1ra-1802/20 — art. 171 al. 2 lit. c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 171 al. 2 lit. c CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 10 CPP
1ra-1802/20 — art. 171 al. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1802/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
24 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte - Timofti Vladimir
Judecători - Cobzac Elena, Țurcan Anatolie, Boico Victor și Guzun Ion
judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Gulca Lilia în
numele inculpatului Vieru Victor prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2020, în cauza penală privindu-l pe
Vieru Victor xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 01.01.2016-13.04.2019;
Instanța de apel: 16.05.2019-02.06.2020;
Instanța de recurs: 10.08.2020-24.11.2020.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești din 13 aprilie 2019, Vieru
Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal
și în corespundere cu prevederile art. 79 alin. (1) Cod penal, la 4 ani închisoare.
Potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal a fost dispusă suspendarea
condiționat a executării pedepsei pe un termen de 5 (cinci) ani.
S-a dispus încasarea de la inculpatul Vieru Victor în beneficiul statului a
cheltuielilor de judecată în sumă totală de 4404 (patru mii patru sute patru, 00) lei.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Vieru Victor, la 17
iulie 2016, în jurul orei 23:30, aflându-se în gospodăria lui xxxxx situată în or. xxxxx,
intenționat, având scopul satisfacerii poftei sexuale, observând că xxxxx prin
constrângere fizică și psihică asupra lui xxxxx, manifestată prin aplicarea loviturilor cu
palmele peste față, cu cauzarea conform raportului de expertiză medico-legală nr. 164
D din 21 iulie 2016, echimozei în regiunea frontală și excoriații pe mucoasa buzei
inferioare, a trântit-o jos la pământ, profitând de imposibilitatea lui xxxxx de a se apăra
și a întreținut cu aceasta un raport sexual forțat.
Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către procurorul în procuratura
raionului Șoldănești, Botnarenco Vasile și avocații Mandraburcă Alexandr și Russu
Alexandr în interesele inculpatului Vieru Victor.
2.1 În motivarea apelului procurorul a invocat că, în privința lui xxxxx cauza
penală a fost disjunsă într-o procedură aparte, acesta solicitând examinarea în baza art.
3641 Cod de procedură penală, cauza penală fiind încetată în baza art. 109 Cod penal.
1
În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Vieru Victor nu și-a recunoscut vina, însă
vinovăția inculpatului în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedită integral prin
totalitatea probelor administrate legal în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul
ședințelor de judecată.
Prin sentința nominalizată, lui Vieru Victor a fost aplicată suspendarea pe un
termen de 5 ani, a executării pedepsei cu închisoare aplicate pe un termen de 4 ani
închisoare, cu obligarea să presteze 240 ore muncă neremunerată în folosul comutații,
astfel, fără a integra echitatea și individualizarea pedepsei.
Susține că criteriul legalității la aplicarea sancțiunii, de către instanța de judecată
nu a fost respectat.
A menționat acuzarea că, fapta prejudiciabilă comisă de către inculpat a provocat
suferințe psihice prelungite și ireparabile victimei.
Întru respectarea principiului echității la aplicarea pedepsei penale, acuzarea a
considerat că, instanța de judecată urma să aplice o pedeapsă mai aspră în privința
inculpatului și nicidecum una neprivativă de liberate. La stabilirea unei pedepse
definitive sub formă de 4 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei, instanța
de fond nu în deplină măsură a ținut cont de criteriile generale de individualizare a
pedepsei penale.
Astfel, instanța nu a luat în considerare personalitatea inculpatului Vieru Victor,
care a dat dovadă de indiferență față de relațiile sociale care protejează inviolabilitea
sexuală a persoanei, integritatea sa fizică psihică.
