1ra-433/2020 — art. 171 al. 1, 2 CP

1ra-433/2020 — art. 171 al. 1, 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-433/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nadejda Toma,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, declarat de

avocatul Eremia Vitalie în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2019, în cauza penală în

privința lui

Cernei Mihail XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 26.12.2018 pînă la 28.01.2019;

Instanța de apel de la 28.02.2019 pînă la 19.06.2019;

Instanța de recurs de la 15.11.2019 pînă la 12.05.2020.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în

cauză în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

fost recunoscut vinovat Cernei Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de:

- art. 171 alin. (1) Cod penal (episodul din 25.08.2018), cu stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei într-

un penitenciar de tip semiînchis.

- art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal (episodul din 03.09.2018), cu stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei într-

un penitenciar de tip semiînchis.

- art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal (episodul din 04.09.2018), cu stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei într-

un penitenciar de tip semiînchis.

- art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal (episodul din 05.09.2018), cu stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei într-

un penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, s-a stabilit pedeapsă definitivă lui Cernei

Mihail, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, închisoare pe un termen de 6

ani, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat de la Cernei Mihail, în beneficiul statului, suma de 22 363,36 lei, ce

constituie cheltuieli judiciare suportate în cadrul urmăririi penale.

25.08.2018 pe la ora 2300, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale forțate cu cet.

XXX, X, în timp când se afla la domiciliul acesteia din XXX, aplicând forța fizică a

violat-o, întreținând astfel un raport sexual forțat.

1

Tot Cernei Mihail, continuându-și acțiunile sale ilegale, după ce a săvârșit violul

cet. XXX din data de 25.08.2018, concluziile necesare pentru sine nu și-a făcut,

considerându-și că acțiunile lui ilegale nu vor fi descoperite și el nu va fi tras la

răspundere, la 03.09.2018 pe la orele amiezii, din nou, Cernei Mihail urmărind scopul

satisfacerii poftei sexuale forțate cu cet. XXX, aflându-se la domiciliul acesteia din

XXX aplicând forța fizică a violat-o, întreținând astfel un raport sexual forțat.

Tot Cernei Mihail, continuându-și acțiunile sale ilegale, după ce a săvârșit

violul cet. XXX din data de 25.08.2018 și din 03.09.2018, concluziile necesare pentru

sine nu și-a făcut, considerând că acțiunile lui ilegale nu vor fi descoperite și el nu va

fi tras la răspundere, la 04.09.2018 pe la ora 08:00, din nou, urmărind scopul

satisfacerii poftei sexuale forțate cu cet. XXX, aflându-se la domiciliul acesteia din

XXX, aplicând forța fizică a violat-o, întreținând astfel un raport sexual forțat.

Tot Cernei Mihail, continuându-și acțiunile sale ilegale, după ce a săvârșit violul

cet. XXX din data de 25.08.2018, din 03.09.2018 și din 04.09.2018 concluziile

necesare pentru sine nu și-a făcut, considerând că acțiunile lui ilegale nu vor fi

descoperite și el nu va fi tras la răspundere, la 05.09.2018 pe la ora 13:00, din nou,

urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale forțate eu cet. XXX, aflându-se la

domiciliul acesteia din XXX, aplicând forța fizică a violat-o, întreținând astfel un

raport sexual forțat.

inculpatului, a depus apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care inculpatul Cernei Mihail să fie achitat de comiterea

infracțiunilor imputate.

În motivarea apelului avocatul a invocat că, în cadrul administrării cauzei au

avut loc mai multe încălcări de către organul de urmărire penală, totodată

circumstanțele care s-au petrecut în fapt, începând cu data de 08.08.2019 între

persoanele vizate, în cauza penală au fost expuse cu lux de amănunte de către

inculpatul Cernei Mihail, fiind redate și în cererea de apel înaintată.

Consideră că, circumstanțele invocate de către inculpat se confirmă prin probele

anexate la materialele cauzei și anume: la 05.09.2019 la o oră nedeterminată de către

organul de urmărire penală al I.P. Căușeni, XXX a efectuat un apel fals la serviciul

112 declarând că a fost îmbrâncită și agresată fizic de către concubinul fiicei sale

XXX, Cernei Mihail, circumstanței ce nu corespund adevărului, ori la ziua de azi nu

sunt careva probe la materialele dosarului ce ar confirma îmbrâncirea și agresiunea

aplicată de către Cernei Mihail față de așa zisa victimă. Ulterior după ce XXXa

conștientizat că simplul apel la serviciul 112 nu este suficient pentru a se răzbuna pe

acesta, a declarat polițiștilor care l-au reținut pe Cernei Mihail precum că acesta ar fi

violat-o, la 05.09.2018, fără însă a face trimitere și la alte raporturi sexuale întreținute

cu Cernei Mihail la inițiativa proprie, or din plângerea așa zisei victime XXX din

05.09.2018, adresată șefului SUP al IP Căușeni, Sergiu Nastas, aceasta a declarat că a

fost violată contrar voinței sale anume la data de 05.09.2018 orele 13:00, necătând la

faptul că la orele 13:00 XXX se afla în stradă în preajma casei de locuit al vecinei

XXX cu rugămintea de a o ajuta să apeleze la serviciul 112.

La fel, toate declarațiile date în fața de OUP de către așa zisa victimă/parte

vătămată XXX, la diferite etape ale procesului penal cât și explicațiile lui Cernei

Mihail sunt identice și cu o singură diferență Cernei Mihail explică de la bun început

că relațiile sexuale au fost benevole și la inițiativa XXX iar XXX declară că

raporturile sexuale au avut loc din inițiativa lui Cernei Mihail și contrar voinței sale.

