1ra-1126/20 — art. 287 al. 2 lit. b CP

1ra-1126/20 — art. 287 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1126/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul

delegat în Procuratura de circumscripție Chișinău Oleg Popov, avocatul Sergiu Cotruță

în numele inculpatului Artur Furdui și avocatul Vladimir Răcila în numele inculpatului

Denis Cotora, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 noiembrie 2019, în cauza penală, în privința lui

Furdui Artur XXXXX, născut la XXXXX, domiciliat în

XXXXX;

Cotora Denis XXXXX, născut la XXXXX, domiciliat

în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 10.07.2018 până la 17.05.2019;

Instanța de apel de la 03.06.2019 până la 13.11.2019;

Instanța de recurs de la 28.02.2020 până la 08.07.2020.

a c o n s t a t a t :

Furdui a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. b) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an și 10 luni pentru fiecare infracțiune în parte.

Denis Cotora a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și i s-a stabilit o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni pentru fiecare infracțiune în parte.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, s-

a stabilit definitiv lui: Artur Furdui - pedeapsa sub formă de 2 ani și 6 luni închisoare,

iar lui Denis Cotora - pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare.

În conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa stabilită lui Artur Furdui

și Denis Cotora a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani, cu

condiția că în această perioadă inculpații nu vor săvârși o nouă infracțiune și, prin

respectarea condițiilor probațiunii, vor îndreptăți încrederea ce li s-a acordat.

1

S-a dispus încasare în mod solidar de la Artur Furdui și Denis Cotora în folosul

statului, cheltuielile de judecată în sumă de 448 lei.

09 februarie 2018, în intervalul de timp 06.30-06.50, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

acționând împreună cu Denis Cotora, care tot era în stare de ebrietate alcoolică,

aflându-se inițial în fata barului ,,MAXIM" din or. Anenii Noi, după ce au urcat în taxiul

condus de către Vitalie Vizîi, fără niciun motiv, din intenții huliganice, demonstrând o

obrăznicie deosebită, și o lipsă totală de respect față de societate, deoarece nu le-ar fi

plăcut tunsoarea șoferului, s-au exprimat cu cuvinte necenzurate și l-au lovit pe acesta

cu palma în regiunea capului, apoi continuându-și acțiunile huliganice, deja în fața

barului ,,Catiușa" din or. Anenii Noi, au continuat să-l numească cu cuvinte

necenzurate pe Vitalie Vîzîi, i-au deteriorat telefonul mobil de model ,,Lenovo" și

suportul pentru telefonul mobil fixat pe torpedo, apoi împreună, aplicându-i lovituri

lui Vitalie Vîzîi au încercat să-l scoată din automobil, dar ultimul s-a opus și a fugit de

la locul comiterii infracțiunii. în rezultatul agresiunii fizice, lui Vitalie Vîzîi i-au fost

cauzate vătămări corporale neînsemnate sub formă de echimoză în regiunea

abdomenului și un edem post- traumatice în regiunea feții pe dreapta.

Tot ei, Artur Furdui și Denis Cotora, la 09 februarie 2018, în intervalul de timp

07.22-07:30 fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând împreună, aflându-se în

interiorul barului - magazin ,,PELIGRIM" din or. Anenii Noi, str. Chișinăului 84/1, fără

niciun motiv, din intenții huliganice, demonstrând o obrăznicie deosebită și o lipsă

totală de respect față de societate, în prezența la mai multe persoane, s-au exprimat cu

cuvinte necenzurate și l-au lovit de mai multe ori cu mâinile și picioarele pe diferite

părți ale corpului pe Nicolai Burlacenco, doborându-l jos la podele și vărsându-i

cafeaua din mână.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Artur Furdui și Denis Cotora au a comis

infracțiunile prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

individualizată prin „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei și comise de mai mult persoane”.

apel procurorul prin care a solicitat casare parțială a acesteia, rejudecarea cauzei în

partea ce ține de pedeapsa stabilită inculpaților, cu stabilirea următoarelor pedepse: lui

