1ra-1077/20 — art. 187 alin. 2 lit. b, e si f CP

1ra-1077/20 — art. 187 alin. 2 lit. b, e si f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1077/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda, Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Panov Diana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019 și a

sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 17 octombrie 2019, în

cauza penală în privința lui

Noroc Vitali XXXXX născut la XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 28.03.2019 – 17.10.2019

instanța de apel: 05.11.2019 – 11.12.2019

instanța de recurs: 21.02.2020 – 27.05.2020

A C O N S T A T A T :

17 octombrie 2019, examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de

urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Noroc Vitali a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru:

- comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. f) Cod penal

(episodul din 03.01.2019), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 4 (patru) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

- comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f)

Cod penal (episodul din 16.01.2019), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis;

-comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f)

Cod penal (episodul din 27.01.2019), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis;

1

- comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul

din 03.02.2019) fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 1 (unu) an, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor, lui Noroc Vitali i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 8 (opt) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

A fost admisă cererea procurorului, dispunându-se încasarea din contul

inculpatului Noroc Vitali, în folosul statului, a sumei de 448 (patru sute

patruzeci și patru) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Noroc Vitali, la data de 03.01.2019, aproximativ în jurul orelor 20:45,

urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, în timp ce se

afla în fața blocului locativ situat pe adresa mun. Chișinău, bd. XXXXX, în mod

deschis, a sustras din mâna cet. Lîtaeva Natalia, geanta de culoare neagră,

valoarea căreia constituie 100 lei moldovenești, în care se afla un telefon mobil

de model „Nokia” în valoare de 200 lei, în care era cartela SIM: XXXXX, buletin

de identitate eliberat pe numele Lîtaeva Natalia Petru, bani în sumă de 50 lei

moldovenești, două carduri bancare eliberate de BC „Moldova Agroindbank”,

unul pe numele Lîtaeva Natalia și unul pe numele soțului său, Carpenco Victor,

după care a părăsit locul infracțiunii cu bunurile sustrase, fugind într-o direcție

necunoscută, cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă în

sumă de 350 lei moldovenești.

Tot el, la data de 16.01.2019, în jurul orelor 19:00, împreună și de comun

acord cu o altă persoană, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora,

acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului stabilit,

aflându-se pe stradela XXXXX, mun. Chișinău, în scara blocului, au sustras în

mod deschis de la Suveica Iurie o geantă în care se aflau 300 Euro, care conform

cursului BNM constituie 5 878 lei, un ceas „Guarda” la preț de 1750 lei, buletinul

de identitate și alte acte. După care, cu bunurile sustrase au părăsit locul

comiterii infracțiunii, deplasându-se într-o direcție necunoscută, cauzându-i

părții vătămate Suveica Iurie un prejudiciu material în valoare de 7625 lei, ceea

ce constituie o daună considerabilă.

Tot el, la data de 27.01.2019, aproximativ la ora 22:15, împreună cu o altă

persoană, acționând intenționat și urmărind scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. XXXXXmun. Chișinău, s-au apropiat

de la spate de Melnic Denis, l-au doborât la pământ, după care i-au aplicat mai

multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului.

Concomitent, în mod deschis, au sustras de la acesta un inel confecționat din

aur cu greutatea de 15,25 gr., la prețul de 9000 lei, un pachet de țigări „Kent

2

Mentol”, portmoneu de culoare cafenie de model „Ballery”, la prețul de 250 lei,

în care se aflau card bancar „Moldinconbank”, buletin de identitate și permis de

conducere pe numele părții vătămate, cauzând prin acțiunile sale un prejudiciu

material considerabil în sumă totală de 9250 lei.

