1ra-641/2019 — Art. 186 alin. 4 CP

Prima instanță: 23.07.2018 – 05.10.2018;

Instanța de apel : 02.11.2018 – 28.11.2018;

Instanța de recurs ordinar : 08.02.2019 – 24.04.2019. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, ACONSTATAT : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 octombrie 2018, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Vieru Cristian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 alin. (1) Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate lui Vieru Cristian pe un termen de probă de 2 (doi) ani, dacă în termenul de probă condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la data de 13 aprilie 2016, Vieru Cristian în timpul nopții, ora exactă nefiind stabilită de către organul de urmărire penală, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, acționând în rezultatul înțelegerii prealabile cu cet. Anatolie Bereșteanu, prin acces liber, au pătruns în incinta sediului Fundației „Operațiunea Mobilizatoare”, amplasată pe str. Schinoasa Deal nr. 51/6, or. Codru, mun. Chișinău, de unde au sustras, pe ascuns, bani în numerar în sumă de 181 374 lei, un laptop de model „Toshiba”, la prețul de 6 000 lei, un laptop de model „Sony”, la preț de 8 000 lei, iar în total bunuri în sumă 1 de 196 874 lei, cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru, Rodica Cornicî prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Vieru Cristian să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - aplicarea art. 90 Cod penal în privința inculpatului Vieru Cristian este neîntemeiată tocmai luând în considerare personalitatea lui și circumstanțele cauzei, or, inculpatul la data de 16.04.2016 a fost pus sub învinuire și în aceiași zi în privința lui a fost aplicată măsura preventivă - arestul la domiciliu pe un termen de 30 zile, cu toate acestea potrivit informației trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova, Vieru Cristian a părăsit teritoriul țării la data de 16.04.2018, în consecință acesta a fost anunțat în căutare, iar la data de 12.01.2017 în privința lui a fost emis mandat de arest preventiv în contumacie. Inculpatul a fost reținut abia la data de 13 iulie 2018, perioadă în care el s-a eschivat de la prezentarea în fața organului de urmărire penală și de la atragerea la răspundere penală; - cu toate că inculpatul a recunoscut vina în fața instanței de judecată, a considerat că comportamentul acestuia după săvârșirea infracțiunii urmează a fi luat în considerare în mod obligatoriu în raport cu scopul pedepsei penale. Aplicarea unei perioade de probă fiind o măsură prea blândă pentru inculpatul Vieru Cristian. Totodată, urmează a fi luat în considerare faptul că Vieru Cristian este învinuit de comiterea unei infracțiuni grave săvârșită în participație cu Bereșteanu Anatolie.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2018 apelul declarat de acuzatorul de stat, procuror în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru, Rodica Cornicî a fost admis, s-a casat sentința integral, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță: Vieru Cristian a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe termen de 3 (trei) ani 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 alin. (6) Cod penal pedeapsa aplicată a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 5 (cinci) ani, dacă în termenul fixat condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, din cererea de apel declarată de acuzatorul de stat rezultă că acuzarea de stat contestă sentința primei instanțe doar sub aspectul individualizării pedepsei penale aplicată inculpatului Vieru Cristian, în acest sens solicitându-se aplicarea inculpatului pentru 2 comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal pedeapsa sub formă de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Colegiul penal în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant a atestat că instanța de fond la soluționarea chestiunii prevăzută de pct. 3), alin. (1) art. 385 Cod de procedură penală - „dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea” nu a stabilit agravantele în care a fost comisă infracțiunea de furt și care au fost incriminate inculpatului prin actul de acuzație, motiv pentru care, instanța de apel a casat sentința primei instanțe integral, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În acest sens, instanța de apel a notat că potrivit rechizitoriului inculpatului Vieru Cristian i s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (5) Cod penal, individualizată prin - furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de două persoane, prin pătrundere în încăpere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond inculpatul Vieru Cristian, până la începerea cercetării judecătorești, recunoscând în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, recunoscând vina, nesolicitând administrarea de probe noi, prin cerere scrisă personal a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la urmărirea penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții (f.d. 166). Prin încheierea protocolară din 14 septembrie 