1ra-1077/20 — art. 187 alin. 2 lit. b, e si f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. b, e si f CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1077/20 — art. 187 alin. 2 lit. b, e si f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1077/20
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
27 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte: Timofti Vladimir,
Judecătorii: Toma Nadejda, Boico Victor,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
către avocatul Panov Diana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019 și a
sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 17 octombrie 2019, în
cauza penală în privința lui
Noroc Vitali XXXXX născut la XXXXX.
Termenul de examinare:
prima instanță: 28.03.2019 – 17.10.2019
instanța de apel: 05.11.2019 – 11.12.2019
instanța de recurs: 21.02.2020 – 27.05.2020
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din
17 octombrie 2019, examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de
urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,
Noroc Vitali a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru:
- comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. f) Cod penal
(episodul din 03.01.2019), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare
pe un termen de 4 (patru) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;
- comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f)
Cod penal (episodul din 16.01.2019), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis;
-comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f)
Cod penal (episodul din 27.01.2019), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis;
1
- comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul
din 03.02.2019) fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un
termen de 1 (unu) an, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumulul parțial al pedepselor, lui Noroc Vitali i-a fost stabilită pedeapsa
definitivă de 8 (opt) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
A fost admisă cererea procurorului, dispunându-se încasarea din contul
inculpatului Noroc Vitali, în folosul statului, a sumei de 448 (patru sute
patruzeci și patru) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În sentință prima instanță a constatat în fapt că:
Noroc Vitali, la data de 03.01.2019, aproximativ în jurul orelor 20:45,
urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, în timp ce se
afla în fața blocului locativ situat pe adresa mun. Chișinău, bd. XXXXX, în mod
deschis, a sustras din mâna cet. Lîtaeva Natalia, geanta de culoare neagră,
valoarea căreia constituie 100 lei moldovenești, în care se afla un telefon mobil
de model „Nokia” în valoare de 200 lei, în care era cartela SIM: XXXXX, buletin
de identitate eliberat pe numele Lîtaeva Natalia Petru, bani în sumă de 50 lei
moldovenești, două carduri bancare eliberate de BC „Moldova Agroindbank”,
unul pe numele Lîtaeva Natalia și unul pe numele soțului său, Carpenco Victor,
după care a părăsit locul infracțiunii cu bunurile sustrase, fugind într-o direcție
necunoscută, cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă în
sumă de 350 lei moldovenești.
Tot el, la data de 16.01.2019, în jurul orelor 19:00, împreună și de comun
acord cu o altă persoană, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei
persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,
prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora,
acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului stabilit,
aflându-se pe stradela XXXXX, mun. Chișinău, în scara blocului, au sustras în
mod deschis de la Suveica Iurie o geantă în care se aflau 300 Euro, care conform
cursului BNM constituie 5 878 lei, un ceas „Guarda” la preț de 1750 lei, buletinul
de identitate și alte acte. După care, cu bunurile sustrase au părăsit locul
comiterii infracțiunii, deplasându-se într-o direcție necunoscută, cauzându-i
părții vătămate Suveica Iurie un prejudiciu material în valoare de 7625 lei, ceea
ce constituie o daună considerabilă.
Tot el, la data de 27.01.2019, aproximativ la ora 22:15, împreună cu o altă
persoană, acționând intenționat și urmărind scopul sustragerii deschise a
bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. XXXXXmun. Chișinău, s-au apropiat
de la spate de Melnic Denis, l-au doborât la pământ, după care i-au aplicat mai
multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului.
Concomitent, în mod deschis, au sustras de la acesta un inel confecționat din
aur cu greutatea de 15,25 gr., la prețul de 9000 lei, un pachet de țigări „Kent
2
Mentol”, portmoneu de culoare cafenie de model „Ballery”, la prețul de 250 lei,
în care se aflau card bancar „Moldinconbank”, buletin de identitate și permis de
conducere pe numele părții vătămate, cauzând prin acțiunile sale un prejudiciu
material considerabil în sumă totală de 9250 lei.
