localitate, l-au strigat să iasă afară și Mihail Adam i-a solicitat țigări. Igor Rusu

ieșind la poartă pentru a-i transmite țigări lui Mihail Adam, Vasile Juc și Nicolae

Juc au început a-i aplica lovituri lui Rusu Igor, încercând să-l scoată în drum. Igor

Rusu a intrat în ograda gospodăriei sale însă Vasile Juc și Nicolae Juc au intrat din

urma sa și-i aplicau lovituri cu pumnii și picioarele peste toată suprafața corpului

apoi din urma lor a intrat în ogradă și Adam Mihail care a început a-i aplica și el

lovituri cu picioarele în regiunea spatelui. Prin aceste acțiuni lui Igor Rusu i-au fost

cauzate conform raportului de expertize medico-legală nr.187 din 11.12.2017

vătămăre corporală medie sub formă de: traumă închisă a cutiei toracice cu fractura

coastei 9 pe stânga, fractura închisă a oaselor nazale, trauma cranio-cerebrală cu

comoție cerebrală, echimoza din regiunea ochiului stâng.

Igor Rusu a înaintat cerere de apel prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a înceta procesul.

În motivarea cererii de apel a indicat că, Mihail Adam este vecinul părții

vătămate din sat și în procesul examinării dosarului penal de către instanța de

judecată a ajuns la concluzia în necesitatea de a se împăca, însă a fost în

imposibilitate de a face acest act, deoarece instanța era retrasă de acum pentru

emiterea sentinței.

3.1. De asemenea, invocând ilegalitatea sentinței primei instanțe, cerere de

apel a depus și apărătorul Bobu Anatolie în numele inculpatului Mihail Adam, care

a solicitat admiterea cererii de apel, casarea sentinței contestate și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care a înceta procesul penal în privința lui Mihail Adam, pe

motivul împăcării părților.

În motivarea cererii de apel, a indicat că Mihail Adam a recunoscut vinovăția

de comiterea infracțiunii imputate și pe parcursul urmăririi penale a încercat de a

media cu partea vătămată, care însă a refuzat categoric actul de împăcare.

a fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința, în privința inculpatului

Mihail Adam și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanța, după cum urmează: în partea care se referă la individualizarea executării

pedepsei, și pronunțată în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță după cum urmează:

Procesul penal în privința lui Mihail Adam pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal,

se încetează în legătură cu împăcarea părților în temeiul art. 109 din Codul penal.

În rest, sentința se menține fără modificări.

2

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a constatat că, la

pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept și just a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului se conțin elementele

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, în conformitate cu art. 109 Cod penal,

procesul penal de învinuire a inculpatului Mihail Adam, urmează a fi încetat în

legătură cu împăcarea părților, din următoarele considerente.

Astfel, instanța de apel a indicat că prevederile art. 109 Cod penal stabilesc

că, împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune

ușoară sau mai puțin gravă, iar în cazul minorilor, și pentru o infracțiune gravă,

infracțiuni prevăzute la capitolele II-VI, la art.264 alin.(1) din Partea specială,

precum și în cazurile prevăzute de procedura penală, dacă persoana nu are

antecedente penale pentru infracțiuni similare comise cu intenție sau dacă în

privința sa nu a mai fost dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat al împăcării,

pentru infracțiuni similare comise cu intenție în ultimii cinci ani. Împăcarea este

personală și produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale și până

la retragerea completului de judecată pentru deliberare. Pentru persoanele lipsite

de capacitate de exercițiu, împăcarea se face de reprezentanții lor legali. Cei cu

capacitate de exercițiu restrînsă se pot împăca cu încuviințarea persoanelor

prevăzute de lege. Împăcarea nu se aplică în cazul persoanelor care au săvârșit

asupra minorilor infracțiuni prevăzute la art.171- 1751, 201, 206, 208, 2081 și 2082.

Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea comisă de inculpat, se clasifică ca

infracțiune gravă, fiind prevăzută pedeapsa maximă cu închisoare de până la 7 ani.

Conform art. 391 alin. (1), pct. (1) Cod de procedură penală, sentința de

încetare procesului penal se adoptă dacă lipsește cerea părții vătămate, plângerea a

fost retrasă sau părțile sau împăcat.

Potrivit art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe

parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 285

alin.(1), pct. 1), 2), 4), 5), instanța de judecată, prin sentința motivată, încetează

procesul penal.

Conform art. 285 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, încetarea urmăririi

penale are loc în cazurile în care plângerea a fost retrasă de către partea vătămată

sau părțile s-au împăcat - în cazurile în care urmărirea penală poate fi pornită numai

în baza plângerii prealabile sau legea penală permite împăcarea. Iar, potrivit art.