Artur Furdui în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2 ani de închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2

ani de închisoare cu executare pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, în baza art. 84

alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, de stabilit definitiv lui Artur

Furdui pedeapsa sub formă de 3 ani de închisoare cu executarea pedepsei in penitenciar

2

de tip semiînchis; lui Denis Cotora în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2 ani de

închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, în baza art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal - 2 ani de închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, de

stabilit definitiv lui Denis Cotora pedeapsa sub formă de 3 ani de închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului acuzatorul de stat a invocat că, instanța de judecată corect

a calificat acțiunile infracționale ale inculpaților și calificarea juridică nu se contestă. Nu

se contestă nici încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 448 lei, însă pedeapsa

stabilită inculpaților este prea blândă și neproporțională cu pericolul social a acțiunilor

criminale comise de către acestea. Este de menționat comportamentul arogant pe

parcursul urmăririi penale și judecării cauzei a inculpaților, inclusiv, față de partea

vătămată, pe care l-au acuzat de declarații mincinoase, deși i-au restituit integral

paguba cauzată. Declarațiile lor că dosarul este fabricat este o altă minciună, or, ambii

au confirmat că ei sunt pe înregistrările video anexate la dosar și examinate în ședința

de judecată.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Denis Cotora prin care a

solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru primă instanță prin care: pe primul capăt de învinuire a-l achita de săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar pe al doilea capăt de

învinuire a recalifica acțiunile sale de la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal ca contravenție

prevăzută de art. 78 Cod Contravențional.

În susținerea apelului, inculpatul a indicat că, instanța de judecată s-a limitat doar

la probele prezentate de către procuror, nu a dat nicio apreciere probelor care au fost

cercetate în cadrul ședinței instanței de fond, preluând astfel poziția acuzatorului de

stat. Astfel, reieșind din probele administrate în faza de urmărire penală și confirmate

în instanța de judecată, reiese cu certitudine că Denis Cotora nu a aplicat forța fizică

față de partea vătămată Vitalie Vîzîi, însă instanța de fond nu a dat o apreciere corectă

probelor administrate, ajungând la o concluzie absolut neîntemeiată despre vinovăția

lui Denis Cotora.

Cu privire la al doilea capăt de învinuire, inculpatul a indicat că, necătând la

faptul că, în ședință de judecată a recunoscut faptul că i-a aplicat o lovitură cu piciorul

în piciorul lui Nicolae Burlacenco, acest fapt a fost determinat concret de a evita

aplicarea unei lovituri iminente și reale de către Nicolae Burlaceno lui Artur Furdui,

fapt după care a fost oprit și înlăturat de martorul Mihail Mihalachi. Faptul aplicării

unei singure lovituri în piciorul lui Nicolae Burlacenco, nicidecum nu se încadrează în

componența de infracțiune prevăzută la art. 287 Cod penal.

3

Apelantul a menționat că, fapta comisă se încadrează în componența prevăzută

la art. 78 Cod Contravențional, însă a indicat că în cadrul urmării penale, victima

Nicolae Burlacenco nu a fost supus expertizei medico-legale care ar confirma ce leziuni

a avut de suferit, mai mult ca atât, fiind audiat a declarat că nu are pretenții față de

inculpați.

3.2. Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Sergiu Cotruță în numele

inculpatului Artur Furdui și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru primă instanță prin care, ultimul să fie achitat, sau după caz, fapta acestuia să

fie recalificată în baza art. 354 sau art. 78 Cod contravențional.

În motivarea apelului, avocatul a indicat că, Artur Furdui nu a aplicat violența,

iar presupusa victima nu are nicio pretenție, astfel în situația în care Artur Furdui nu a

aplicat violența asupra presupuselor victime a acestor infracțiuni, fapta acestuia

urmează a fi considerată ca având un grad de pericol social redus, respectiv, ultimul

urmează a fi achitat de sub învinuirea încriminată sau în cel mai rău caz faptele acestuia

urmează a fi recalificate în contravenție.

De asemenea, apărătorul a menționat că, la stabilirea pedepsei lui Artur Furdui,

instanța urma să ia în calcul circumstanțele ce atenuează răspunderea inculpatului

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal ca fiind

aflarea la întreținere a 3 copii minori și săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni

mai puțin grave.