2

Își exprimă dezacordul cu alegațiile XXX din următoarele considerente: Toate

acțiunile lui Cernei Mihail începând cu 25.08.2018 au fost coordonate cu fiica așa

zisei victime, Melnic Ecaterina care controla prin diferite metode toate acțiunile lui

Cernei Mihail și anume prin apeluri, mesaje și apeluri video prin care Melnic

Ecaterina îl impunea pe Cernei Mihail în flecare dimineață să-i arate unde a dormit

toată noaptea, aceste acțiuni îi fac să creadă că XXX cunoștea sau conștientiza că

Cernei Mihail poate să petreacă nopțile nu în dormitor cu feciorul, la fel consideră că

atât XXX cât și nepotul acesteia XXX cunoșteau și conștientizau că Cernei Mihail

poate să înnopteze cu bunica XXX cât și invers XXX conștientiza că nepotul XXX

cunoaște și conștientizează că Cernei Mihail înnoptează împreună cu bunica sa XXX,

ori din declarațiile XXX aceasta a recunoscut că după întreținerea raportului sexual în

data de 25.08.2018 pe la orele Cernei Mihail sa culcat pe patul de alături, din

declarațiile lui Cernei Mihail, „ După care ea s-a culcat în crivat. Imediat după cele

întâmplate el a ieșit afară și l-a văzut pe Mihai, el era treaz și era preocupat cu

calculatorul. El atuncea s-a întors înapoi în cameră și m-a culcat în aceiași cameră cu

baba numai că pe paturi diferite".

Deși așa zisa victimă XXX, declară că îi era frică de XXX să declare la poliție

că a fost violată, din motiv că, „acesta a amenințat-o că îi va scoate ochii cu

furculița", în același timp având mai multe posibilități aflându-se singură la domiciliu

și anume când Cernei Mihail a plecat de unul singur la tăiat păpușoaie pe deal, lipsind

de acasă toată ziua revenind tocmai seara, - „toată strada este împânzită de vecini care

sunt rude și puteau să intervină la orice apel al victimei XXX", circumstanțe

recunoscute de însăși XXX - „după primul raport sexual, după cel de al doilea raport

sexual, după cel de al treilea raport sexual și după cel de al patrulea raport sexual în

ospeție la XXX a venit ginerele XXX, căreia acesta, îi datora 300 USD și ca urmare a

căreia sa iscat o ceartă, care sa finisat cu, citez din explicațiile lui Cernei Mihail: -

„după care baba a iești afară și făcea păsat pentru pui, tot atunci de gardul gospodăriei

s-a apropiat nepotul XXX, Leonid de vârstă 59 ani discutând cu XXX. aproximativ

10 min. despre fiica XXX. După aceasta de poarta casei s-a apropiat un taxi de

culoarea roșie, din care a coborât ginerele XXX, Gheorghe care era în stare de

ebrietate, acesta împreună cu XXX a mers în bucătărie, unde s-au luat la ceartă,

precum că Melnic Ecaterina soacra acestuia îi este datoare cu 300 dolari SUA, atunci

XXX cu cuvinte foarte urâte la numit, iar la rândul său acesta le-a învinuit pe toate

că: - sunteți învățate să aduceți bărbați în ogradă și să vă bateți joc de ei", cum s-a

exprimat acesta „sămânța dracului". În acel moment la gălăgie s-a apropiat nepotul

XXX, Leonid care este vecin peste gard și cu care XXX este în relații foarte bune, s-a

uitat peste gard și fără a comenta ceva a plecat. La aproximativ 3 min. a intrat în

ogradă verișoara XXX, Cristina de aproximativ 40 de ani care este și fina de cununie

a ginerelui Gheorghe, a intrat în casă la XXX și au discutat aproximativ 15 min.,

după care la luat pe moșul său Gheorghe și au plecat acasă la acesta care se afla peste

două case ". O altă posibilitate de a declara la poliție pretinsele acțiuni de viol ale lui

Cernei Mihail este faptul că Cernei Mihail la 04.09.2018 aproximativ pe la orele

17:30 împreună cu nepotul Melnic Mihail au ieșit din ograda casei unul pentru a

pleca la serviciu iar X pentru a merge la Hîncești s. Pereni, lipsind de la domiciliul

așa zisei victime aproximativ 30 ore, timp suficient pentru a apela la poliție pe

pretinsele fapte ilegale comise de Cernei Mihail.

La fel, XXX a făcut declarații mincinoase și atunci când a declarat că în toată

această perioadă începând cu data de 25.08.2018 și până la data de 05.09.2018 la ea

3

la domiciliu nu a intrat nimeni, însă în realitate în această perioadă au intrat o

mulțime de persoane și anume: - ruda vecinul Leonid de 59 ani; verișoara XXX,

Cristina de vârstă aproximativ 40 ani vecină peste două case; - ginerele XXX,

Gheorghe, căreia ultima îi datorează 300 USD, care a venit la domiciliul XXX cu un

taxi în stare de ebrietate; -șoferul autocamionului de model „Zil" cu care au fost aduși

păpușoii de pe deal, cu care XXX sa achitat cu suma de 400 lei; - persoana care

colectează datele de pe contorul de gaze naturale numele căreia nu cunoaște dar care

a discutat cu XXX aproximativ 10 minute despre fiica sa XXX.