Nu în ultimul rând a indicat apelantul că, la aplicarea art. 79 alin (1) și art.90 Cod
Penal, prin stabilirea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege și
suspendarea condiționată a executării pedepsei inculpatului Vieru Victor, instanța de
judecată nu a luat în considerație faptul că, acesta nu a făcut concluziile respective, a
manifestat o atitudine pasivă în circumstanțele în care, în cadrul urmăririi penale acesta
nu a colaborat cu organul de urmărire penală, nu și-a recunoscut vina, nu s-a căit în
cele comise, nu a încercat să repare în careva fel prejudiciul cauzat prin infracțiune, ori
pedeapsa penală este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea
altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte persoane, ori
instanța de fond nu a ținut cont de impactul infracțiunii comise de către inculpatul Vieru
Victor, fiindu-i aplicată o pedeapsă ușoară, pe un termen sub minimul posibil. În așa
mod, instanța de Judecată a pronunțat o sentință care este contrară legii, de aceea ea
urmează a fi casată parțial.
A solicitat acuzarea admiterea apelului, casarea parțială a sentinței și pronunțarea
unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a-l recunoaște
vinovat pe cet. Vieru Victor, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit.
c) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu
schimbarea măsurii preventive, obligația de a nu părăsi țara, în arest, cu reținerea din
sala de judecată, conform art. 72 Cod penal a-i stabili executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis și de a încasa de la Vieru Victor cheltuielile de judecată
în sumă de 4 499,00 lei.
2
2.2 În apelul său, avocatul Mandraburcă Alexandru în numele inculpatului Vieru
Victor a solicitat casarea integrală a sentinței instanței de fond cu pronunțarea unei noi
hotărâri, prin care să fie anulată încheierea din 15.03.2017, privind respingerea cererii
de recuzare înaintată președintelui de ședință, judecător Lavciuc Elvira. Încetarea
procesului penal în privința lui Vieru Victor pe art. 171 alin. (2) lit.c) Cod penal și
revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului Vieru Victor sub formă de obligarea
de nepărăsire a localității. Constatarea încălcării termenului rezonabil de judecare a
cauzei în privința cet. Vieru Victor de instanța de fond, judecătoria Orhei, sediul
Șoldănești.
În susținerea apelului apărătorul a invocat că, sentința o consideră vădit ilegală
din următoarele temeiuri: motivarea sentinței contrazice dispozitivului sentinței; au
fost încălcate cerințele prevăzute la art. 33 Cod de procedură penală și admisă; -
incompatibilitatea judecătorului la examinarea cauzei, prin faptul că judecătorul
Lavciuc Elvira a reținut spre examinare cauza disjunsă a lui Vieru Victor deși s-a expus
deja în privința cererii de admitere și examinare a cauzei penale în ordinea procedurii
simplificate depusă xxxxx și avocatului ultimului Diordeiciuc V., admițând cererea lor
de examinare a cauzei în conformitate cu art. 364/1 Cod de procedură penală.
Referitor la netemeinicia învinuirii, făcute lui Vieru Victor la data de 17.08.2016,
s-a indicat la terminarea urmăririi penale prin demersul din 12.09.2016 privind
scoaterea de sub învinuire al acestuia și clasarea procesului penal, care a fost respins
prin ordonanța procurorului Botnarenco V. din aceiași dată.
A menționat apărare că, nu și-a găsit confirmare atât la urmărirea penală cât și în
ședințele de judecată vinovăția lui Vieru Victor în comiterea infracțiunii incriminate
lui pe art. 171 al.2 lit. c) Cod penal. Necătând că au fost petrecute destul de multe
ședințe, iar finalizarea examinării cauzei a devenit posibilă încă la data de 16 noiembrie
2017, fiind absolut neîntemeiat reluată examinarea cauzei, de instanță din oficiu din
camera de deliberare, Vieru Victor la ședința din 16.11.2017 și-a exercitat dreptul
procesual la ultimul cuvânt, însă cercetarea judecătorească pe cauza penală a fost
reluată, nu la solicitarea inculpatului sau părții acuzării, nefiind înaintate de participanți
careva fapte noi ca temei de reluare a cercetării judecătorești. Apare necesitatea
expunerii instanței de apel asupra respectării de instanța de fond a termenului rezonabil
de examinare a cauzei penale în privința inculpatului Vieru Victor, deoarece consideră
încălcat de instanța de judecată de fond, a termenului rezonabil de examinare a cauzei.
