1ra-306/20 — Art. 287 alin. 1, art. 349 alin. 1-1 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 04 aprilie 2019, Rachiu Valeriu, a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa: - în baza art. 287 alin. (1) Cod penal - 1 an închisoare, - în baza art. 349 alin. (11) Cod penal - 1 an închisoare, - în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Rachiu Valeriu, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (ani) cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, adăugând partea neexecutată a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Hîncești din XXXXX la pedeapsa stabilită, lui Rachiu Valeriu i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din momentul pronunțării sentinței – 04 aprilie 2019, cu includerea în termenul executării pedepsei a termenului aflării în stare de arest preventiv și arest la domiciliu din 05 aprilie 2018 până la 02 septembrie 2018. Acțiunea civilă înaintată de către XXXXX Alexandru a fost lăsata fără soluționare cu mențiunea asupra faptului că, partea civilă are dreptul de a 1 intenta acțiunea în modul prevăzut de procedura civilă (art. 221 alin. (5) Cod de procedură penală). A fost dispusă trecerea în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 384,00 lei pentru efectuarea rapoartelor de expertiză medico-legale.

În sentință prima instanță, constatat că: Rachiu Valeriu la XXXXX, în jurul orei 10:00 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în piața sat. XXXXX, r-XXXXX, adică într-un loc public, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, intenționat și fără motiv, în prezența mai multor persoane care în acel moment se aflau în piață, i-a adresat cuvinte injurioase inspectorului de sector al sectorului de poliție XXXXX din sat. XXXXX, r-XXXXX - XXXXX Igor, care, în acel moment, se afla în interes de serviciu prin ce i-a înjosit onoarea și demnitatea acestuia, după care continuând să nu reacționeze la observațiile lui XXXXX Igor l-a urmărit până la postul de poliție XXXXX din sat. XXXXX r-XXXXX, unde, intrând în incinta postului de poliție, a început să-l amenințe cu aplicarea violenței fizice și cu moartea continuând să aibă un comportament antisocial după care a început să-i aplice lui XXXXX Igor lovituri cu picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din XXXXX excoriații pe gamba piciorului drept ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Acțiunile lui Rachiu Valeriu au fost încadrate juridic în temeiul art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Tot el, la XXXXX, aproximativ la ora 14:00 min., aflându-se în sat. XXXXX, r-nXXXXX, în stare de ebrietate alcoolică provocată de consumul abuziv al băuturilor alcoolice, fiind în fața postului de poliție XXXXX din sat. XXXXX, r- nXXXXX unde, continuându-și acțiunile sale criminale, observându-l pe XXXXX Alexandru, care deținând conform Ordinului IGP MAI funcția de Șef secția ordine publică a IP Hîncești, care este persoană cu funcție de răspundere și având în atribuțiunile funcționale sarcina de preîntâmpinare și curmare a infracțiunilor, totodată fiind investit cu atribuțiile și obligațiile conform Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, a Legii nr. 288 din 16.12.2017 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne precum și al fișei postului, de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin activități de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și securității publice, de prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și contravențiilor, observând că Rachiu Valeriu are un comportament violent și nu se supune cerințelor legale, care nu reacționa la observațiile lui XXXXX Alexandru de avea un comportament adecvat cunoscând deja scopul cerințelor colaboratorilor de 2 poliție și urmărind scopul sistării activității de serviciu a acestei persoane cu funcții de răspundere, precum și realizarea interesului propriu de eschivare de a fi testat dacă a consumat băuturi alcoolice precum și compromitere a activității polițienești pe dimensiunea prevenirii și descoperirii contravențiilor și infracțiunilor comise, nu s-a conformat somațiilor angajatului poliției de a se supune cerințelor legitime, după care a aplicat față de XXXXX Alexandru violența fizică, exprimată prin opunerea de rezistență fizică activă, tragerea de haine și aplicarea unei lovituri cu piciorul în picior, prin ce i-a cauzat lui XXXXX Alexandru, conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din XXXXX excoriații în treimea inferioară a gambei stângi - ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Acțiunile lui Rachiu Valeriu au fost încadrate juridic în temeiul art. 349 alin. (11) Cod penal, după indicii - aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității ei de serviciu.