Cu referire la masajul efectuat de Cernei Mihail, așa zisei victime XXX, declară

că, discuția despre viitorul masaj a fost inițiată cu XXX, care la rugat pe Cernei

Mihail să ia cu el de la Pereni, puțin rachiu balsamic din plante de leac, pentru ai face

frecție mamei XXX, pentru că o dor picioarele atrage atenția că deși XXX împreună

cu fiica acesteia XXX, cunoștea că Cernei Mihail trebuie să vină să-i facă frecție pe

data de 25.08.2018, totuși aceasta nu și-a îmbrăcat o pereche de chiloți pe ea sau

chiar o pereche de pantaloni, pentru a nu apărea goală în fața unui bărbat străin, mai

mult după ce Cernei Mihail a observat că aceasta este fără lenjerie și i-a cerut acesteia

să se îmbrace, iar acesta a refuzat spunând că ei nu-i este rușine, astfel după părerea

sa fiica XXX, XX cunoștea despre poftele sexuale ale mamei sale, motiv din care ia

solicitat lui Cernei Mihail să nu mai spună nimănui din vecini că el îi face frecție

mamei, ca să nu-i râdă lumea.

Cu referire la data de 05.09.2019, reiterează că, pe toată perioada deplasării lui

Cernei Mihail, din localitatea Pereni spre or. Căușeni, fiica XXX, XXX îl telefona pe

Cernei Mihail pentru a cunoaște locul aflării acestuia la moment și ora la care acesta

va ajunge la destinația finală, comportamentul XXX, ne face să credem că aceasta se

comporta de parcă dorea săi facă lui Mihail Cernei în ziua de 05.09.2018 o surpriză,

iar când a ajuns acasă la XXX aceasta era în camera sa în fața unei coveți de baia,

băită, parfumată puternic, îmbrăcată în cămașă de noapte albă și patul/divanul pe care

Cernei Mihail la strâns la loc era desfăcut și pe el era așternută o plapumă nouă de

culoare cafenie și aicea dorește să reamintească instanței de judecată, că XXX și de

această dată ca și de toate dățile îi lipsea lingeria intimă, mai mult de fiecare dată

când aceasta a întreținut raporturi sexuale cu Cernei Mihail, acesteia îi lipsea lingeria

intimă, deci avea un comportament de parcă nu avea careva griji că va fi violată de

către cineva.

Prin urmare, toate acțiunile OUP Căușeni, și ale procurorului Procuraturii

Căușeni, Sergiu Nimirschi de învinuire a lui Cernei Mihail se bazează doar pe

declarațiile mincinoase ale așa zisei victime XXX, toate acțiunile/inacțiunile descrise

în cererea de apel, au fost efectuate cu încălcarea drepturilor clientului său. Prin

urmare aceste probe urmează a fi excluse de instanța de judecată, fiind dobândite de

către organul de urmărire penală cu încălcarea prevederilor art. 58 Cod de procedură

penală, și anume: - se consideră victimă orice persoană fizică sau juridică căreia, prin

infracțiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale. Victima are un interes

în cadrul procesului penal și este interesată în rezultatele acestuia", prin urmare OUP

nu a luat în calcul că așa zisa victimă XXX are un interes personal în rezultatul

examinării cazului și anume interesul de al pedepsi pe Cernei Mihail, pentru ca acesta

să nu poată pretinde de la fiica sa XXX, mijlocele financiare sustrase de către aceasta

la data de 09.08.2018 și cerceii din aur, brățara din aur cât și telefonul mobil de

model „Samsung”. Prin urmare sunt aplicabile prevederile art. 94 alin (1) pct. 6), 8),

4

9), alin. (2), (5), 95 Cod de procedură penală, aceste ilegalități conduc la inechitatea

în ansamblu a urmării penale.

Prin urmare în temeiul art. 251 alin (1) Cod de procedură penală, în coroborare

cu art. 230 alin. (1), (2), (3) și art. 58, art. 94 alin (1) pct. 6), 8), 9), alin. (2), (5), 95

Cod de procedură penală, toate acțiunile exercitate de organul de urmărire penală

începând cu momentul primirii plângerii mincinoase a așa zisei victime XXX, pe așa

zisele acțiuni ilegale ale lui Cernei Mihail, sunt supuse nulității absolute conform art.

251 alin. (1) Cod de procedură penală, mai mult, potrivit art. 255 alin. (2) Cod de

procedură penală - Ordonanța trebuie să fie motivată și să cuprindă: data și locul

întocmirii, numele, prenumele și calitatea persoanei care o întocmește, cauza la care

se referă, obiectul acțiunii sau măsurii procesuale, temeiul legal al acesteia și

semnătura celui care a întocmit-o.

Subsecvent, apărarea a solicitat declararea nulă a următoarelor probe: plângerea

cet. XXX din 05.09.2018 adresată I.P. Căușeni pe pretinsa faptă comisă de cet.

Cernei Mihail privind întreținerea contrar voinței acesteia a unui raport sexual forțat;

cererea cet. XXXXdin 05.09.2018 privind recunoașterea acesteia în calitate de parte

vătămată; ordonanța din 05.09.2018 adoptă de OUP Căușeni, privind recunoașterea

cet. XXX în calitate de parte vătămată în cauza penală nr. 2018180480; procesul-

verbal de audiere a părții vătămate din 05.09.2018 orele 15:30 - 16:00; procesul-

verbal de reținere a cet. Cernei Mihail din 05.09.2019 orele 14:55 min; ordonanța din

06.09.2018, privind punerea sub învinuire a lui Cernei Mihail; procesul-verbal de

audiere a părții vătămate XXX 12.09.2018 orele 14:00 -15:05; ordonanța din

18.02.2019 de începere a urmăririi penale pe pretinsele fapte din 25.08.2018;

ordonanța din 18.02.2019 de începere a urmăririi penale pe pretinsele fapte din

04.09.2018; ordonanța din 19.09.2018 de recunoaștere în calitate de partea vătămată

pe pretinsele fapte din 04.08.2018; procesul-verbal din 12.09.2018 orele 14:00 -

14:05, de audiere a părții vătămate; ordonanța din 26.09.2018 de recunoaștere a cet.