2018 instanța de fond a admis cererea inculpatului Vieru Cristian și a dispus judecarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza de urmărire penală în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală (f. d. 196). Tot în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, acuzatorul de stat a solicitat recalificarea acțiunilor inculpatului Vieru Cristian din art. 186 alin. (5) în art. 186 alin. (4) Cod penal, în legătură cu modificările operate la art. 126 Cod penal prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016. În cele din urmă, instanța de fond a constatat că acțiunile inculpatului Vieru Cristian au fost corect încadrate în prevederile art. 186 alin. (4) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, în proporții mari. Insă, instanța de fond nu a constatat toate circumstanțele agravante în care a fost comisă infracțiunea de furt, specificate la alin. (2) art. 186 Cod penal, și anume „de două persoane” și „prin pătrundere în încăpere”. Așadar, Colegiul penal judecând apelul, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, a constatat că inculpatul Vieru Cristian la data de 13 aprilie 2016, în timpul nopții, ora exactă nefiind stabilită de către organul de urmărire penală, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, acționând în rezultatul înțelegerii prealabile cu cet. Anatolie Bereșteanu, prin acces liber, au pătruns în incinta sediului Fundației „Operațiunea Mobilizatoare”, amplasată pe str. Schinoasa Deal nr. 51/6, or. Codru, 3 mun. Chișinău, de unde au sustras, pe ascuns, bani în numerar în sumă de 181 374 lei, un laptop de model „ Toshiba”, la prețul de 6 000 lei, un laptop de model „Sony”, la preț de 8 000 lei, iar în total bunuri în sumă de 196 874 lei, cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Inculpatul Vieru Cristian fiind audiat în ședința de judecată, sub jurământ, prin expunerea factologică care nu contravine învinuirii formulate în rechizitoriu, vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate a recunoscut-o integral, și anume a reiterat că, recunoaște fapta săvârșită, adică la 13 aprilie 2016, a pătruns în incinta sediului Fundației „Operațiunea Mobilizatoare”, în care anterior a activat în calitate de lucrător social, cu scopul de a sustrage safeul cu bunuri materiale, astfel încât modalitatea de acces fiind una liberă, deoarece avea la el cheile pe care le poseda din timpul când activa în cadrul Fundației. Din incinta Fundației, a sustras un safeu cu bani, două laptopuri unul „Toshiba” și unul „Sony”. Când a pătruns în interiorul Fundație, el era singur, iar când a ieșit afară cu bunurile sustrase, îl aștepta Anatolie Bereșteanu după cum le-a fost înțelegerea. Banii care au fost sustrași au fost împărțiți între el și A. Bereșteanu. Concomitent, inculpatul a susținut că a acoperit o parte de prejudiciu cauzat părții vătămate în suma de 100 000 lei și este disponibil de a recupera partea restantă, astfel încât partea vătămată nu are careva pretenții la el (f.d. 197). În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel inculpatul Vieru Cristian a susținut declarațiile date la faza urmăririi penale și în instanța de fond. A menționat că partea vătămată nu are careva pretenții față de el și se căiește sincer de cele comise. Instanța de apel a reținut că prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016 „pentru modificarea și completarea unor acte legislative” au fost operate modificări și completări la art. 126 Cod penal, după cum urmează: alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei” articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins: „(11) Se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.” Respectiv, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015 „cu privire la aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016” salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2016 este de 5050 lei. 4 În conformitate cu prevederile art. 126 alin. (11) Cod penal se atestă că „proporții deosebit de mari” pentru faptele comise în anul 2016 constituie prejudiciul care depășește suma de 202000 lei. Astfel, instanța de apel reieșind din prevederile legale enunțate supra și având în vedere că prejudiciul cauzat prin acțiunile inculpatului Vieru Cristian în sumă de 196874 lei nu se încadrează în „proporții deosebit de mari” în sensul art. 126 alin. (11) Cod penal, ci constituie „proporții mari”. Colegiul penal cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității, veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit în sarcina inculpatului Vieru Cristian încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 186 alin. (4) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de două persoane, prin pătrundere în încăpere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții mari. Instanța de apel a constatat că acțiunile infracționale ale inculpatului Vieru Cristian cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, iar în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal, infracțiunea respectivă se califică ca infracțiune „gravă”. Din