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - avocatul Lupașcu Larisa în numele inculpatului Rachiu Valeriu, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului Rachiu Valeriu; - inculpatul Rachiu Valeriu, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de recalificare a faptelor acestuia și reducerea pedepsei; - inculpatul Rachiu Valeriu, cu apel suplimentar, prin care a solicitat conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, săi fie calculate două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. 3.1. În motivarea apelurilor declarate, partea apărării a menționat că: - inculpatul nu recunoaște vina în comiterea infracțiunilor incriminate, consideră că acest dosar penal a fost fabricat, deoarece de mai mult timp se află în relații ostile cu unii colaboratori a Sectorului de Poliție XXXXX; - inculpatul a declarat că în sediul sectorului de poliție și în preajmă nu a admis încălcări deoarece este în termen de pedeapsă convențională și cunoaște consecințele ulterioare; - nu a aplicat lovituri și nici nu a amenințat părțile vătămate și nu a opus rezistență colaboratorilor de poliție; - inculpatul a devenit o persoană incomodă pentru unii colaboratori a sectorului de Poliție XXXXX, i-ar scopul lor este să-l izoleze de societate. În viziunea lui, evenimentele din XXXXX au decurs altfel, sunt persoane care au văzut conflictul, s-a solicitat să fie audiați în calitate de martori, până la urmă ei au refuzat categoric să se prezinte în ședințe, motivând, că nu doresc să aibă și ei probleme cu poliția.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2019, a fost admis apelul inculpatului și apelul avocatului Lupașcu Larisa în interesele inculpatului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: 3 În baza art. 365 alin. (5) Cod de procedură penală s-a redus pedeapsa inculpatului Rachiu Valeriu cu 268 zile. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției instanța de apel a menționat că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului, care a fost dovedită prin probele cercetate în ședința de judecată, fapta săvârșită fiind corect încadrată juridic în corespundere cu probatoriul acumulat. Instanța de apel a notat că deși inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția, aceasta se confirmă prin următoarele probe administrate la urmărirea penală și cercetate în cadrul ședințelor de judecată: declarațiile părților vătămate XXXXX Igor și XXXXX Alexandru; martorilor XXXXX Victor, XXXXX Igor, XXXXX Mihail; plângerea lui XXXXX Igor adresată organelor de drept pe marginea acțiunilor lui Rachiu Valeriu (f. d. 13); informația telefonică 902 (f.d. 14); plângerea lui XXXXX Alexandru (f.d. 15); procesul-verbal de cercetare la fața locului din XXXXX (f.d. 16-18); rezultatul alcooltestului de model Drager din XXXXX ora 13:52 pe numele lui XXXXX Igor care atestă o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,00 mg/l (f.d.25); procesul-verbal de examinare a obiectului din XXXXX care reflectă acțiunea procesuală de examinare a unei veste de culoare verzuie destinată uniformei polițienești, în partea dreaptă fiind observată o bucată de material ce a fost deteriorat cu planșă fotografică anexă cu recunoașterea acesteia în calitate de corp delict (f.d.33-35); ordonanța și procesul-verbal de ridicare de la XXXXX Alexandru a unui CD-R pe care se conțin înregistrări video din XXXXX și recunoașterea CD-ului în calitate de corp delict (f.d.38-41); raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din XXXXX(f. d. 46 – 47); raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din XXXXX (f. d. 55 – 56); raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din XXXXX (f. d. 64 – 65); rezultatul alcooltestului de model Drager din XXXXX ora 13:50 pe numele lui Rachiu Valeriu care atestă o concentrație de alcool în aerul expirat de 1,34mg/l (f.d.81). Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanță a cercetat în modul stabilit de legislație probele prezentate, analizându-le și apreciindu-le pe fiecare în parte și în coroborare, adoptând o sentință de condamnare legală și motivată. De asemenea instanța de apel a reținut că, prima instanță la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului, a ținut cont de toate circumstanțele relevante în acest aspect ale speței: de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de condițiile de viață ale acestuia, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, individualizând corect pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă și legală, în conformitate cu prevederile art. 7, 61 și 75 Cod penal. Astfel, instanța de apel a menționat că potrivit materialelor cauzei inculpatul anterior a fost judecat, iar infracțiunile în speță au fost comise în termenul de probațiune stabilit prin sentința Judecătoriei Hîncești din XXXXX, la evidența medicului psihiatru nu se află dar se află la evidența medicului 4 narcolog din anul 2015 cu diagnoza: consum de produse canabinoide. De către administrația publică locală se caracterizează negativ, iar potrivit scrisorilor de confirmare, anexate la materialele cauzei, are la întreținere o fiica minoră și mama acestuia, potrivit cazierului contravențional este documentat cu multiple încălcări, inclusiv contravenții ce atentează la ordinea publică și securitatea publică. Instanța de apel a menționat că în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunea cu privire la revocarea, înlocuirea sau aplicarea măsurii preventive. Conform Notei informative nr. XXXXX din 22 mai 2019 prezentate de administrația Penitenciarului nr. 13 - Chișinău raportate la datele dosarului penal a cauzei penale, inculpatul Rachiu Valeriu s-a aflat în detenție preventivă din XXXXX până la 06.06.2018 inclusiv și din 04.04.2019 până la data pronunțării deciziei - 12 iulie 2019, adică 134 zile de arest preventiv. Potrivit raportului administrației Penitenciarului nr. 13 - Chișinău, instanța de apel a constatat că, inculpatul Rachiu Valeriu s-a aflat în condiții de detenție care au corespuns minimului necesar conform condițiilor izolatorului de urmărire penală. Astfel, instanța de apel a reținut că în perioada de referință, inculpatul Rachiu Valeriu s-a aflat de la XXXXX până la 11.04.2018 în celula nr. 38, numărul de locuri -10, cu dimensiunea de 22,95 m2, fiecărui deținut revenindu-i spațiul de 2,29 m2; de la 11.04.2018 până la 12.06.2018 în celula nr. 04, numărul de locuri - 6, cu dimensiunea de 9 m2, fiecărui deținut revenindu-i spațiul de 1,5 m2; de la 04.04.2019 până la 10.04.2019 în celula nr. 17 numărul de locuri - 16, cu dimensiunea de 31.86 m2, fiecărui deținut revenindu-i spațiul de 1, 99 m2, unde sa aflat și de la 10.04.2019 până la emiterea soluției de către instanța de apel. Prin urmare, instanța de apel a conchis că detenția inculpatului Rachiu Valeriu în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, a depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și a atins pragul de severitate contrar legislației, fiind calificată ca tratament inuman și degradant, de aceea pornind de la principiul privind reducerea pedepsei în baza calculului stabilit de lege: 2 zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, instanța a ajuns la concluzia că inculpatul Rachiu Valeriu urmează să beneficieze de reducerea pedepsei aplicate cu 268 zile (134 zile de arest preventiv x 2 zile de închisoare). Astfel, instanța de apel a decis, că termenul de pedeapsă definitivă stabilit inculpatului Rachiu Valeriu - 3 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, urmează a fi redus cu 8 luni și 9 zile (268 zile = 8 luni și 9 zile), or, potrivit sistemului calendaristic de calcul al termenelor pe luni, unde un termen de o lună poate avea 29, 30, 31 de zile, nu este aplicabil la termenul ținerii persoanei în stare de arest și prelungirea lui. În cazul dat, fiecare lună are 30 de zile. De asemenea instanța de apel a menționat că, inculpatul Rachiu Valeriu în cererea de apel a solicitat constatarea aflării sale în detenție în condiții 5 contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău. În acest sens instanța de apel a reținut că, în partea ce ține de condițiile de detenție contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din Penitenciarul nr. 13 - Chișinău, inculpatul Rachiu Valeriu, în apelul înaintat, a invocat aflarea sa pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, în mai multe celule, care erau supraaglomerate și care nu dispuneau de spațiul de 4 m2 care e necesar să revină fiecărui condamnat. La analiza condițiilor de detenție instanța de apel