1ra-1308/2020 — art. 186 al. 2 lit. c, d, CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 al. 2 lit. c, d, CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CP
1ra-1308/2020 — art. 186 al. 2 lit. c, d, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1308/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
08 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Timofti Vladimir
Judecători - Cobzac Elena și Boico Victor
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Șchiopu Arcadie în numele inculpatului Chircu Valeriu prin care se solicită casarea
sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 01 iulie 2019 și a deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2020, în cauza penală privindu-l pe
Chircu Valeriu xxxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 27.04.2018-01.07.2019;
Instanța de apel: 01.08.2019-04.02.2020;
Instanța de recurs: 12.05.2020- 08.07.2020.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 01 iulie 2019 Chircu
Valeriu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod la
3 (trei) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În conformitate cu art. 84 Cod penal, la pedeapsa stabilită cu închisoare a fost
adăugată, prin cumul parțial, pedeapsa stabilită prin Decizia Curții de Apel Chișinău
din 27.11.2018, stabilindu-i lui Chircu Valeriu pedeapsa definitivă 4 (patru) ani și 6
(șase) luni închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu privarea
de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analoagelor acestora
pe un termen de 5 (cinci) ani.
A fost dispusă încasarea de la Chircu Valeriu în beneficiul statului cheltuielile de
judecată în sumă de 1680 (una mie șase sute optzeci),00 lei.
Acțiunea civilă a fost admisă integral fiind dispusă încasarea din contul lui Chircu
Valeriu în beneficiul Chiochiu Valeriu suma de 2500 (două mii cinci sute),00 lei și 250
(două sute cinzeci),00 Euro, or echivalentul acestuia la momentul executării obligației
cu titlul de prejudiciu material.
1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Chircu Valeriu, în
noaptea de 19.12.2017 spre 20.12.2018, în perioada de timp 00.00-03.00, ora exactă
nu a fost posibil de stabilit, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin acces
liber utilizând cheia de la automobil, profitând de faptul că persoanele aflate în
gospodărie sunt în stare de ebrietate avansată, a pătruns în garajul cet. Iațco Igor, situat
în satul xxxxxx de unde a sustras din automobilul acestuia, de model Wolkswagen
Transporter Furgon cu n/î xxxxxx, bani în sumă de 2500 lei MD și 250 euro, care
1
conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei din 19.12.2017 constituie
5047,5 lei MD, ce aparțineau cet. Chiochiu Valeriu, astfel cauzându-i o daună materială
considerabilă în sumă totală de 7547,5 lei.
Sentința menționată a fost atacată cu apel, în termenul legal, de către inculpatul
Chircu Valeriu și avocatul acestuia Zagaiciuc Victor solicitând admiterea apelurilor,
casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 01 iulie 2019 cu pronunțarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care inculpatul
Chircu Valeriu să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat.
2.1 În motivarea cererii de apel avocatul a menționat că:
- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate și prezentate un ansamblu
de probe pertinente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că Chircu Valeriu a
săvârșit infracțiunea incriminată;
- învinuirea înaintată inculpatului Chircu Valeriu și starea de fapt constatată în
instanța de fond nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești, iar probele
administrate în instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat, existând în cazul
dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine că infracțiunea prevăzută de art. 186
alin.(2) Cod penal, incriminată inculpatului, nu a fost săvârșită de către acesta;
- pentru a constata vinovăția cet. Chircu Valeriu, instanța de judecată și-a motivat
soluția prin faptul că, „comiterea infracțiunii de către inculpat se confirmă prin
declarațiile părții vătămate Chiochiu Valeriu, a declarațiilor martorilor, Covali Serghei,
Chircu Sergiu, Iațco Gheorghe, procesul-verbal de cercetare la fața locului din
19.12.2017, conținutul raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-51 din 12.01.2018”;
- fiind audiat în calitate de învinuit și inculpat, Chircu Valeriu învinuirea înaintată
nu a recunoscut-o și a declarat că la rugămintea verișorului său i-a dat scurta sa pentru
a pleca în satul vecin, iar când a ieșit afară la fumat, a luat scurta lui Chiochiu Valeriu.