Cernei Mihail în calitate de bănuit pe pretinsele fapte din 04.09.2018; ordonanța din

27.09.2018 de punere a cet. Cernei Mihail sub învinuire; punctul 8 din raportul de

expertiză judiciară nr. 201809P0287 din 26.10.2018; punctul 1.3. din concluzia din

raportul de expertiză judiciară nr. 201809P0286 din 26.10.2018; ordonanța din

03.01.2019, privind modificarea învinuirii în ședință de judecată în sensul agravării ei

în privința cet. Cernei Mihail și excluderea probelor din dosarul penal nr.

22018180480, numărul dosarului în judecătoria Căușeni, sediul Central 1-376/18.

3.1. Nefiind de acord cu sentința în cauză, avocatul Pălărie Dumitru în numele

inculpatului Cernei Mihail, a depus apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea inculpatului Cernei

Mihail, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

Avocatul Pălărie Dumitru a invocat aceleași motive declarate de avocatul

Eremia Vitalie în numele inculpatului.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocații Eremia Vitalie și

Pălărie Dumitru în numele inculpatului Cernei Mihail, cu menținerea sentinței primei

instanțe.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt, vinovăția lui Cernei Mihail în baza art. 171 alin.

(1) și 171 alin. (2) lit. a) (trei episoade) din Codul penal, or, vina inculpatului se

confirmă prin următoarele materiale ale dosarului cercetate în instanța de fond și

5

verificate în instanța de apel cum sunt: declarațiile inculpatului Cernei Mihail;

declarațiile părții vătămate XXX (declarații verificate în instanța de apel); declarațiile

martorilor XXX, precum și: Procesul - verbal de confruntare între bănuitul Mihail

Cernei și partea vătămată XXX din 06.09.2018 și din 26.09.2018 și în cadrul acestor

acțiuni procesuale ambii participanți și-au menținut declarațiile făcute anterior

(f.d.31,91, vol. I); Procesul - verbal de cercetare la fața locului din 05.09.2018 (f.d.6,

vol I); Raportul de expertiză judiciară nr.201809P0287 din 26.10.2018 (f.d.l 15, vol

I); Raportul de expertiză judiciară nr.201809P0286 din 26.10.2018 (f.d.l 16, vol I);

Raportul de expertiză judiciară nr.20180500313 din 24.10.2018 (f.d. 156, vol I);

Raportul de expertiză judiciară nr.201836S0115 din 07.12.2018 (f.d. 175, vol I).

În contextul expus, instanța de apel a reținut ca fiind veridice relatările părții

vătămate, XXX, or, ultima a comunicat că primul caz de viol a fost la data de 25

august 2018 seara la orele 23:00 așa cum a spus și la anchetator. Necătînd că are 79

ani, ține minte totul, cum a venit Cernei Mihail în bucătărie, altcineva nu era acasă,

nu a bătut-o, dar a amenințat-o cu răfuială fizică, totul s-a petrecut la bucătărie în pat.

I-a ridicat fusta și și-a dat pantalonii in jos. Nu a strigat la ajutor că nu se aude, ea ia

dat o lovitură dar nu știe unde l-a lovit... Al doilea caz de viol nu ține minte precis

data, dar undeva la 03.09.2018 pe la amiaza s-a petrecut în aceleași condiții, era în

bucătărie. Cernei Mihail a venit la ea la bucătărie și a pus poamă în frigider, a împins-

o pe un divan și ea nu avea pantaloni era numai în fustă și Cernei Mihail i-a ridicat

fusta și îi ținea mîna și a violat-o, nu a țipat dar i-a spus că nu se poate, fiindcă este în

vîrstă. Nepotul său în acel moment nu era acasă era plecat la lucru. Al treilea caz de

viol a fost repede, nu ține minte dar admite că a fost așa cum a spus la anchetator la

04.09.2018 ora 08:00 dimineața, se afla în bucătărie, Cernei Mihail a intrat și i-a spus

că o să o îngrijească la bătrînețe și împins-o pe divan i-a ridicat fusta, ea îi spunea ce

face. Nu s-a plîns la nimeni că se temea de Cernei Mihail. A patra oară a fost la

05.09.2018 în jurul orelor 15:00, să produs în condiții similare, în patul cel tare,

Cernei Mihail i-a propus să-i facă frecție la picioare apoi i-a ridicat fusta la sfârșitul

raportului a înjurat-o cu cuvinte necezurate.

Astfel, îmbrîncirea părții vătămate se confirmă prin declarațiile martorului

ocular XXX, care a menționat că la începutul lunii septembrie anul 2018 după ora

13:00 la domiciliul său a venit partea vătămată și a rugat-o să sune la poliție. A

anunțat poliția despre furtul comis de concubinul fiicei sale și a spus că mai are ceva

de spus dar o să le spună personal polițiștilor. În acest timp a venit Cernei Mihail și a

îmbrîncit-o pe XXX, ea a reușit să ia telefonul de la partea vătămată din mînă să-i

spună operatorului adresa, după aceasta inculpatul i-a luat telefonul din mînă.

Totodată, se confirmă faptul că, partea vătămată cînd a plelat la 112 a comunicat doar

despre furtul comis, însă cele ce au mai avut loc urma să le comunice polițiștilor

personal, fapt ce a și avut loc.

