1ra-1396/2019 — art. 349 alin. 1 CP

Dosarul nr.1ra-1396/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Rangu Andrei, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2019

și a sentinței Judecătoriei Chișinău /sediul Ciocana/ din 16 octombrie 2018, în cauza

penală privindu-l pe

Rangu Andrei XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Rangu Andrei a fost recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an 5 luni cu ispășirea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

16.02.2018, aproximativ în perioada de timp de la 21:30 până la 21:50, aflându-se

în XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând cu intenție directă, dându-

și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, urmărind scopul sistării

activității de serviciu a inspectorului inferior, șofer al Batalionului de Reacționare

Operativă al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI, Cojuhari Serghei,

aflat în exercițiul funcției și venit pe adresa sus-indicată în scopul curmării acțiunilor

violente ale lui Rangu Andrei, 1-a agresat verbal și 1-a numit cu cuvinte necenzurate,

apoi folosind un cuțit în calitate de armă, s-a îndreptat în direcția numitului și a

1

încercat să-i aplice lovituri, amenințându-1 cu moartea și cu vătămarea integrității

corporale și a sănătății, acțiuni ce au fost curmate prin imobilizarea sa.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 349 alin. (1) Cod

penal – amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății,

fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei apropiate,

în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul

celui care amenință sau al altei persoane, precum și aceeași amenințare împotriva

persoanei care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor ei apropiate în

legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei

infracțiuni sau a unei fapte antisociale.

Dumitru în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței în latura ce ține de

stabilirea pedepsei, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care a stabili o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității în mărime de 120 ore, invocând că: inculpatul Rangu A. a

recunoscut vina integral sa căit sincer în cele comise, a solicitat ca judecata în

privința lui să se desfășoare conform art. 3641 Cod de procedură penală, antecedente

penale nu are, pedeapsa primei instanțe este prea aspră, inculpatul se corectează se

reeducă, la momentul examinării cauzei în prima instanță inculpatul urmează un curs

de tratament.

2019, s-a respins ca fiind nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță a respectat

normele procesuale, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului în baza art. 349 alin. (1) Cod penal.

Prima instanță la aplicarea pedepsei penale, a respectat principiile generale și

criteriile de individualizare a pedepsei, dându-le deplină eficiență, precum și

scopurilor pedepsei penale.

În acest sens, instanța de apel a mai indicat că, pedeapsa aplicată de prima

instanță este una echitabilă și legală, prima instanță a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, inculpatul a beneficiat de reducerea cu 1/3 a

limitei de pedeapsă prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost

condamnat, au fost luate în considerație la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă

persoana inculpatului, gravitatea infracțiunii săvârșite, circumstanțele care

influențează asupra pedepsei.

Instanța de apel a conchis că nu există temeiuri legale pentru aplicarea față de

inculpat a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

Marinescu Dumitru în numele inculpatului, indicând temeiul pentru recurs prevăzut

2

de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea

parțială a deciziei și a sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri prin care ai numi

inculpatului o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității,

invocând argumente similare cu cele invocate în apel(pct. 3 din prezenta decizie):

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat

dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind

vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel, motivând prin faptul că

instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite,

a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum

și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea recursului

ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că

sau aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu se confirmă în instanța de

recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Colegiul penal a constatat că temeiul indicat și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

10) Cod de procedură penală, în sensul că „s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale” și motivele în susținerea acestui temei precum că

inculpatul a recunoscut vina integral, sa căit sincer de cele comise, a solicitat ca

judecata în privința lui să fie desfășurată conform art. 3641 Cod de procedură penală,

nu pot fi acceptate, or, atât prima instanță cât și instanța de apel au indicat și motivat

3

pe deplin pedeapsa aplicată, au dat apreciere tuturor circumstanțelor, inclusiv celor

menționate de recurent și au luat în considerare pericolul social al acțiunilor

inculpatului și personalitatea inculpatului, stabilind pedeapsa corect, legal și

echitabil, ce corespunde atât principiului proporționalității cât și scopului pedepsei

penale, astfel se va asigura restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia cât și a altor

persoane, mai mult, aceste argumente au fost obiect de dispută atât în cadrul primei

instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat

minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în sentința

adoptată (f.d. 131 – 133) precum și în decizia atacată(f.d. 161 – 163), pe care

Colegiul penal le însușește, ca corecte, ce este și conform practicii CEDO, hotărîrea

Albert vs România din 16.02.2010.

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu

se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.

6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Marinescu

Dumitru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 14 februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Rangu Andrei

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 23 octombrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

4