Aproximativ în jurul orei 04.00, a plecat acasă. A treia zi a aflat că de la Chiochiu
Valeriu au dispărut niște bani;
- fiind audiați în cadrul cercetării judecătorești, în calitate de martori Chircu Ion,
Covali Serghei, Chircu Sergiu, Iațco Gheorghe, au relatat evenimentele care au avut
loc în noaptea din 19 spre 20 decembrie 2017, la domiciliul lui Chiochiu Valeriu,
confirmând cele menționate de către inculpat, mai mult ca atât, nimeni din ei nu
cunoștea de faptul că Chiochiu Valeriu, deține careva surse financiare în automobilul
din garaj și nimeni nu a confirmat că l-ar fi bănuit pe Chircu Valeriu de furt;
- cu referire la conținutul raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-51 din 12.01.2018,
conform căruia o urmă papilară din cele ridicate de la fața locului a fost creată de către
cet. Chircu Valeriu cu palma mâinii stingi inculpatul a comunicat că cu puțin timp în
urmă a mers în acel automobil, fiind luat de către proprietarul acestuia, Iațco Igor în
calitate de pasager și de atunci ar fi rămas acea urmă de palmă;
- concluziile învinuirii privind prezența în acțiunile inculpatului Chircu Valeriu a
semnelor infracțiunii prevăzute în art.42, 186 alin. (2) Cod penal sunt fondate doar pe
presupuneri, însă, potrivit art. 8 alin. (3), 389 alin. (2) Cod de procedură penală, nici
învinuirea și nici sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri iar toate
2
dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea
inculpatului;
- instanța nu s-a expus asupra art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală;
2.2 În motivarea apelului său inculpatul a invocat că:
- instanța de apel nu a luat în considerație prevederile art. 26 al. 3) Cod de
procedură penală;
- procurorul a încălcat prevederile art. 52-53 Cod de procedură penală fiindcă, nu
a luptat pentru a găsi infractorul;
- a fost condamnat în baza unor presupuneri care erau lipsite de careva probe;
- i s-a încălcat art. 9 Cod de procedură penală, fiindcă a fost supus torturii psihice,
pe motiv că era stopat mereu să vorbească în ședințele de judecată;
- instanța nu s-a expus asupra art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2020,
au fost respinse apelurile inculpatului și al avocatului acestuia Zagaiciuc Victor și
menținută sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 01 iulie 2019, fără
modificări.
3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond
în mod corect a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpatului Chircu Valeriu care a
fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică
corespunzătoare materialului probator administrat.
Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza
penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101
Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și
anume prin: - declarațiile părții vătămate Chiorchiu Valeriu; - declarațiile martorului
Chircu Ion; - declarațiile martorului Covali Serghei; - declarațiile martorului Chircu
Sergiu; - declarațiile martorului Iațco Gheorghe; - conținutul procesului verbal de
cercetare la fața locului din 19.12.2017, conform căruia de pe marginea verticală a ușii
au fost ridicate urme de mâini (f.d. 11-26); - conținutul raportului de expertiză
nr.34/12/1-R-51 din 12.01.2018, conform căruia o urmă palmară din cele ridicate de la
fata locului a fost creată de cet. Chircu Valeriu cu palma mâinii stângi (f.d.33-42); -
conținutul procesului verbal de cercetare suplimentară la fața locului, conform căruia
s-a stabilit că garajul are două intrări, dar ambele lacăte sunt intacte, fără urme de
forțare. De asemenea la lacătele de la ușile automobilului nu s-au stabilit careva urme
de forțare (f.d. 90-91).