De asemenea, au fost respinse alegațiile avocatului Eremia Vitalie expuse în

cererea de apel, precum că partea vătămată a avut mai multe oportunități de a

comunica despre cele întâmplate vecinilor, nepotului, totodată o altă posibilitate de a

declara la poliție pretinsele acțiuni de viol ale lui Cernei Mihail este faptul că XXX la

04.09.2018 aproximativ pe la orele 17:30 împreună cu nepotul XXX au ieșit din

ograda casei unul pentru a pleca la serviciu iar Cernei Mihail pentru a merge la XXX,

lipsind de la domiciliul așa zisei victime aproximativ 30 ore, timp suficient pentru a

apela la poliție pe pretinsele fapte ilegale comise de Cernei Mihail, or, partea

vătămată a anunțat poliția despre furtul comis de concubinul fiicei sale și a spus că

6

mai are ceva de spus dar o să le spună personal polițiștilor, mai mult partea vătămată

a explicat că nu a spus la nimeni deoarece se temea de Cernei Mihail, care a și

amenințat-o, rudelor apropiate nu le-a spus nimic că îi era rușine, relațiile sexuale nu

au fost de bună voie.

În sensul acestor relatări, instanța de apel a notat că criticile aduse de către

avocat sunt formale la capitolul declarațiilor mincinoase ale părții vătămate, dat fiind

faptul că relatările lui XXX sunt confirmate și prin procesul - verbal de cercetare la

fața locului din 05.09.2018, potrivit căruia a fost examinat locul unde a fost violată

cet. XXX și anume domiciliul acesteia din XXX, unde dintr-o odaie au fost ridicate o

plapumă, o fustă, o cămașa de noapte, o cârpă care pot conține urme biologice ale

infracțiunii, iar în fragmentele examinate din pete de la țesătura prezentată (adică

corpul delict: cîrpa) s-au depistat spermatozoizi fără amestec de sânge. Sperma din

petele examinate a provenit de la bărbat (bărbați), secretor (secretori) ai antigenilor

"A" și "B". Deoarece antigenii stabiliți sunt caracteristici cet. Cernei Mihail,

proveniența spermatozoizilor din aceste pete de la el nu se exclude.

În acest sens, nu s-a admis argumentul apărătorului precum că, toate acțiunile

lui Cernei Mihail începând cu 25.08.2018 au fost coordonate cu fiica așa zisei

victime, XXX care controla prin diferite metode toate acțiunile lui Cernei Mihail și

anume prin apeluri, mesaje și apeluri video prin care XXX îl impunea pe Cernei

Mihail în fiecare dimineață să-i arate unde a dormit toată noaptea, aceste acțiuni îi fac

să creadă că Melnic Ecaterina cunoștea sau conștientiza că Cernei Mihail poate să

petreacă nopțile nu în dormitor cu feciorul, la fel a considerat că atât XXX cât și

nepotul acesteia Melnic Mihail cunoșteau și conștientizau că Cernei Mihail poate să

înnopteze cu bunica XXX cât și invers XXX conștientiza că nepotul Melnic Mihail

cunoaște și conștientizează că Cernei Mihail înnoptează împreună cu bunica sa XXX,

ori din declarațiile XXX aceasta a recunoscut că după întreținerea raportului sexual în

data de 25.08.2018 pe la orele Cernei Mihail sa culcat pe patul de alături, din

declarațiile lui Cernei Mihail, citez: - „ După care ea s-a culcat în crivat. Imediat după

cele întâmplate eu am ieșit afară și l-am văzut pe Mihai, el era treaz și era preocupat

cu calculatorul. Eu atuncea m-am întors înapoi în cameră și m-am culcat în aceiași

cameră cu baba numai că pe paturi diferite".

În acest sens, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Melnic Mihail,

precum că acesta vine acasă tîrziu. Lucrează de luni pînă sîmbătă de la 07:00 pînă

22:00 sau 23:00. Apoi iese în oraș cu prietenii. Nu stă la vorbă cu bunica. Despre

cazul dat a aflat de la polițiști și despre cazul dat a vorbit numai cu poliția. Astfel,

acesta nu a confirmat faptul că cunoștea despre raporturile sexuale întreținute de către

inculpat și partea vătămată. Mai mult, versiunea că XXX îl verifica prin mesaje și

apeluri audio-video, nu exclude posibilitatea întreținerii raporturilor sexuale fără a

cunoaște aceasta, mai mult că aceasta se afla în Federația Rusă, iar inculpatul cît și

partea vătămată au confirmat faptul că nu i-au comunicat acesteia despre cele

întâmplate.

De asemenea, instanța a menționat că, sunt elucubrante argumentele avocatului

Eremia Vitalie, precum că, XXX de fiecare dată când aceasta a întreținut raporturi

sexuale cu Cernei Mihail, acesteia îi lipsea lingeria intimă, deci avea un

comportament de parcă nu avea careva griji că va fi violată de către cineva. Or, faptul

lipsei lingeriei intime nu poate constitui temei de a întreține raport sexual forțat sau

expresia poftei sexuale a părții vătămate. Mai mult, aceasta a explicat că, ea s-a dus

din urmă și i-a spus nu-i rușine, el a început a tremura și cînd i-a făcut observație el i-

7

a spus că lasă lucrurile luate. I-a propus să sune fiicei ca sa-i spună ce a făcut, nu au

putut suna deoarece telefonul nepotului Mișa nu lucra. A ieșit afară și s-a dus la

vecina XXX și i-a spus de furt și a întrebat unde să sune și vecina i-a spus să sune la

Totodată, instanța de apel a reținut poziția instanței de fond, precum că,

declarațiile martorului XXX, care a discutat nemijlocit cu partea vătămată, după

ultimul raport sexual forțat, a explicat clar, starea fizică și emoțională a părții

vătămate, ceea ce în cumul, probează vina inculpatului în comiterea infracțiunilor

imputate.