În cadrul cauzei penale la data de 02.08.2018 a depusă cerere de urgentare a
examinării acestei cauze, fiind respinsă pe motive nejustificate, lipsa lui Vieru Victor
pe o perioadă a fost dictată de situația materială gravă a familiei, fiind nevoit să plece
la lucru.
Apărarea a indicat că, prin audierea din oficiu a persoanelor citate după reluare în
calitate de martori, instanța de judecată a încălcat principiul contradictorialității
prevăzut de art.art.24,314 Cod de procedură penală.
Analizând cuprinsul sentinței date se poate lesne de constatat că, instanța de
judecată s-a limitat la o simplă expunere a dispozițiilor părții vătămate, martorilor, dar
3
și inculpatului, fără a le da o analiză și apreciere sub aspectul confirmării sau infirmării
circumstanțelor ce au importanță la cauza dată.
A considerat că, prima instanță n-a apreciat obiectiv, imparțial și în ansamblu
împrejurările importante ale cauzei nominalizate, pronunțând o sentință ilegală.
A menționat, că la examinarea cauzei în fond cu pronunțarea sentinței la data de
13 aprilie 2019, incorect de instanța de judecată a fost apreciată situația de fapt și drept,
fiind inversate și totalmente neadmise la examinarea cauzei circumstanțele și
argumentele indicate în declarațiile făcute de inculpatul Vieru Victor în ședința de
judecată, interpretând și apreciind eronat, neobiectiv argumentele acestuia.
Totodată a indicat avocatul că, declarațiilor lui xxxxx, precum că Vieru Victor ar
fi lovit-o cu palma, instanța urma să le dea o apreciere critică fiindcă ulterior, pe
parcursul cercetării judecătorești, xxxxx a susținut permanent contrariul, că a fost de
acord ca Vieru Victor să întrețină relații sexuale, că acesta n-a forțat-o, nici n-a lovit-o
și referitor la declarațiile depuse în ședință că fost lovită cu palma de Victor Vieru se
dezice (vol. 2 f. d.64).
2.3 În apelul suplimentar, avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului Vieru
Victor a solicitat casarea integrală a sentinței instanței de fond cu pronunțarea unei noi
hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care a dispune achitarea
lui Vieru Victor, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. c)
Cod penal, respingerea integrală a solicitării acuzatorului de stat de încasare a
cheltuielilor judiciare din contul lui Vieru Victor, anularea încheierii privind
respingerea cererii de recuzare înaintată președintelui de ședință, judecător Lavciuc
Elvira. Constatarea încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei penale în
privința cet. Vieru Victor de către instanța de fond, judecătoria Orhei, sediul Șoldănești.
În susținerea apelului apărătorul Russu Alexandr a invocat că, consideră sentința
primei instanțe neîntemeiată, fiind emisă fără careva probe concludente și pertinente
care să demonstreze vinovăția cet. Vieru Victor în infracțiunea alipită acestuia.
Menționează faptul că, Vieru Victor a fost condamnat în urma unor presupuneri,
instanța fiind lipsită de un suport probant și legal ce să demonstreze fapta incriminată
ultimului, ori acesta din start nu și-a recunoscut vina în fapta incriminată, devreme ce
probatoriu speței date denotă expres faptul că raportul sexual produs dintre Vieru
Victor și partea vătămată a fost benevol.
A susținut că, potrivit materialelor cauzei este evident faptul că, Vieru Victor a
întreținut cu partea vătămată un raport sexual cu acordul reciproc dintre partea-
vătămată și nu viol, fapt de care ne mărturisește declarațiile date de inculpat și partea
vătămată.
A menționat că, în speță acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele
infracțiunii. De altfel, conform declarațiilor acestora raportul a avut loc la
dorința/acordul reciproc al acestora, careva constrângere fizică/psihică sau/și aplicarea
violenței asupra părții-vătămate nu a avut loc, devreme ce ultima cu claritate a precizat
în cadrul audierii-judecătorești.