Faptul comiterii infracțiunii de către inculpatul Chircu Valeriu, a fost confirmat
prin declarațiile părții vătămate care indică direct la inculpat ca la persoana care a comis
furtul dat, la fel prin concluziile raportului de expertiză judiciară conform căruia o urmă
palmară din cele ridicate de la fata locului a fost creată de cet. Chircu Valeriu.
Prin urmare declarațiile inculpatului prin care neagă săvârșirea infracțiunii de furt,
adică pătrunderea de către el în garaj, apoi în automobil, de unde au fost sustrase
mijloacele bănești, instanța de apel le-a apreciat critic, or potrivit procesului verbal de
cercetare la fața locului lacătul de la ușile de intrare în interiorul garajului sunt intacte,
3
astfel pătrunderea în interior a avut loc prin descuierea lacătului cu cheia, la care a avut
acces inculpatul, în momentul când s-a aflat în domiciliu părții vătămate și a îmbrăcat
îmbrăcămintea ultimului, la fel pe suprafața ușii stingi a automobilului, au fost
depistate urme papilare care aparțin inclusiv inculpatului, urme care puteau apărea doar
în urma contactului fizic a minelor inculpatului cu ușa automobilului.
La caz, instanța de apel a constatat că, partea acuzării a prezentat probe pertinente,
utile și concludente care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului Chircu Valeriu
în comiterea faptei prejudiciabile imputate.
Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond
la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate
cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului.
Astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat
pedeapsa în baza art. 7, 75, Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă
de închisoare pe un termen de 4 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de
gradul de pericol al infracțiunii, care se califică ca fiind una mai puțin gravă, săvârșită
cu intenție directă, vina ne fiind recunoscută, de lipsa circumstanțelor atenuante și
prezența circumstanțelor agravante în privința lui Chircu Valeriu, de personalitatea
inculpatului care anterior a fost condamnat pentru acțiuni similare, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea
scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi
infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o
garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii
Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este
contracarată și pedepsită.
Cu referire la cheltuielile de judecată instanța de apel a constatat că, cerința
procurorului, privind încasarea cheltuielilor de judecată în mărime totală de 1680 lei,
în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare, corect a fost admisă în totalitate de
prima instanță, cu încasarea acestora din contul inculpatului.
De asemenea, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond corect a admisă
integral acțiunea civilă fiind dispusă încasarea din contul lui Chircu Valeriu în
beneficiul Chiochiu Valeriu suma de 2500 lei și 250 Euro, or echivalentul acestuia la
momentul executării obligației cu titlul de prejudiciu material.
Decizia instanței de apel a fost atacată, la data de 12 martie 2020, cu recurs
ordinar de către avocatul Șchiopu Arcadie în numele inculpatului Chircu Valeriu, care
indicând temeiurile prevăzute la art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei și a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea
unei noi hotărâri, prin care Chircu Valeriu să fie achitat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 186 alin.(2), lit. c),d) Cod penal din motiv, că fapta nu a fost săvârșită
de inculpat.
4
4.1 În motivarea recursului avocatul a indicat că:
- instanța de apel nu a luat în considerație că, în cadrul cercetării judecătorești nu
au fost acumulate un ansamblu de probe pertinente și utile din care ar fi posibil de
concluzionat că Chircu Valeriu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(2). lit.