Conform raportului de examinare biologică în frotiuri și tamponul de vată a cet.

XXX, spermatozoizi nu au fost găsiți. La nivelul organelor genitale ale victimei,

careva leziuni nu au fost depistate, însă, în această ordine de idei, este relevant că, pe

cîrpa cu care s-a șters XXX, după finisarea rapoartelor sexuale, au fost depistați

spermatozoizi.

Totodată, nu s-au reținut alegațiile apărătorilor expuse în apelurile declarate,

precum că, raporturile sexuale au avut loc benevol, cum declară inculpatul, or,

această versiune se infirmă prin raportul de expertiză judiciară nr. 201809P0286 din

26.10.2018, potrivit căruia la examinarea medico-legală a cet. Cernei Mihail s-au

depistat leziuni corporale în formă de echimoză pe capul penisului - care a fost

produsă prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur sau la lovire de așa

obiecte, posibil în diverse circumstanțe, corespund timpului indicat și se califică ca

vătămare neînsemnată (f.d. 116). Deși, inculpatul a declarat că, s-a lovit în timp ce

ducea niște lucruri, fără a specifica, data lovirii, reieșind din localizarea echimozei, în

raport cu concluziile raportului de expertiză judiciară, instanța de judecată

concluzionează că, inculpatul urmărește scopul de a evita eventuala răspundere

penală pentru faptele comise. Or, este absolut evident că, în cazul unui raport sexual

benevol, echimozele nu sunt caracteristice.

Inculpatul a declarat că, toate 4 raporturi sexuale au avut loc benevol. A descris

aceeași situație anterior producerii acestora. Și anume că: din momentul în care partea

vătămată îi propunea să întrețină rapoartele sexuale, treceau aproximativ 2 minute și

el începea raportul. Inculpatul a declarat că, în acest timp de 2 minute, partea

vătămată nu întreprindea careva acțiuni necesare producerii unui raport sexual, nu

purtau discuții cu caracter specific, nu priveau filme sau reviste cu conținut specific.

Astfel, declarațiile inculpatului că, rapoartele sexuale au fost benevole, nu suportă

nici o critică. Or, inculpatul a mai declarat că, din contra el, a fost amenințat de partea

vătămată, or în caz contrar, partea vătămată îi va spune fiicei sale să nu mai

concubinele cu el.

Deci, în cazul în care inculpatul declară că, de fiecare dată, a simțit sentimentul

de teamă, și doar după 2 minute, a început toate cele 4 rapoarte sexuale, fără careva

manipulări din partea părții vătămate, indică în afara oricărui dubiu că, inculpatul

dorește evitarea răspunderii penale. Or, sentimentul de teamă (FRICĂ) nu pot

provoca în 2 minute un raport sexual, din contra, duc la INHIBAREA dorinței

sexuale.

Reiterând cele invocate supra, instanța de apel reține că partea vătămată XXX,

în cadrul urmăririi penale, la toate acțiunile procesuale la care a participat, a indicat

asupra inculpatului Cernei Mihail, ca fiind persoana care a violat-o, totodată fiind cert

constatat că martorul XXX, a confirmat parțial declarațiile părții vătămate XXX.

8

De asemenea, nu poate fi reținut argumentul apelantului precum că, probele

administrate la materialele și anume: plângerea cetXXX din 05.09.2018 adresată I.P.

Căușeni pe pretinsa faptă comisă de cet. Cernei Mihail privind întreținerea contrar

voinței acesteia a unui raport sexual forțat; cererea cet. XXX din 05.09.2018 privind

recunoașterea acesteia în calitate de parte vătămată; ordonanța din 05.09.2018 adoptă

de OUP Căușeni, privind recunoașterea cet. XXX în calitate de parte vătămată în

cauza penală nr. 2018180480; procesul-verbal de audiere a părții vătămate din

05.09.2018 orele 15:30 - 16:00; procesul-verbal de reținere a cet. Cernei Mihail din

05.09.2019 orele 14:55 min; ordonanța din 06.09.2018, privind punerea sub învinuire

a lui Cernei Mihail; procesul-verbal de audiere a părții vătămate XXX 12.09.2018

orele 14:00 -15:05; ordonanța din 18.02.2019 de începere a urmăririi penale pe

pretinsele fapte din 25.08.2018; ordonanța din 18.02.2019 de începere a urmăririi

penale pe pretinsele fapte din 04.09.2018; ordonanța din 19.09.2018 de recunoaștere

în calitate de partea vătămată pe pretinsele fapte din 04.08.2018; procesul-verbal din

12.09.2018 orele 14:00 - 14:05, de audiere a părții vătămate; ordonanța din

26.09.2018 de recunoaștere a cet. Cernei Mihail în calitate de bănuit pe pretinsele

fapte din 04.09.2018; ordonanța din 27.09.2018 de punere a cet. Cernei Mihail sub

învinuire; punctul 8 din raportul de expertiză judiciară nr. 201809P0287 din

26.10.2018; punctul 1.3. din concluzia din raportul de expertiză judiciară nr.