Instanța de fond, contrar prevederilor art.101 Cod procedură penală, nu a verificat
complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor
4
administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludentei,
utilității și veridicității acestora, care de altfel prin cumul demonstrează nevinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, și anume: declarațiile părții vătămate
xxxxx (f.d 51,52,64), declarațiile inculpatului, Vieru Victor (f.d. 62) declarațiile
martorilor, și anume xxxxx (f.d. 55), declarațiile lui xxxxx (f.d. 57,58) declarațiile lui
xxxxx (f.d. 59), raportul de expertiză medico-legală nr.l64/D din 19/07/16 (f.d. 43
vol.I).
În cumul, toate acestea circumstanțe dovedesc nevinovăția lui Vieru Victor, care
coroborează cu declarațiile inculpatului și demonstrează cu certitudine nevinovăția
acestuia în comiterea infracțiunii incriminate.
A conchis că, invocările acuzării și instanței de fond precum că inculpatul a lovit-
o, agresat-o pe partea-vătămată, ca ulterior să întrețină un act sexual contra voinței
acesteia, nu-și găsește confirmare. Astfel, la caz nu-și găsește confirmarea concluzia
primei instanțe, precum că cet. Vieru Victor a profitat de starea de neputință a victimei
și a întreținut un raport sexual contra voinței ei.
În continuare, a invocat că „procurorul nu a dovedit existența în acțiunile cet.
Vieru Victor a elementelor constitutive a infracțiunii, nici probele acumulate în cauză
nu au fost de natură a conduce la stabilirea vinovăției inculpatului, semnalând temeiul
de achitare atâta timp cât fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. La
fel, depozițiile martorilor audiați în cauză nu sunt apte de a permite formularea unor
deducții logice cu privire la împrejurarea că inculpatul ar fi comis fapta imputată, ori
depozițiile martorilor audiați în cauză, nu oferă informații suficiente în sprijinul
acuzării, semnalând temeiul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
A menționat apărarea că, judecătorul s-a aflat în incompatibilitate de a examina
cauza-penală, denotă faptul că din 13.09.16 în procedura judecătoriei s-a aflat cauza-
penală de învinuire a cet. xxxxx și Vieru Victor de comiterea infracțiunii art.171
alin.(2) lit. c) Cod penal, fiind examinată de judecătorul Lavciuc Elvira. Ulterior prin
încheierea din 21.02.17 s-a dispus disjungerea cauzei menționate în privința
inculpatului minor xxxxx, fiind admisă cererea ultimului de a examina cauza în ordinea
art.3641 Cod de procedură penală.
Altfel, prin reținerea în procedură de examinarea cauzei în privința cet. Vieru
Victor judecătorul nu s-a condus de normele art.33 Cod de procedură penală.
Apărarea a menționat că, soluția instanței de fond privind perceperea cheltuielilor
de judecată, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, deoarece conform art.143
alin.(2) Cod de procedură penală, plata expertizelor judiciare se face din contul
bugetului de stat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2020, a
fost respins ca nefondat apelul avocatului Alexandru Mandraburcă și cel al avocatului
Russu Alexandr în numele inculpatului Vieru Victor, admis apelul procurorului, casată
parțial sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în acest sens o nouă hotărâre
prin care lui Vieru Victor, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe un termen de
5
5 (cinci) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Celelalte dispoziții
ale sentinței au fost menținute.
3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, analizînd probele acumulate,
evaluându-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității lor, iar în
ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, a constatat că, Vieru Victor a comis
infracțiunea prevăzută de art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică raport sexual săvârșit
prin constrângere fizică sau psihică a persoanei, săvârșit de două persoane.
Instanța de apel, la fel ca și prima instanță, a apreciat critic depozițiile inculpatului
Vieru Victor referitor la faptul că raportul sexual cu xxxxx a avut loc cu acordul
ultimei, deoarece nu rezistă în fața probelor prezentate de partea acuzării, și se combat
întru totul prin probele prezentate și cercetate în ședința de judecată. Mai mult decât
atât, instanța reiterează că în afară de faptul că inculpatul neagă acuzațiile aduse, el nu
a prezentat nici o probă veridică în favoarea nevinovăției sale. Din aceste considerente,
instanța de judecată a ajuns la concluzia că de fapt, poziția inculpatului referitor la
negarea săvârșirii infracțiunii incriminate urmărește scopul evitării răspunderii penale
pentru fapta comisă.