c), d) Cod penal;
- în motivarea deciziei, instanța de apel greșit a făcut concluzie din declarațiile
date de inculpatul Chircu Valeriu, prin care a declarat adevărul, în cadrul ședințelor de
judecată cât și în cadrul urmăririi penale, explicând că nu a comis infracțiunea de care
este învinuit;
- nevinovăția inculpatului se mai confirmă și prin declarațiile martorilor Chircu
Ion, Covali Serghei, Iațco Gheorghe, care au relatat evenimentele care au avut loc în
noaptea din 19 spre 20 decembrie 2017, la domiciliul lui Chiochiu Valeriu;
- instanța de apel nu a ținut cont că, la examinarea cauzei de către instanța de fond,
la conținutul raportului de expertiză nr.34/12/1-R-51 din 12.01.2018, conform căruia o
urmă papilară din cele ridicate de la fața locului a fost creată de către cet. Chircu
Valeriu cu palma mâinii stingi, inculpatul a comunicat că cu puțin timp în urmă a mers
în acel automobil, fiind luat de către proprietarul acestuia, Iațco Igor în calitate de
pasager și atunci ar fi rămas urmă de palmă;
- în lipsa suportului probatoriu, care să demonstreze cert vinovăția inculpatului
Chircu Valeriu în săvârșirea faptei imputate, instanța de apel greșit a respins apelul
declarat de către inculpatului Chircu Valeriu și apelul avocatului Zagaiciuc Victor;
- declarațiile inculpatului Chircu Valeriu date atât la urmărirea penală cât și în
instanța de fond, apoi și în instanța de apel sunt veridice și corespund realității, totodată
inculpatul fiind în calitate de bănuit, învinuit și inculpat nu a recunoscut vina pe fapta
încriminată;
La recursul ordinar declarat de către avocatul Șchiopu Arcadie în numele
inculpatului Chircu Valeriu, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod
procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea
recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, criticile formulate de autorul
recursului nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, luând în considerație și argumentele procurorului expuse în
referință, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele
considerente.
Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziei
pronunțate de instanța de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării
deciziei.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recurs ordinar în termen.
5
În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură
penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.
6.1 Potrivit textului recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței
de apel prevederile art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, potrivit căruia
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau
acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat
soluția instanței.
Cu referire la temeiul de recurs invocat de recurent, Colegiul penal lărgit constată
că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la
examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415, 417 alin. 8) Cod de procedură
penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul
procurorului motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate,
dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt.
În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101
Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,
verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul
urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale
acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Chircu Valeriu privind
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.2) lit. c) d) Cod penal să fie întemeiată
și legală.
La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor,
descrise în pct. 3.1 al prezentei decizii, care au fost apreciate conform art.101 Cod
procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este
eronată la caz lipsește.
Totodată, instanța de apel menținând sentința primei instanțe și-a argumentat
soluția prin faptul că, din declarațiile părții vătămate Chiorchiu Valeriu, a martorilor
Chircu Ion, Covali Serghei, Chircu Sergiu, Iațco Gheorghe, procesul verbal de
cercetare la fața locului din 19.12.2017 (f.d. 11-26), raportul de expertiză nr.34/12/1-
R-51 din 12.01.2018, (f.d.33-42), procesul verbal de cercetare suplimentară la fața
locului (f.d. 90-91), rezultă cu certitudine comiterea de către inculpat a infracțiunii
încriminate, probe care sânt descrise amănunțit în punctul 6 și 6.1 și analizate în punctul
7 a deciziei atacate motiv din care urmează a fi respins argumentul recurentului precum
că, instanța de apel nu a luat în considerație că, în cadrul cercetării judecătorești nu
au fost acumulate un ansamblu de probe pertinente și utile din care ar fi posibil de
6
concluzionat că Chircu Valeriu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(2).
lit. c), d) Cod penal.
Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor
la nevinovăția acestuia, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra
cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor
alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii
CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010, care statuează că art. 6 §1 din
CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca
impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19
aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță
internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod,
să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Argumentul recurentului precum că, în motivarea deciziei, instanța de apel greșit
a făcut concluzie din declarațiile date de inculpatul Chircu Valeriu, prin care a
declarat adevărul, în cadrul ședințelor de judecată cât și în cadrul urmăririi penale,
explicând că nu a comis infracțiunea de care este învinuit, nu poate fi reținut. Or,
instanța de apel întemeiat a apreciat declarațiile inculpatului, ca fiind o poziție de
apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală
și art. 6 CEDO, acestea fiind combătute prin probele enunțate mai sus, or, potrivit
procesului verbal de cercetare la fața locului pătrunderea în interiorul garajului a avut
loc prin descuierea lacătului cu cheia, la care a avut acces doar inculpatul, în momentul
când s-a aflat în domiciliu părții vătămate și a îmbrăcat îmbrăcămintea ultimului, la fel
pe suprafața ușii automobilului, au fost depistate urme papilare care aparțin inclusiv
inculpatului, urme care puteau apărea doar în urma contactului fizic a mâinilor
inculpatului cu ușa automobilului.