201809P0286 din 26.10.2018; ordonanța din 03.01.2019, privind modificarea

învinuirii în ședință de judecată în sensul agravării ei în privința cet. Cernei Mihail și

excluderea probelor din dosarul penal nr. 22018180480, numărul dosarului în

judecătoria Căușeni, sediul Central 1-376/18, sunt nule, or, probatoriul prezentat

instanței și examinat sub toate aspectele, complet și obiectiv, în instanța de apel, a

fost administrat cu strictă respectare a cerințelor art. 93 - art. 95 Cod de procedură

penală al RM și careva încălcări la administrarea lor nu au fost admise, de altfel

careva încălcări nici nu s-au invocat de către apărător, alegația dată fiind una sterilă.

Mai mult, apărarea și inculpatul au făcut cunoștință cu materialele cauzei penale,

fapt confirmat prin procesul-verbal de informare despre terminarea urmăririi penale

din 17 decembrie 2018, totodată pe parcursul procesului judiciar atît inculpatul, cît și

apărătorul acestuia au participat la audierea părții vătămate, a martorului, inclusiv, cît

și cercetarea celorlalte probe, fapt care denotă cert că apărarea a avut deplina

posibilitate de a prezența probele în susținerea nevinovăției invocate, cu atît mai mult

că solicitările părții apărării au fost puse în discuție în cadrul cercetării judecătorești,

cu privire administrarea de noi probe, în contextul dat aceste alegații ale apărătorului

constituind doar unele presupuneri lipsite de o argumentare faptică.

În atare situație, instanța de apel a constatat corespunderea exactă între semnele

faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune

prevăzute de art. 171 alin.(l) și art. 171 alin.(2) lit. a) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a dat o apreciere critică, declarațiilor inculpatului, făcute

cu scopul de ușurare a situației în care s-a pomenit și dreptul acestuia de a nu se auto

incrimina consfințit la art. 21 Cod de procedură penală, iar nerecunoașterea vinovăției

de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia de vreme ce în cursul judecării

cauzei au fost prezentate probe în sprijinul învinuirii care dovedesc fără nici un dubiu

rezonabil și fără echivoc vinovăția lui în cele reținute de instanța de apel.

Astfel, instanța de apel a reținut că partea vătămată a indicat direct la inculpatul

Cernei Mihail, ca fiind persoana care a abuzat de ea, întreținând un raport sexual

forțat de mai multe ori.

9

De asemenea versiunea inculpatului, cu privire la inexistența constrângerii părții

vătămate, nu s-a reținut, or legea penală sancționează orice acțiuni de constrângere,

indiferent la care moment acestea se realizează și indiferent de intensitatea

împotrivirii victimei sau ușurința cu care rezistența victimei a fost înfrântă. În plus, în

împrejurările constatate (profitând de vârsta înaintată a acesteia) s-a reținut că

raportul sexual, indiferent de natura lor, nu au fost consimțite de partea vătămată, în

asemenea circumstanțe, nu poate fi înlăturată răspunderea penală a inculpatului, or în

cele mai multe cazuri, practica judiciară arată că legătura cauzală dintre fapta ilicită și

urmarea socialmente periculoasă nu este ușor de stabilit, în sensul că nu există o

singură cauză a producerii prejudiciului, acesta fiind precedat de acțiuni sau inacțiuni

directe sau indirecte, imediate sau meditate, principale sau secundare, alcătuind un

complex de împrejurări greu de separat.

Coroborînd probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, instanța de

apel a ajuns la concluzia că probele analizate, sunt pertinente, concludente, utile și

veridice și coroborează între ele, dovedesc integral faptul că inculpatul a comis fapta

prejudiciabilă, manifestată prin întreținerea raporturilor sexuale forțate de mai multe

ori, prin constrângerea fizică a victimei, care au fost săvârșite de inculpatul Cernei

Mihail fiind constatată vinovăția acestuia, faptele comise întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii, motiv din care instanța va încadra acțiunile inculpatului

Cernei Mihail conform componenței infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (1) și art.

171 alin. (2) lit. a) Cod penal pe (3 episoade), în conformitate cu care urmează a fi

pedepsit.

De asemenea, instanța de apel a remarcat că starea de fapt reținută și de drept

apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză,

relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel.

Pe această linie de concluzie, nu există temei pentru a da o nouă apreciere

probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind

aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de

fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat pedeapsa în

baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de

închisoarea, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont

de gradul de pericol al infracțiunii, săvârșite cu intenție directă, de circumstanțele

cauzei, de lipsa circumstanțelor agravante, de personalitatea inculpatului, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând

realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni

săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane,

care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în

Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar

violarea lor este contracarată și pedepsită.

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul

celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

10

Astfel, instanța de apel a considerat că soluția adoptată de către prima instanță

își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Cernei Mihail, or

aplicarea unei pedepse penale definitive sub formă de 6 ani închisoare, ar duce la

conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte

ce țin de comportamentul său și siguranța vieții, sănătății altei persoane.

Instanța a reținut că infracțiunile comise de inculpatul Cernei Mihail prevăzute

de art. 171 alin.(1) se pedepsește cu închisoare de la 3 la 5 ani și art. 171 alin. (2) lit.

a) (trei episoade) din Codul penal se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani, și

conform art. 16 din Codul penal se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave

și grave.

Instanța de judecată a stabilit, potrivit probatoriului administrat, că inculpatul nu

a recunoscut vina, anterior nu a fost condamnat, la evidența narcologică nu se află.

Avînd în vedere, că sancțiunea normelor penale incriminate lui Cernei Mihail

prevede unica categorie de pedeapsă sub formă de închisoare, instanța legal i-a

stabilit inculpatului pedeapsa cu închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, ținînd cont de prevederile art. 84 alin.(l)

Cod penal.