Tot el, la data de 03.02.2019, aproximativ pe la orele 02.30, aflându-se în
mun. Chișinău, str. Independenței, în perimetrul bd. Cuza Vodă și bd. Traian,
urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, acționând
intenționat și inducându-l în eroare pe Corcinschi Serghei, prezentându-i
ultimului ca adevărată intenția de a efectua un sunet de pe telefonul mobil al
ultimului, unde în urma transmiterii de către Corcinschi Serghei a telefonului
său mobil de model „Xiaomi Redmi 5”, cu numărul de IMEI1 XXXXX și IMEI2
XXXXX, în care era introdusă cartela SIM cu nr. XXXXX, l-a însușit, părăsind locul
comiterii faptei într-o direcție necunoscută, cauzându-i în acest mod părții
vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă de 4664,80
lei MD.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Panov Diana în numele
inculpatului Noroc Vitali prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care
inculpatului Noroc Vitali să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă cu respingerea
solicitării acuzatorului de stat în partea încasării de la inculpat a cheltuielilor
de judecată.
3.1. În motivarea apelului avocatul a menționat că:
-inculpatul Noroc Vitali a recunoscut vina integral, cauza penală fiind
examinată în procedură simplificată;
-față de inculpatul Noroc Vitali a fost aplicată o pedeapsă mult prea aspră,
dat fiind faptul că acesta și-a recunoscut vina integral, a conlucrat cu urmărirea
penală de la început, a ajutat la stabilirea adevărului, are la întreținere doi copii
minori;
-cu privire la solicitarea procurorului privind încasarea din contul
inculpatului a sumei de 448 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, pentru efectuarea
raportului de expertiză judiciară se constată că suma invocată de către
procuror urmează a fi respinsă ca fiind cheltuielile statului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
11 decembrie 2019, apelul declarat de avocatul Diana Panov în interesele
inculpatului Noroc Vitali a fost respins ca fiind nefondat, menținând hotărârea
atacată fără modificări.
4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, la
individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Noroc Vitali, prima
instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal,
respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,
de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante ori agravante, de
3
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum
și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Inculpatul Noroc Vitali a comis patru infracțiuni, dintre care trei
infracțiuni grave și o infracțiune mai puțin gravă, care fac parte din categoria
infracțiunilor contra patrimoniului. Din revendicarea eliberată în privința
inculpatului Noroc Vitali rezultă că ultimul anterior a fost atras la răspundere
penală (f.d. 57-59). Potrivit concluziilor medicale, inculpatul Noroc Vitali nu se
află la evidența medicului narcolog sau psihiatru (f.d. 45, 46), totodată din
materialele cauzei, rezultă că inculpatul are la întreținere doi copii minori.
În contextul celor indicate supra, instanța de apel analizând argumentele
avocatului Diana Panov privind stabilirea inculpatului Noroc Vitali a unei
pedepse mai blânde, a notat faptul că, sub aspectul proporționării pedepsei
aplicate inculpatului și pentru o corectă individualizare a acesteia raportate la
toate criteriile generale prevăzute de art. 75 Cod penal, trebuie să se țină seama
atât de elementele ce țin de materialitatea faptelor în sine, cât și de datele
referitoare la persoana inculpatului, astfel că chiar dacă individualizarea
pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este
totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contra el trebuie să fie rezultatul unui
examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli
și criterii precis determinate.
Instanța de apel reieșind din circumstanțele cauzei, a apreciat că scopul
pedepsei constând în formarea unei atitudini corecte față de munca, ordinea de
drept și regulile de conviețuire socială nu poate fi atins decât prin executarea
pedepsei în regim de detenție, prevenind astfel reiterarea comportamentului
infracțional și protejarea societății prin prevenirea recidivei, or, solicitarea
invocată de avocatul Diana Panov privind aplicarea inculpatului Noroc Vitali a
unei pedepse mai blânde, în speța dată nu este oportună, deoarece inculpatul
Noroc Vitali nu a ales calea corijării, având în vedere că aceasta anterior a fost
atras la răspundere penală (f.d. 57-59), activitatea infracțională pentru el ar
putea deveni o îndeletnicire, la moment el nefiind implicat în vreo activitate
stabilă și utilă societății, iar pedeapsa închisorii cu executarea ei reală este aptă
să conducă la realizarea scopurilor pedepsei, contribuind la corijarea și
reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de
fapta comisă.