A fost apreciată critic poziția de nevinovăție a inculpatului Vieru Victor deoarece
este combătută atât de conținutul declarațiilor părții vătămate xxxxx care după reluarea
cercetării judecătorești a declarat în fața instanței că: „l-a strigat pe xxxxx în ajutor, cu
gândul că acesta va veni”, precum și declarațiilor martorilor audiați în cadrul ședinței
de judecată. Astfel, fiind respinse afirmațiile părții vătămate xxxxx precum că raportul
sexual a avut loc benevol, or aceasta a solicitat ajutor.
A fost respins argumentul avocaților Mandraburcă Alexandru și Russu Alexandru
declarat în interesele inculpatului Vieru Victor referitor la incompatibilitatea
judecătorului Lavciuc Elvira, deoarece prin încheierea din 21 februarie 2017 a fost
dispusă doar disjungerea din cauza penală a materialelor în privința inculpatului minor
xxxxx, într-o procedură separată, cu acordarea unui alt număr, pentru repartizare altui
judecător, astfel că judecătorul Lavciuc Elvira nu s-a expus pe fondul acestei cauze.
Instanța de apel c constatat că, fapta criminală a inculpatului Vieru Victor a fost
demonstrată atât sub aspectul elementului material al laturii obiective, cât și al laturii
subiective, care în speță îmbracă forma intenției directe și încadrează faptele acestuia
în infracțiunea prevăzută la art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar afirmațiile
inculpatului poartă un caracter declarativ fără suport probatoriu.
Pentru a se pronunța pe marginea categoriei și mărimii pedepsei inculpatului
Vieru Victor în baza art. 171 alin. (2) lit. c) CP, instanța de apel a luat la bază
prevederile art. art. 4, 61,75 alin. (1) Cod penal precum și posibilitatea obținerii
corectării și reeducării lui Vieru Victor, constatând că este rațional a-l priva de libertate,
dispunând executarea reală a pedepsei cu închisoare.
Concomitent, instanța de apel a menționat, că pedeapsa de 4 ani închisoare cu
suspendare stabilită inculpatului prin sentință este una prea blândă pentru atingerea
scopului de verificare a atitudinii inculpatului față de pedeapsa stabilită, astfel
stabilindu-i o pedeapsă echitabilă infracțiunii comise sub formă de închisoare pe un
termen de 5 (cinci) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
6
Decizia instanței de apel a fost atacată, la data de 30 iulie 2020, cu recurs
ordinar de către avocatul Gulca Lilia în numele inculpatului Vieru Victor, care
indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei, cu menținerea în vigoare a sentinței.
4.1 În motivarea recursului avocatul a indicat că:
- instanța de apel nu a indicat motivul care a stat la baza casării parțiale a sentinței
în partea stabilirii pedepsei;
- instanța de apel aplică inculpatului Vieru Victor o pedeapsă mai aspră, fără a
indica în mod cert motivul adoptării unei asemenea decizii.
La recursul ordinar declarat de către avocatul Gulca Lilia în numele inculpatului
Vieru Victor, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 Cod procedură
penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului,
ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, instanța de apel just a ajuns la concluzia de a
stabili inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu
executarea în penitenciar de tip semiînchis soluție care a fost reținută în strictă
conformitate cu legislația în vigoare.
Judecând recursul ordinar în raport cu motivele invocate și materialele cauzei,
ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit consideră
că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente.
Dispoziția art.434 Cod de procedură penală stipulează că, judecând recursul
declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de
Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei
ținând seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au
participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.
Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând
recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea
hotărârii atacate.
Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură
penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.