Ținînd cont de scopurile pedepsei penale specificate la art. 61 din Codul penal,

și anume restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, dar și prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și din partea altor

persoane, instanța notează că corectarea condamnatului, ca scop al pedepsei penale,

presupune conștientizarea de către infractor a celor săvârșite și reîntoarcerea,

reîncadrarea lui în activitatea societății. El trebuie convins că respectarea legii penale

este o necesitate și că numai prin respectarea legii el va putea evita aplicarea și

executarea altor pedepse. Prevenirea comiterii infracțiunilor presupune și limitarea

într-un fel sau altul a unor drepturi și libertăți, care ar minimaliza posibilitatea

comiterii infracțiunii, este scopul pedepsei penale.

numele inculpatului, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Cernei Mihail, or, în cazul că

instanța de recurs va considera neîntemeiat recursul privind achitarea, a solicitat

transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Recurentul invocă aceleași

argumente ca și în cererea de apel (pct. 3, din decizie). De asemenea, se invocă

dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor; încălcarea la un proces echitabil,

deoarece instanța de apel a respins toate demersurile înaintate de apărător.

ținând cont de opiniile expuse în referința de către procuror, Colegiul penal lărgit

concluzionează că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele

considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnatului.

Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală rezultă că, temeiurile pentru

recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi decît de drept,

11

fiind determinate expres de lege. Temeiurile menționate pot fi invocate în recurs doar

în cazul în care au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de

apel. Astfel, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea

pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427

Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără însă a i se agrava situația.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal, lecturând textul

recursului, reține că de către recurentă s-a invocat ca temei de casare pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul remarcă că, din textul recursului declarat rezultă de fapt

dezacordul cu aprecierea probelor care în opinia recurentei denotă nevinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate. La acest capitol, se reține că,

eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111)

Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau

inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin

denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o altă apreciere

a probelor și, de fapt, ea trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de

fapt. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de

o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită,

neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe

care materialul probator o susține.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că inculpatul nu se consideră vinovat de comiterea infracțiunilor imputate,

Colegiul o consideră ca neîntemeiată.

Colegiul penal constată că, prima instanță, conform prevederilor art. 314 Cod de

procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, a audiat inculpatul, partea vătămată, martorii, a cercetat actele

cauzei, apreciindu-le în mod obiectiv, care au format convingerea instanței că

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate, pe deplin a fost dovedită.

Instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a

supus unei verificări minuțioase toate probele administrate, rapoartele de expertiză

medicolegală și a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de instanța de fond,

expusă mai sus, deoarece argumentele apărării nu și-au găsit confirmare în ședința de

judecată.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și

minuțios în textul deciziei invocate în pct. 4.1. al prezentei decizii, probe care sunt

pertinente, concludente, coroborează între ele și nu trezesc temei de îndoială.

12

Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă

rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO, din care considerent, instanța de recurs

respinge actitica recurentului, precum că instanța de apel a examinat superficial

argumentele invocate în cererea de apel, nu le-a combătut suficient, nu a înlăturat un

șir de discrepanțe, ce urmau a fi interpretate, exclusiv, în favoarea inculpatului și nu

s-a expus deloc asupra unora din ele.

În opinia Colegiului penal lărgit, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată

și corect a considerat, că la pronunțarea sentinței just au fost stabilite circumstanțele

de fapt și de drept și corect a ajuns la concluzia că Cernei Mihail, este vinovat de

săvârșirea infracțiunilor imputate, iar decizia instanței de apel cuprinde fapta

constatată prin sentință care a fost menținută de instanța de apel, astfel partea

descriptivă a deciziei cuprinde, în conformitate cu prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1)

Cod de procedură penală, descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită,

indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele

și consecințele infracțiunii.

Astfel, în speță, s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor

imputate lui Cernei Mihail, iar instanțele de fond și apel s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt, și au motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente,

concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Ajungând la această concluzie, Colegiul penal susține poziția instanțelor de fond

și de apel referitor la faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 171

alin. (1) și 171 alin. (2) lit. a) (trei episoade) din Codul penal.

Prin urmare, afirmația recurentului precum că, inculpatul nu se consideră

vinovat de cele întâmplate, invocând că atât la urmărirea penală și în cadrul ședințelor

instanțelor de judecată nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii pentru care a

fost condamnat, este neîntemeiat și contravine materialelor cauzei, iar

nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea, de vreme ce

există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția lui în săvârșirea infracțiunilor

imputate.

Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul consideră că vinovăția

inculpatului a fost dovedită, iar măsura de pedeapsă acestuia a fost stabilită cu

respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de gradul

prejudiciabil al faptelor comise, de persoana celui vinovat și de toate circumstanțele

cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limita

sancțiunii normelor penale în baza cărora a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a

interveni în hotărârea judecătorească în această parte la fel nu s-a stabilit.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că, hotărârea instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și motivată,

fiind evaluat just probatoriul administrat și indicate motivele pe care și-a întemeiat

hotărârea adoptată, nefiind încălcate prevederile art. 414, 417 Cod de procedură

penală, drept urmare toate criticile din recursul declarat de către avocatul Eremia

13

Vitalie în numele inculpatului, sunt vădit neîntemeiate, respectiv acesta urmează a fi

respins ca inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Eremia Vitalie în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 19 iunie 2019, în cauza penală, în privința lui Cernei Mihail XXX, cu

menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 03 iulie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Burduh

Nadejda Toma

14