276 alin. (5) Cod de procedură penală, la împăcarea părții vătămate cu bănuitul,

învinuitul, inculpatul în cazurile menționate în alin. (1), urmărirea penală încetează.

3

Împăcarea este personală și produce efecte doar dacă intervine până la rămânerea

definitivă a hotărârii judecătorești.

Astfel, instanța de apel a stabilit că, infracțiunea comisă de inculpatul Mihail

Adam este o infracțiune gravă, părțile în ședința instanței de apel s-au împăcat, iar

careva restricții în cauza penală dată, pentru procedura de împăcare prevăzută de

Legea penală, în cadrul ședinței instanței de apel nu au fost stabilite, și, prin urmare,

procesul penal în privința inculpatului Adam Mihail urmează a fi încetat.

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu

menținerea sentinței.

În motivarea celor solicitate, procurorul indică că instanța de apel eronat a

admis împăcarea și a încetat procesul penal, or, conform art. 106 alin. (2) Cod penal,

împăcarea produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale până la

retragerea completului de judecată.

lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia că, recursul declarat

urmează a fi admis din următoarele considerente:

Potrivit art. 435 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată și menține

hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Reieșind din dispoziția alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Astfel, recurentul își întemeiază recursul ordinar declarat, pe prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță,

inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Procurorul a invocat că, instanța de apel eronat a încetat procesul penal în

privința inculpatului Mihail Adam în legătură cu împăcarea părților în temeiul art.

109 Cod penal, deoarece la această etapă nu se mai aplică această normă penală.

Așadar, Colegiul penal lărgit, admite acest argument, calificându-l ca fiind

întemeiat, or, potrivit art. 109 alin. (2) Cod penal, împăcarea este personală și

produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale și până la retragerea

completului de judecată pentru deliberare.

4

Prin reglementarea în art. 109 Cod penal a momentului până când poate avea

loc împăcarea părților, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, legiuitorul a avut

în vedere că momentul final, este atunci când cauza se judecă de către instanța de

fond, când completul s-a retras pentru deliberare cu adoptarea sentinței respective.

Acest înțeles al legii rezultă din construcția și plasamentul procedurilor ce le

parcurge cauza penală pusă pe rol.

Conform Codului de procedură penală Titlului II, intitulat ,,JUDECATA”,

cuprinde capitolele I-VI. Dintre acestea, Capitolul III reglementează judecarea

cauzei penale în prima instanță, procedură, care este descrisă în amănunte în patru

secțiuni. Secțiunea a 4-a este dedicată anume unei faze speciale a procedurii de

judecare-,,Deliberarea și adoptarea sentinței”.

Prin urmare, până la acest moment părțile se pot împăca în cazul infracțiunilor

prevăzute de alin. (1) art. 109 Cod penal, cu excepția celora prevăzute de alin. (1)

art. 276 Cod de procedură penală. Imposibilitatea de a admite împăcarea părților la

următoarele căi a procesului penal, cai ordinare de atac – Apelul și Recursul, rezultă

din prevederile art. 230 Cod de procedură penală, care stipulează în alin. (2) că în

cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen.

Fazele următoare a judecării cauzei sunt căi de verificare a temeiniciei și

legalității hotărârii judecătorești, inclusiv și în partea aplicării procedurii împăcarii

părților, potrivit legii materiale și procesual penale.

Ca exemplu ar servi cazul când prima instanță nu a admis împăcarea părților

deși legea permitea și părțile au făcut declarațiile respective privitor la împăcare,

însă prima instanță a omis să soluțineze această chestiune (vezi recomandarea CSJ nr.

56 cu privire la aplicarea art. 109 Cod penal și 276 Cod de procedură penală în cazurile

împăcării părților).

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel

incorect a aplicat prevederile art. 109 Cod penal, și a încetat procesul penal în

privința inculpatului la etapa apelului, nefiind exercitat acest drept de către părți

nici la etapa urmăririi penale și nici la etapa cercetării judecătorești în instanța de

fond.

Astfel, instanța de recurs consideră că, prima instanță corect a constatat ca fiind

dovedită vinovăția inculpatului în cele imputate, sentința nefiind contestată în

această parte, iar pedeapsa aplicată lu Mihail Adam este una echitabilă și corect

individualizată.

5

În consecință, conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul și stabilind prezența temeiurilor prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, urmează să caseze hotărârea

instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursul ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău Dorina Tăut, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 20 mai 2020, cu menținerea sentinței Judecătoriei Ungheni din

05 februarie 2020 în cauza penală, în privința lui Adam Mihail XXXXX.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 ianuarie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

6