În prezenta speță, reieșind din textul recursului declarat se atestă, că recurentul
indică temeiul de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile art. 427 alin.(1) pct.6)
Cod de procedură penală.
6.1 Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă că, deși
recurentul a indicat temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut la pct. 6)
alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, pentru declararea recursului, din conținutul
argumentelor formulate se atestă că recursul nu a fost motivat sub acest aspect, iar
criticile aduse se subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin. (1) al normei
precizate, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au aplicat
pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.1) pct.10) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit, în raport cu motivele invocate în recurs, care sunt
7
declarative, constată că, o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea
recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în
sensul casării hotărârii contestate întrucât instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția
adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, la
soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite
conform sancțiunii articolului imputat acestuia.
Totodată, cu privire la critica recurentului precum că, instanța de apel i-a aplicat
inculpatului o pedeapsă prea aspră instanța de recurs precizează că, față de natura și
gravitatea faptelor comise, a circumstanțelor reale privind săvârșirea acestora și a celor
personale ale inculpatului, pedeapsa stabilită de către instanța de apel de 5 ani
închisoare, cu executarea ei reală, este aptă să conducă la realizarea scopurilor
sancțiunii, contribuind la corijarea și reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini
pozitive a acestuia față de faptele comise.
Subsidiar, Colegiul lărgit menționează că, pedeapsa este echitabilă când impune
infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea
infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a
drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin
infracțiune.
În astfel de circumstanțe, Colegiul penal este solidar cu concluzia instanței de
apel privind stabilirea pedepsei inculpatului de 5 ani închisoare pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art.171 alin. 2) lit. c) Cod penal ținând cont pe deplin de
principiile de aplicare a pedepsei, prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale
de individualizare a ei, stipulate în art.75 Cod penal, de circumstanțele cauzei și
persoana inculpatului care cu intenție a săvârșit o infracțiune gravă, cu aplicarea
violenței asupra victimei, nu a recunoscut vina, nu s-a căit de cele comise, de pericolul
social al faptei, de consecințele cauzate părții vătămate și lipsa unor regrete în legătură
cu fapta pe care au comis-o, de posibilitatea de corectare și reeducare a acestuia, modul
și condițiile de viață.
Prin urmare, solicitarea recurentului, privind menținerea sentinței în privința
inculpatului prin care au fost aplicate față de inculpat prevederile art.79 și art. 90 Cod
penal Cod penal urmează a fi respinse. Or, instanța de apel ținând cont de
circumstanțele expuse la stabilirea pedepsei întemeiat a ajuns la concluzia de a exclude
în privința inculpatului prevederile art.79 Cod penal. Or, potrivit prevederilor art. 79
alin. (1) Cod penal instanța poate considera ca fiind circumstanță excepțională
săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta
de 21 de ani.
Cu referire la excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul lărgite ține să
menționeze că, instanța de apel corect a stabilit inculpatului Vieru Victor categoria și
durata pedepsei, individualizând pedeapsa în aspectul de executare, concluzionând că
scopul pedepsei nu poate fi atins prin suspendarea executării pedepsei aplicate. Or,
aplicarea prevederilor art. 90 Cod Penal – suspendarea condiționată a executării
pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă ci o măsură oferită persoanei
prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de el este un incident în viața acestuia.
8
Totodată, la caz se constată lipsa circumstanțelor care ar servi drept temei pentru
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit consideră că, pedeapsa
individualizată de instanța de apel, va răspunde atât principiului proporționalității, cât
și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale,
corectare a inculpaților, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din
partea acestuia, cât și a altor persoane. Or, pedeapsa stabilită sub formă de închisoare
pentru inculpatul Vieru Victor și modalitatea de executare stabilită acestuia, a fost
individualizată corect și în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării
legii penale și evitarea pe viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine
de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce
impune a respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Gulca Lilia în
numele inculpatului Vieru Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 02 iunie 2020, în cauza penală privindu-l pe Vieru Victor xxxxx, cu
menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la data de 24 decembrie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Țurcan Anatolie
Boico Victor
Guzun Ion
9