Tot el, la data de 03.02.2019, aproximativ pe la orele 02.30, aflându-se în

mun. Chișinău, str. Independenței, în perimetrul bd. Cuza Vodă și bd. Traian,

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, acționând

intenționat și inducându-l în eroare pe Corcinschi Serghei, prezentându-i

ultimului ca adevărată intenția de a efectua un sunet de pe telefonul mobil al

ultimului, unde în urma transmiterii de către Corcinschi Serghei a telefonului

său mobil de model „Xiaomi Redmi 5”, cu numărul de IMEI1 XXXXX și IMEI2

XXXXX, în care era introdusă cartela SIM cu nr. XXXXX, l-a însușit, părăsind locul

comiterii faptei într-o direcție necunoscută, cauzându-i în acest mod părții

vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă de 4664,80

lei MD.

inculpatului Noroc Vitali prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatului Noroc Vitali să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă cu respingerea

solicitării acuzatorului de stat în partea încasării de la inculpat a cheltuielilor

de judecată.

3.1. În motivarea apelului avocatul a menționat că:

-inculpatul Noroc Vitali a recunoscut vina integral, cauza penală fiind

examinată în procedură simplificată;

-față de inculpatul Noroc Vitali a fost aplicată o pedeapsă mult prea aspră,

dat fiind faptul că acesta și-a recunoscut vina integral, a conlucrat cu urmărirea

penală de la început, a ajutat la stabilirea adevărului, are la întreținere doi copii

minori;

-cu privire la solicitarea procurorului privind încasarea din contul

inculpatului a sumei de 448 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, pentru efectuarea

raportului de expertiză judiciară se constată că suma invocată de către

procuror urmează a fi respinsă ca fiind cheltuielile statului.

11 decembrie 2019, apelul declarat de avocatul Diana Panov în interesele

inculpatului Noroc Vitali a fost respins ca fiind nefondat, menținând hotărârea

atacată fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, la

individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Noroc Vitali, prima

instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal,

respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante ori agravante, de

3

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum

și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Inculpatul Noroc Vitali a comis patru infracțiuni, dintre care trei

infracțiuni grave și o infracțiune mai puțin gravă, care fac parte din categoria

infracțiunilor contra patrimoniului. Din revendicarea eliberată în privința

inculpatului Noroc Vitali rezultă că ultimul anterior a fost atras la răspundere

penală (f.d. 57-59). Potrivit concluziilor medicale, inculpatul Noroc Vitali nu se

află la evidența medicului narcolog sau psihiatru (f.d. 45, 46), totodată din

materialele cauzei, rezultă că inculpatul are la întreținere doi copii minori.

În contextul celor indicate supra, instanța de apel analizând argumentele

avocatului Diana Panov privind stabilirea inculpatului Noroc Vitali a unei

pedepse mai blânde, a notat faptul că, sub aspectul proporționării pedepsei

aplicate inculpatului și pentru o corectă individualizare a acesteia raportate la

toate criteriile generale prevăzute de art. 75 Cod penal, trebuie să se țină seama

atât de elementele ce țin de materialitatea faptelor în sine, cât și de datele

referitoare la persoana inculpatului, astfel că chiar dacă individualizarea

pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este

totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contra el trebuie să fie rezultatul unui

examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli

și criterii precis determinate.

Instanța de apel reieșind din circumstanțele cauzei, a apreciat că scopul

pedepsei constând în formarea unei atitudini corecte față de munca, ordinea de

drept și regulile de conviețuire socială nu poate fi atins decât prin executarea

pedepsei în regim de detenție, prevenind astfel reiterarea comportamentului

infracțional și protejarea societății prin prevenirea recidivei, or, solicitarea

invocată de avocatul Diana Panov privind aplicarea inculpatului Noroc Vitali a

unei pedepse mai blânde, în speța dată nu este oportună, deoarece inculpatul

Noroc Vitali nu a ales calea corijării, având în vedere că aceasta anterior a fost

atras la răspundere penală (f.d. 57-59), activitatea infracțională pentru el ar

putea deveni o îndeletnicire, la moment el nefiind implicat în vreo activitate

stabilă și utilă societății, iar pedeapsa închisorii cu executarea ei reală este aptă

să conducă la realizarea scopurilor pedepsei, contribuind la corijarea și

reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de

fapta comisă.