a făcut trimitere la Hotărârea Guvernului XXXXX83 din 26 mai 2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați, care în punctul 464 stipulează că, fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică de 4 metri pătrați, care trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit și ventilat conform normativelor de construcții. Instanța de apel a reiterat că, în Raportul anual pentru anul 2017 al Consiliului pentru Prevenirea Torturii, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului European pentru prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante, a fost stabilit expres că, starea spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți din celulele instituțiilor penitenciare la momentul dat, dar în egală măsură, și ținând cont de ratele oficiale de ocupare (numărul de paturi per celulă), în baza standardului de cel puțin 4 m2 de spațiu locativ per deținut și de a revizui, în consecință, capacitatea oficială a instituțiilor penitenciare. Spațiul ocupat de către anexele sanitare/toalete construite nu ar trebui să fie incluse în acest calcul. Contrar recomandărilor menționate supra, studiind raportul prezentat de către administrația instituției penitenciare, instanța de apel a constatat că, informația cu privire la suprafața celulelor în care a fost deținut inculpatul Rachiu Valeriu se referă la o suprafață totală calculată, fără excluderea mobilierului sau anexelor sanitare. Prin urmare, instanța de apel a subliniat că, prin prezentarea de către administrația Penitenciarului nr. 13 mun. Chișinău a datelor privind suprafața celulelor în care inculpatul Rachiu Valeriu a fost cazat, ultima a recunoscut aflarea deținutului, pe parcurs a mai mult de un an de zile, în celule în care dispunea de puțin sub 2 m2, ceea ce evident, este sub minimul acceptabil. Astfel, instanța de apel a considerat că, dificultățile cu care s-a confruntat inculpatul Rachiu Valeriu pe parcursul detenției sale în Penitenciarul nr. 13 -Chișinău, atât în calitate de prevenit, cât și în calitate de condamnat, au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat. Potrivit prevederilor art. 4732 alin. (3) Cod de procedură penală, condamnații care au fost deținuți cel puțin 10 zile în condiții contrare 6 prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, pot solicita, cu titlu de despăgubiri, reducerea pedepsei. Potrivit art. 4734 alin. (3)-(5) Cod de procedură penală, în urma constatării faptului că condamnatul sau prevenitul a fost deținut în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța de judecată obligă administrația instituției penitenciare să înlăture condițiile precare de detenție, stabilindu-i un termen concret, care nu va depăși 15 zile, după expirarea căruia instituția penitenciară informează instanța de judecată despre executarea încheierii. În cazul constatării circumstanțelor prevăzute la art. 473 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de judecată dispune reducerea pedepsei condamnatului, calculându-se de la 1 la 3 zile de reduceri pentru 10 zile de detenție în condiții precare calculate cumulativ. În cazul constatării circumstanțelor prevăzute la art. 4732 alin. (3), instanța de judecată dispune reducerea pedepsei în condițiile alin. (4) din prezentul articol, iar în privința perioadei rămase, dispune, cu titlu de despăgubire, încasarea în favoarea condamnatului a sumei bănești în mărime de până la 2 unități convenționale pentru fiecare zi în care condamnatul a suferit încălcarea condițiilor de detenție, precum și a costurilor și cheltuielilor aferente. În cazul constatării circumstanțelor prevăzute la art. 4732 alin. (3), preveniții sunt despăgubiți în conformitate cu art. 385 alin. (5) și (6) sau, după caz, aceștia pot înainta o acțiune civilă. Prin prisma prevederilor legale precitate, având în vedere distincția normelor procedural penale aplicabile în dependență de calitatea deținutului la momentul deținerii sale, instanța de apel a concluzionat că, Rachiu Valeriu s-a aflat în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău în condiții precare de detenție pe o perioadă de 134 de zile, astfel, acesta urmând a beneficia de reducerea pedepsei și anume două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, termenul pedepsei definitive stabilite lui Rachiu Valeriu prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 04 aprilie 2019 - 3 ani închisoare, urmând a fi redus cu 8 luni și 9 zile (268 zile).