Alegațiile apărării precum că, nevinovăția inculpatului se confirmă și prin
declarațiile martorilor Chircu Ion, Covali Serghei, Iațco Gheorghe, care au relatat
evenimentele care au avut loc în noaptea din 19 spre 20 decembrie 2017, la domiciliu
lui Chiochiu Valeriu nu pot fi reținute. Or, potrivit constărilor instanței de apel, care
sunt însușite de instanța de recurs, din materialele cauzei penale cercetate în cadrul
ședințelor de judecată în instanța de fond și de apel se confirmă contrariul, adică
pătrunderea inculpatului în automobil prin ușa stângă din față, adică în locul unde se
păstrau mijloacele bănești, simpla nerecunoaștere a vinovăției, nu echivalează cu
soluția de pronunțarea a unei sentințe de achitare.
La fel, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că, instanța de apel
nu a ținut cont că, la examinarea cauzei de către instanța de fond, la conținutul
raportului de expertiză nr.34/12/1-R-51 din 12.01.2018, conform căruia o urmă
papilară din cele ridicate de la fața locului a fost creată de către cet. Chircu Valeriu
cu palma mâinii stingi, inculpatul a comunicat că cu puțin timp în urmă a mers în acel
automobil, fiind luat de către proprietarul acestuia, Iațco Igor în calitate de pasager
și atunci ar fi rămas urmă de palmă. Or, instanțele de fond, întemeiat au considerat că
versiunea apărării se combate prin probele cercetate în cadrul ședințelor de judecată, și
în special prin declarațiile părții vătămate și a martorilor, prin procesul-verbal de
7
cercetare la fața locului, conform căruia s-a constatat, că lacătul de la ușile de intrare
în interiorul garajului erau intacte, fapt ce confirmă, că pătrunderea în interior a avut
loc prin descuierea lacătului cu cheia, la care a avut acces doar inculpatul, în momentul
când s-a aflat în domiciliu pârții vătămate și a îmbrăcat scurta ultimului, dispărând o
perioadă de timp din vizorul părții vătămate și a martorilor, iar acel fapt că anume
inculpatul a pătruns în automobil și a sustras banii, se dovedește și prin urmele papilare
depistate pe suprafața ușii automobilului, care aparțin inculpatului, urme care puteau
apărea doar în urma contactului fizic a mâinilor inculpatului cu ușa automobilului.
Totodată, din declarațiile părții vătămate rezultă că, din luna noiembrie 2017, de când
se folosește de automobil dat, nu l-a transportat pe Chircu Valeriu, astfel amprentele
mâinii inculpatului nu aveau cum să apară pe ușa automobilului, înainte de ziua
comiterii infracțiunii, deoarece acesta a fost spălat bine și lustruit. Astfel, totalitatea
probelor administrate și cercetate în coroborare indică direct la Chircu Valeriu, ca fiind
persoana care a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.2) lit. c) d) Cod penal.
Astfel, Colegiul penal conchide, că instanța de apel n-a comis eroarea de drept
invocată de către recurent, careva temei legal de a interveni în soluția instanțelor de
fond, după cum solicită acesta la caz nu se regăsește.
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de recurent
nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei
de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii,
se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șchiopu Arcadie în
numele inculpatului Chircu Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 04 februarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Chircu Valeriu
xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 31 iulie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Cobzac Elena
Boico Victor
8