Apelantul a susținut că, instanța de fond eronat a luat în calcul ca și circumstanță

agravantă, starea de ebrietate alcoolică, or, această concluzie nu a fost justificată.

În rest avocatul Sergiu Cotruță a indicat dezacordul cu aprecierea probelor

administrate în respectiva cauză penală.

au fost respinse apelurile declarate de către procuror, inculpatul Denis Cotora și

avocatul Sergiu Cotruță în numele inculpatului Artur Furdui, cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel verificând argumentele apelurilor

declarate și apreciind juridic faptele incriminate inculpatului și probele prezentate, a

conchis că prima instanță a pronunțat o sentință corectă și întemeiată.

La pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpații Artur Furdui și Denis Cotora

au săvârșit infracțiunile incriminate prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi - huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei și comise de

mai mult persoane.

4

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a conchis ca dovedită în afara

dubiilor rezonabile vina inculpaților pe deplin prin următoarea sistemă de probe

pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi:

declarațiile părții vătămate Vitalie Vîzîi; declarațiile părții vătămate Nicolai Burlacenco;

declarațiile martorilor Mihail Mihailachi, Vadim Cebotari, Mariana Dolgopolov.

De asemenea, instanța de apel a indicat că vina inculpaților se mai dovedește prin

probele materiale anexate la dosarul penal: procesul-verbal de confruntări din

06.04.2018, efectuat dintre Vitalie Vîzîi și Artur Furdui; procesul-verbal de confruntări

din 14.06.2018, efectuat dintre Vitalie Vîzîi și Denis Cotora; procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 09.02.2018, prin care din automobilul de model Dacia Logan cu n/î

WIZ 124, au fost depistată și ridicată un stativ pentru telefon deteriorat și un telefon de

model ,,Lenova" la care erau prezente deteriorări a ecranului, obiecte care au fost

recunoscute în calitate de corp delict la cauza penală; raportul de expertiză medico-

legal nr.201809D0049 din 21.03.2018 pe numele lui Vitalie Vîzîi, potrivit căruia la

examinarea medico-legală a ultimului s-au depistat o echimoză în regiunea

abdomenului și edem post traumatic al țesuturilor moi a feții pe dreapta, care au fost

produse prin acțiunea unui obiect contodent dur, cu suprafața de interacțiune limitată,

posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată; disc

DVD cu două fișiere cu înregistrările video de pe camerele de luat vederi din interiorul

localului cu denumirea ,,Peligrim" efectuate la data de 09.02.2018 între orele 07.04.-08.10

ridicate prin procesul-verbal de ridicare din 09.06.2018 de la reprezentantul SRL

„Livancom Prim", la examinarea cărora se stabilește faptul că Artur Furdui și Denis

Cotora au aplicat forța fizică față de Nicolai Burlacenco.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că a fost demonstrată pe

deplin în acțiunile inculpaților prezența elementelor infracțiunilor imputate, astfel se

regăsește latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, or, deși ambii inculpați în cadrul

cercetării judecătorești nu au recunoscut faptele incriminate, în acest sens, instanța de

apel apreciat critic declarațiile ultimilor ca fiind declarative, în situația în care, din

declarațiile părții vătămate Vitalie Vîzîi, rezultă că, activând în calitate de taximetrist,

în luna februarie 2018, de la barul ,,Maxim" a lua careva pasageri. Ajungând la bar s-a

oprit în față și aștepta în mașină în interiorul barului erau trei bărbați. Din ei au urcat

în automobil și anume unul a urcat pe bancheta pasagerului din față, iar altul pe

bancheta pasagerului din spate, a treia a încuiat ușa și tot a urcat pe scaunul din spate.