În acest sens, instanța de apel a considerat că soluția primei instanțe s-a

întemeiat pe asigurarea principiului aplicării unei pedepse echitabile, pornind

de la evaluarea gradului influenței pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului, apreciind obiectiv toate circumstanțele prezentei

cauze. Pedepsele penale stabilite de prima instanță nu reprezintă o represiune

excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru

menținerea ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator

al pedepsei, așa cum apare enunțat în Codul penal.

4

În ceea ce privește solicitarea avocatului Diana Panov privind

respingerea solicitării acuzatorului de stat privind încasarea din contul

inculpatului Noroc Vitali a cheltuielilor de judecată în mărime de 448 lei,

instanța de apel a stabilit netemeinicia acestei solicitări, or, în conformitate cu

art. 227 alin. (2), pct. 5), 229 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în

legătură cu efectuarea acțiunilor procedurale în cauza penală, efectuarea

raportului de expertiză judiciară se încasează din contul inculpatului.

Prin Legea nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 „pentru

modificarea și completarea unor acte legislative” la articolul 143, alineatul (2)

care prevedea că „plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la

alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat” a fost abrogat.

În sensul dat instanța de apel a notat că urmărirea și judecarea unei cauze

penale ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și transmiterea

actelor de procedură, pentru administrarea probelor și conservarea

mijloacelor materiale de probă, cu retribuirea apărătorilor, precum și cu orice

alte cheltuieli necesare normalei desfășurări a procesului penal. În cheltuielile

ocazionate de administrarea probelor se includ și sumele pentru retribuția

cuvenită experților si interpreților pentru serviciul care l-au adus justiției. Spre

deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor cheltuieli sunt

avansate de către reclamant, prin plata taxei de timbru, la introducerea acțiunii,

în cauzele penale, în care activitatea judiciară se desfășoară din oficiu, sumele

necesare cheltuielilor de urmărire sau de judecată sunt avansate, de regulă, de

stat, prin organul judiciar în fața căruia se află cauza penală.

Suportarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării

cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile

judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără

săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și

integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil

desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa

infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal

acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile

lor, producerea unor cheltuieli; de asemenea, obligația de a suporta cheltuielile

judiciare este integrală, incluzând toate cheltuielile necesare pentru

pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către prima instanță.

Așadar, instanța de apel a constatat că solicitarea acuzatorului de stat

referitor la încasarea din contul inculpatului Noroc Vitali a cheltuielilor

judiciare în sumă de 448 lei este întemeiată, or, în conformitate alin. (1) art. 229

Cod procedură penală, cheltuielile judiciare pot fi suportate de condamnat.

5

în numele inculpatului a declarat în termen recurs ordinar prin care, fără a

invoca unul din temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei instanței de apel cu

aplicarea unei pedepse mai blânde și respingerea cererii de încasare din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare suportate pe caz.

5.1. În motivarea recursului avocatul a menționat că:

- Noroc Vitali a recunoscut integral vina, iar cauza a fost examinată în

procedura simplificata prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Pedeapsa aplicată este prea aspră și nu a fost luat în considerație faptul că

inculpatul și-a recunoscut vina integral, a conlucrat cu urmărirea penală de la

început, a ajutat la stabilirea adevărului, are doi copii minori la întreținere;

- cu privire la solicitarea procurorului privind încasarea din contul

inculpatului a sumei de 448 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, pentru efectuarea

Raportului de expertiză judiciară consideră ca suma invocată de către procuror

urmează a fi respinsa ca fiind cheltuielile statutului, ori în conformitate alin. (1)

art. 229 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de

condamnat sau sunt trecute în contul statului.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării

nu a invocat nici unul din temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, însă din conținutul argumentelor expuse de

recurent se atestă că acestea se subscriu temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

6

de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Verificând materialele cauzei, instanța de recurs a stabilit că argumentele

recursului apărării se întemeiază pe dezacordul cu pedeapsa închisorii aplicată

de instanța de apel, care în opinia recurentului este prea aspră.