În acest sens, instanța de apel a considerat că soluția primei instanțe s-a
întemeiat pe asigurarea principiului aplicării unei pedepse echitabile, pornind
de la evaluarea gradului influenței pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării inculpatului, apreciind obiectiv toate circumstanțele prezentei
cauze. Pedepsele penale stabilite de prima instanță nu reprezintă o represiune
excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru
menținerea ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator
al pedepsei, așa cum apare enunțat în Codul penal.
4
În ceea ce privește solicitarea avocatului Diana Panov privind
respingerea solicitării acuzatorului de stat privind încasarea din contul
inculpatului Noroc Vitali a cheltuielilor de judecată în mărime de 448 lei,
instanța de apel a stabilit netemeinicia acestei solicitări, or, în conformitate cu
art. 227 alin. (2), pct. 5), 229 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în
legătură cu efectuarea acțiunilor procedurale în cauza penală, efectuarea
raportului de expertiză judiciară se încasează din contul inculpatului.
Prin Legea nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 „pentru
modificarea și completarea unor acte legislative” la articolul 143, alineatul (2)
care prevedea că „plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la
alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat” a fost abrogat.
În sensul dat instanța de apel a notat că urmărirea și judecarea unei cauze
penale ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și transmiterea
actelor de procedură, pentru administrarea probelor și conservarea
mijloacelor materiale de probă, cu retribuirea apărătorilor, precum și cu orice
alte cheltuieli necesare normalei desfășurări a procesului penal. În cheltuielile
ocazionate de administrarea probelor se includ și sumele pentru retribuția
cuvenită experților si interpreților pentru serviciul care l-au adus justiției. Spre
deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor cheltuieli sunt
avansate de către reclamant, prin plata taxei de timbru, la introducerea acțiunii,
în cauzele penale, în care activitatea judiciară se desfășoară din oficiu, sumele
necesare cheltuielilor de urmărire sau de judecată sunt avansate, de regulă, de
stat, prin organul judiciar în fața căruia se află cauza penală.
Suportarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de
săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării
cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile
judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea
infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără
săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.
Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și
integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil
desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa
infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal
acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile
lor, producerea unor cheltuieli; de asemenea, obligația de a suporta cheltuielile
judiciare este integrală, incluzând toate cheltuielile necesare pentru
pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către prima instanță.
Așadar, instanța de apel a constatat că solicitarea acuzatorului de stat
referitor la încasarea din contul inculpatului Noroc Vitali a cheltuielilor
judiciare în sumă de 448 lei este întemeiată, or, în conformitate alin. (1) art. 229
Cod procedură penală, cheltuielile judiciare pot fi suportate de condamnat.
5
Nefiind de acord cu soluțiile instanțelor de fond, avocatul Panov Diana
în numele inculpatului a declarat în termen recurs ordinar prin care, fără a
invoca unul din temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de
procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei instanței de apel cu
aplicarea unei pedepse mai blânde și respingerea cererii de încasare din contul
inculpatului a cheltuielilor judiciare suportate pe caz.
5.1. În motivarea recursului avocatul a menționat că:
- Noroc Vitali a recunoscut integral vina, iar cauza a fost examinată în
procedura simplificata prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.
Pedeapsa aplicată este prea aspră și nu a fost luat în considerație faptul că
inculpatul și-a recunoscut vina integral, a conlucrat cu urmărirea penală de la
început, a ajutat la stabilirea adevărului, are doi copii minori la întreținere;
- cu privire la solicitarea procurorului privind încasarea din contul
inculpatului a sumei de 448 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, pentru efectuarea
Raportului de expertiză judiciară consideră ca suma invocată de către procuror
urmează a fi respinsa ca fiind cheltuielile statutului, ori în conformitate alin. (1)
art. 229 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de
condamnat sau sunt trecute în contul statului.
Referință asupra recursului declarat, nu a fost depusă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității
acestuia din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să
decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit
neîntemeiat.
Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept
formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de
recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea
atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării
nu a invocat nici unul din temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin.