materialele cauzei penale instanța de apel a reținut că inculpatul Vieru Cristian a recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, anterior nu a fost judecat. Reprezentantul părții vătămate Ciumac Eugeniu prin cerere scrisă a indicat că nu are careva pretenții materiale, morale, pecuniare sau de alt gen față de Vieru Cristian și a solicitat aplicarea față de acesta a unei pedepse mai blânde. Careva circumstanțe agravante în privința inculpatului Vieru Cristian nu au fost constatate. Instanța de apel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că inculpatul Vieru Cristian a recunoscut vina în comiterea faptei infracționale incriminate acestuia și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată că, dânsului i se impută săvârșirea unei infracțiuni grave, s-a căit sincer de cele comise, careva pretenții materiale sau morale față de acesta nu au fost formulate, anterior nu a fost judecat, a aplicat inculpatului Vieru Cristian pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Cu referire la individualizarea pedepsei penale, sub aspectul executării acesteia, instanța de apel a reținut că prin cererea de apel declarată, acuzatorul de stat a pledat pentru aplicarea față de inculpat a unei pedepse sub formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia. 5 La soluționarea chestiunii referitor la posibilitatea aplicării instituției reglementată la art. 90 Cod penal în privința inculpatului Vieru Cristian, instanța de apel a notat că raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Instanța de apel stabilind și ținând cont de faptul că, inculpatul nu prezintă pericol social, dânsul anterior nu a fost judecat, de atitudinea inculpatului față de infracțiune, dânsul și-a exprimat căința sinceră referitor la cele întâmplate, lipsa unor pretenții materiale sau morale față de acesta, vârsta tânără a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 5 (cinci) ani, dacă în termenul fixat inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. În susținerea poziției sale, acuzatorul de stat a invocat că aplicarea art. 90 Cod penal în privința inculpatului Vieru Cristian este neîntemeiată tocmai luând în considerare personalitatea lui și circumstanțele cauzei, or, inculpatul la data de 16.04.2016 a fost pus sub învinuire și în aceiași zi în privința lui a fost aplicată măsura preventivă - arestul la domiciliu pe un termen de 30 zile, cu toate acestea potrivit informației trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova, Vieru Cristian a părăsit teritoriul țării la data de 16.04.2018, în consecință acesta a fost anunțat în căutare, iar la data de 12.01.2017 în privința lui a fost emis mandat de arest preventiv în contumacie. Inculpatul a fost reținut abia la data de 13 iulie 2018, perioadă în care el s-a eschivat de la prezentarea în fața organului de urmărire penală și de la atragerea la răspundere penală. Însă, instanța de apel nu a acordat acestor argumente eficiența corespunzătoare în conformitate cu solicitările de apel ale acuzatorului de stat, deoarece aceste aspecte nu sunt decisive la individualizarea pedepsei penale, inclusiv și sub aspectul executării acesteia, în raport cu faptul că inculpatul s-a prezentat la ședințele de judecată atât în instanța de fond și în apel, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, deci inculpatul nu a împiedicat la buna desfășurare a procesului penal în ședința de judecată. Mai mult ca atât, s-a ținut cont de faptul că inculpatul Vieru Cristian anterior nu a fost judecat, iar scopul pedepsei penale urmărește restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea inculpatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Prin urmare, instanța de apel a stabilit în speța dată că dispunerea suspendării condiționată a executării pedepsei este o măsură legală și temeinică, aplicată în corespundere deplină cu condițiile stabilite la art. 90 Cod penal și care în esență oferă 6 un sistem de garanții sub aspectul eficienței și poartă o severitate accentuată de natură să exprime un tratament adecvat inculpatului Vieru Cristian și să garanteze resocializarea sa, scopul pedepsei fiind atins și fără condamnarea dânsului la o pedeapsă privativă de libertate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului Vieru Cristian, făcând referire la temeiul prevăzut de pct.10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie menținută pedeapsa stabilită prin sentință sub formă de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 2 ani. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - art.427 alin.(l) pct.10) Cod de procedură penală - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - recurentul consideră că argumentul Colegiului penal cu referire la aplicarea unei pedepse mai aspre decît cel stabilit de instanța de fond este neîntemeiat, deoarece nu au fost indicate motivele temeinice legate de circumstanțele cazului ca astfel să fie clar din ce motiv inculpatul merită o pedeapsă mai aspră decît cea stabilită de prima instanță; - recurentul consideră că instanța de apel urma să constate la individualizarea pedepsei circumstanțele atenuante care au fost constatate de prima instanță, și anume, cele menționate în art.76 alin.