În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor

aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită

consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră -

detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Analizând soluția instanței de apel, care a judecat apelul părții apărării,

Colegiul penal conchide că instanța a motivat pe deplin și suficient necesitatea

aplicării pedepsei cu închisoare pe termenul stabilit, motivare care este

corespunzătoare practicii judiciare ținând cont de toate circumstanțele cauzei

și cele personale ale inculpatului Noroc Vitali, care potrivit materialelor cauzei

și anume revendicarea eliberată în privința inculpatului Noroc Vitali rezultă că

ultimul anterior a fost atras la răspundere penală (f.d. 57-59), a comis

infracțiuni intenționate într-un termen scurt de timp dintre care trei infracțiuni

grave și o infracțiune mai puțin gravă, care fac parte din categoria infracțiunilor

contra patrimoniului, iar o infracțiune a fost comisă în privința unei persoane în

etate de 80 ani, la materialele cauzei nefiind stabilite date cu privire la repararea

prejudiciului cauza părților vătămate.

7

Mai mult, prima instanță operând cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod

penal, pentru comiterea a trei infracțiuni grave și una mai puțin gravă, a stabilit

pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare, prin cumul parțial al pedepselor deși

instanța avea deplina posibilitate de a aplica cumulul total, or, prin respectiva

opțiune pedeapsa definitivă putea atinge termenul de 13 ani și 6 luni închisoare.

Astfel, Colegiul penal apreciază că instanța de apel corect a ținut cont de

caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor comise de către

Noroc Vitali, care fiind anterior condamnat a comis noi infracțiuni cu intenție,

fapt care denotă că pedepsele anterioare nu au atins scopul prevăzut la art. 61

Cod penal, astfel pedeapsa stabilită în speță, a fost corect individualizată atât

prin prisma prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală cât și a

prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal.

Motivele la care a făcut referire recurentul în vederea susținerii aplicării

unei pedepse mai blânde, nu și-au găsit confirmarea, pedeapsa aplicată de

instanța de apel fiind legală și întemeiată, careva erori în acest sens nefiind

constatate.

Prin urmare, Colegiul penal apreciază că alegațiile apărătorului cu privire

la asprimea pedepsei aplicate inculpatului Noroc Vitali pentru infracțiunile

comise, sunt declarative și vădit neîntemeiate.

Cu referire la solicitările recurentului privind respingerea cererii părții

acuzării de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului,

Colegiul penal reține că prin Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017, în vigoare

din 09 februarie 2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr. 40-47 art. 108 din

09 februarie 2018), a fost abrogat alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală,

care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la

alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, iar în sensul dat

urmează a fi notat că potrivit prevederilor art. 229 alin. (1) și (2) Cod de

procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt

trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,

traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat

care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.

Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul

care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și

de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de

nereabilitare.

Având în vedere că cheltuielile judiciare compensarea cărora se solicită

din contul inculpatului, au fost suportate după intrarea în vigoare a

prevederilor Legii nr. 316 din 22 decembrie 2017 și ținând cont că nu au fost

constatate careva impedimente privind încasarea din contul inculpatului a

respectivelor sume, se ajunge la concluzia că soluția instanței de apel raportată

8

la prevederile art. art. 227, 229 alin. (1)-(3), 143 Cod de procedură penală, este

corectă și motivată.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat de către avocatul Panov Diana în numele inculpatului Noroc Vitali, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Panov Diana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Noroc Vitali XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 iulie 2020.

Președinte /semnătură/ Timofti Vladimir

Judecătorii /semnătură/ Toma Nadejda

/semnătură/ Boico Victor

9