(1) Cod de procedură penală, însă din conținutul argumentelor expuse de
recurent se atestă că acestea se subscriu temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1)
pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
6
de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
Verificând materialele cauzei, instanța de recurs a stabilit că argumentele
recursului apărării se întemeiază pe dezacordul cu pedeapsa închisorii aplicată
de instanța de apel, care în opinia recurentului este prea aspră.
În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal,
persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o
pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în
strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de
viață ale familiei acestuia.
Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i
se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia
persoana se declară vinovată.
Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor
aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită
consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră -
detențiune pe viață.
În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o
pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea
infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din
numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască
acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o
infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii
respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la
stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
Analizând soluția instanței de apel, care a judecat apelul părții apărării,
Colegiul penal conchide că instanța a motivat pe deplin și suficient necesitatea
aplicării pedepsei cu închisoare pe termenul stabilit, motivare care este
corespunzătoare practicii judiciare ținând cont de toate circumstanțele cauzei
și cele personale ale inculpatului Noroc Vitali, care potrivit materialelor cauzei
și anume revendicarea eliberată în privința inculpatului Noroc Vitali rezultă că
ultimul anterior a fost atras la răspundere penală (f.d. 57-59), a comis
infracțiuni intenționate într-un termen scurt de timp dintre care trei infracțiuni
grave și o infracțiune mai puțin gravă, care fac parte din categoria infracțiunilor
contra patrimoniului, iar o infracțiune a fost comisă în privința unei persoane în
etate de 80 ani, la materialele cauzei nefiind stabilite date cu privire la repararea
prejudiciului cauza părților vătămate.
7
Mai mult, prima instanță operând cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod
penal, pentru comiterea a trei infracțiuni grave și una mai puțin gravă, a stabilit
pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare, prin cumul parțial al pedepselor deși
instanța avea deplina posibilitate de a aplica cumulul total, or, prin respectiva
opțiune pedeapsa definitivă putea atinge termenul de 13 ani și 6 luni închisoare.
Astfel, Colegiul penal apreciază că instanța de apel corect a ținut cont de
caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor comise de către
Noroc Vitali, care fiind anterior condamnat a comis noi infracțiuni cu intenție,
fapt care denotă că pedepsele anterioare nu au atins scopul prevăzut la art. 61
Cod penal, astfel pedeapsa stabilită în speță, a fost corect individualizată atât
prin prisma prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală cât și a
prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal.
Motivele la care a făcut referire recurentul în vederea susținerii aplicării
unei pedepse mai blânde, nu și-au găsit confirmarea, pedeapsa aplicată de
instanța de apel fiind legală și întemeiată, careva erori în acest sens nefiind
constatate.
Prin urmare, Colegiul penal apreciază că alegațiile apărătorului cu privire
la asprimea pedepsei aplicate inculpatului Noroc Vitali pentru infracțiunile
comise, sunt declarative și vădit neîntemeiate.
Cu referire la solicitările recurentului privind respingerea cererii părții
acuzării de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului,
Colegiul penal reține că prin Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017, în vigoare
din 09 februarie 2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr. 40-47 art. 108 din
09 februarie 2018), a fost abrogat alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală,
care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la
alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, iar în sensul dat
urmează a fi notat că potrivit prevederilor art. 229 alin. (1) și (2) Cod de
procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt
trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să
recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,
traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat
care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer
interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.
Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul
care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și
de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de
nereabilitare.
Având în vedere că cheltuielile judiciare compensarea cărora se solicită
din contul inculpatului, au fost suportate după intrarea în vigoare a
prevederilor Legii nr. 316 din 22 decembrie 2017 și ținând cont că nu au fost
constatate careva impedimente privind încasarea din contul inculpatului a
respectivelor sume, se ajunge la concluzia că soluția instanței de apel raportată
8
la prevederile art. art. 227, 229 alin. (1)-(3), 143 Cod de procedură penală, este
corectă și motivată.
Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la
judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei
adoptate, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar
declarat de către avocatul Panov Diana în numele inculpatului Noroc Vitali, ca
fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul
Panov Diana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui
Noroc Vitali XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 24 iulie 2020.
Președinte /semnătură/ Timofti Vladimir
Judecătorii /semnătură/ Toma Nadejda
/semnătură/ Boico Victor
9