(1) lit. b), e), f), Cod penal, - adică, săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care nu a atins vîrsta de 21 de ani, prevenirea de către vinovat a urmărilor prejudiciabile ale infracțiunii săvîrșite, repararea benevolă a pagubei pricinuite sau înlăturarea daunei cauzate; căința sinceră și contribuirea activă la descoperirea infracțiunii sau la identificarea infractorilor ori recunoașterea vinovăției; - potrivit certificatului eliberat de partea vătămată Fundația „Operațiunea Mobilizatoare”, (vol.l. f.d.191), se constată că partea vătămată nu are pretenții materiale și morale față de inculpat și solicită ca în privința acestuia să fie aplicată cea mai blîndă pedeapsă; - recurentul menționează că, circumstanțe agravante nu au fost constatate de către instanța de judecată la examinarea cauzei penale, prin urmare consideră că temei de a aplica o pedeapsă mai aspră nu este justificată.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru admisibilitatea în principiu a recursului.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de 7 recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Recurentul în textul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocînd în acest context următoarele. Colegiul penal raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît instanța de apel i-a aplicat inculpatului Vieru Cristian în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa echitabilă sub formă de 3 ani 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pedeapsa aplicată fiind corect suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani. De asemenea, Colegiul penal consideră că instanța de apel a efectuat o temeinică individualizare a pedepsei aplicate inculpatului Vieru Cristian, atît sub aspectul naturii cît și al cuantumului acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute în art. 75 Cod penal. Colegiul penal remarcă că prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată efectuează operația de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel, instanța de judecată stabilește termenul sau mărimea pedepsei în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale din Partea Specială a Codului penal, în baza căreia a fost calificată fapta ca infracțiune. 8 Astfel, Colegiul penal constată că, instanța de apel a efectuat o corectă individualizare a pedepsei stabilite sub formă de închisoare de 3 ani 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată fiind corect suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani, apelul declarat de procurorul Cornicî Rodica fiind corect admis, casată sentința integral, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În atare situație, Colegiul penal consideră că instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75 Cod penal, aplicînd pedeapsa corect individualizată în raport cu prevederile legii penale, care reglementează pedeapsa, scopul acesteia și individualizarea ei. La fel, conform ordinii stabilite pentru prima instanță, luînd în considerație prevederile articolelor 6, 7, 61, 75, 78 Cod penal, instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a aplica în privința inculpatului Vieru Cristian pedeapsa, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În acest context, Colegiul penal consideră că la aplicarea pedepsei inculpatului Vieru Cristian pentru infracțiunea comisă, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținînd cont de personalitatea inculpatului, anterior nu a fost judecat, săvîrșirea unei infracțiuni grave și lipsa circumstanțelor agravante, a recunoscut vinovăția integral și sincer s-a căit în cele săvârșite, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, lipsa unor pretenții materiale sau morale față de acesta, vîrsta tînără, corect a ajuns la concluzia, că scopul restabilirii echității sociale, educativ și preventiv al pedepsei în cazul lui Vieru Cristian poate fi atins prin stabilirea pedepsei, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 8 luni, iar în conformitate cu art. 90 Cod penal suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 5 ani, aceasta fiind una în măsură să asigure realizarea scopului legii penale, și anume restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, luîndu-se în considerație toate circumstanțele pe caz. Ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, de comportamentul acestuia după comiterea infracțiunii, astfel argumentele recurentului privind menținerea sentinței primei instanțe prin care s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate lui Vieru Cristian pe un termen de probă de 2 (doi) ani, sunt neîntemeiate. Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrii judecătorești 9 și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului Vieru Cristian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Vieru Cristian Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 06 iunie 2019. Președinte Țurcan Anatolie Judecătorii Cobzac Elena Guzun Ion 10