Decizia instanței de apel din 12 iunie 2019, partea motivată fiind pronunțată la 10 iulie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Rachiu Valeriu, la 11 iulie 2019, prin care, invocând în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului. 5.1. În motivarea recursului, avocatul a menționat că: - în acțiunile lui Rachiu Valeriu nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate; - instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatului, și nu a respectat principiile generale ce reglementează 7 desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și prezentării probelor de către părți; - atât sentința cât și decizia sunt absolut ilegale și neîntemeiate, bazate pe apreciere eronată a tuturor probelor anexate la dosar, cauza fiind examinată unilateral; - inculpatul nu a amenințat colaboratorii poliției și nu a aplicat violență față de aceștia, nu a opus rezistență.

Referință asupra recursului ordinar, nu a fost depusă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar din speță în raport cu materialele cauzei și argumentele prezentate, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia, din considerentele ce urmează. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților, iar la rândul său art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că, hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din recursul ordinar declarat de către partea apărării, Colegiul penal reține invocarea incidenței la caz, a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate. Analizând argumentele părții apărării, Colegiul penal conchide că acestea nu și-au găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în decizie s-a pronunțat asupra legalității și temeiniciei sentinței în baza probelor examinate de prima instanță, declarațiilor și altor probe verificate în ședința de judecată a instanței de apel, fapt consemnat în procesul-verbal (f. d. 69-74 vol. 2), audiind inculpatul și părțile vătămate, a dat apreciere tuturor probelor administrate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile părții apărării, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția de menținere a sentinței, prin care s-a constatat întrunirea în acțiunile 8 inculpatului Rachiu Valeriu a tuturor elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1) și 349 alin. (11) Cod penal. Inculpatul Rachiu Valeriu a fost condamnat pentru acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților care curmă actele huliganice, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr- un cinism sau obrăznicie deosebită, precum și pentru aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității ei de serviciu, respectivele fapte fiind cert constatate în sarcina inculpatului Rachiu Valeriu de către prima instanță. Potrivit art. 52 Cod penal, se consideră componență a infracțiunii totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă. Potrivit art. 113 alin. (1) și (2) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători. Analizând conținutul recursului ordinar, Colegiul penal constată că recurentul nu și-a argumentat recursul în sensul invocat, deoarece acesta nu conține referirea concretă la elementul infracțiunii care lipsește în acțiunile inculpatului, or, recursul conține doar fraze de ordin general fiind steril cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, considerat de către instanța de recurs un simplu dezacord al apărării cu privire la întrunirea componenței elementelor infracțiunilor incriminate inculpatului, expus în recurs, care nu poate constitui în sine un temei de intervenire a instanței în hotărârea recurată. Cu această ocazie Colegiul penal ține să sublinieze că reaprecierea probelor de asemenea nu poate servi drept temei pentru recurs, deoarece nu este prevăzut de lege în calitate de temei pentru recurs, iar potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea probelor administrate în alt sens decât cel pe care le propune partea apărării este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond. În consecință, Colegiul penal constată că argumentele recurentului au constituit obiect de examinare în cadrul judecării cauzei în instanța de apel, prin apelurile declarate, asupra cărora s-au dat răspunsuri complete și motivate ce au fost reiterate inclusiv la pct. 4.1. al prezentei decizii, motivare 9 pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct. 37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010. Prin urmare, Colegiul penal nu a constatat prezența în speță a erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârile atacate, deoarece soluțiile instanțelor de fond sunt legale și întemeiate, iar recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Rachiu Valeriu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 21 februarie 2020. Președinte /semnătură/ Timofti Vladimir Judecătorii /semnătură/ Toma Nadejda /semnătură/ Boico Victor 10