Pe drum l-au numit cu cuvinte necenzurate din cauza frezurii sale, dar nu a aplicat

violența. A parcat în fața barului ,,Catiușa" dar era închis și nu era nimeni. Cel care s-a

urcat al treilea a ieșit să verifice localul, iar cei doi ce au rămas, s-au enervat și îl numeau

cu cuvinte necenzurate. Cel din față a lovit peste telefon și le-a deteriorat. După aceasta

5

ambii pasageri au coborât din automobil și s-au apropiat de ușa ultimului, au deschis

ușa, li doreau să-l scoată din mașină. Opunea rezistență și atunci a fost lovit de unul

din cei doi cu pumnul din față, iar al doilea a lovit cu piciorul în burtă. Al treilea băiat

încerca să îi oprească. Are pretenții doar față de Artur Furdui și Denis Cotora care i-au

deteriorat bunurile sale personale, au aplicat forța fizică față de el și l-au numit cu

cuvinte necenzurate.

Prin urmare, în speță, infracțiunea s-a consumat din momentul în care inculpații,

au încălcat ordinea publică, i-a cauzat părții vătămate Vitalie Vîzîi echimoză în regiunea

abdomenului și edem post traumatic al țesuturilor moi a feții pe dreapta, fapt confirmat

prin raportul de expertiză medico-legal nr.201809D0049 din 21.03.2018.

La fel, la caz, instanța de apel a reținut ca probă ce confirmă acțiunile huliganice

ale inculpaților, declarațiile martorului Mihail Mihalachi, care în cadrul cercetării

judecătorești a relatat că, ajungând la barul ,,Catiușa" atât lui Denis Cotora, cât și lui

Artur Furdui nu le-a plăcut ceva la un șofer de taxi, a răspuns la un oarecare întrebare,

la care nu ține minte, ultimii au ridicat vocea. La un moment dat a observat cum Artur

Furdui a început să-l tragă de haină pe șoferul de taxi și s-a iscat o ceartă. După cele

indicate Artur, Denis și el au ieșit afară. Aflându-se afară, a dorit să achite pentru

deplasare, au fost refuzați de acel șofer de ai lua în automobil și continua deplasarea.

Deși, martorul în cauza, a mai declarat că, inculpații nu au aplicat forța fizică față de

șoferul de taxi, acestea afirmații, instanța de apel le apreciază critic, în situația în care,

atât din declarațiile părții vătămate Vitalie Vîzîi, cât și a raportului de expertiză medico-

legal nr.201809D0049 din 21.03.2018, rezultă cert contrariul celor declarate de martor.

Mai mult ca atât, din declarațiile martorului Cebotari Vădim, rezultă că, acesta a

fost apelat telefonic de către Vitalie Vîzîi și i-a comunicat că, fiind în serviciu, a primit

o comandă la localul „Maxim", de unde a luat trei pasageri, doi din care erau agresivi,

fără careva motiv l-au numit cu cuvinte necenzurate și au aplicat forța fizică față de el,

lovindu-l după cap, deteriorându-i ecranul telefonului său și dispozitivul pe care se

ținea pe parbriz acel telefon. Atunci personal s-a deplasat în locul unde se afla Vitalie

Vîzîi, cu care discutând personal, acesta i-a povestit detaliat și i-a arătat telefonul cu

ecranul deteriorat și dispozitivul pe care se pune telefonul tot deteriorat.

Instanța de apel a indicat că, acțiunile huliganice ale inculpaților s-au oprit doar la

partea vătămată Vitalie Vîzîi, aceștia au continuat acțiunile sale infracționale și în

localul „Peligrim” din or. Anenii Noi, unde fară niciun motiv, demonstrând o

obrăznicie deosebită și o lipsă totală de respect față de societate, în prezența la mai

multe persoane, s-au exprimat cu cuvinte necenzurate și l-au lovit de mai multe ori cu

mâinile și picioarele pe diferite părți ale corpului pe Nicolai Burlacenco, doborîndu-l

jos la podele și vărsându-i cafeaua din mâna. Or, din declarațiile părții vătămate

6

Burlacenco Nicolai rezultă cert că, ultimul s- a apropiat de tejghea, unde se aflau Artur

Furdui și Denis Cotora, Artur Furdui fără motiv a început să-l numească cu cuvinte

necenzurate, să-l împingă și să-i facă piedici, fapt ce a căzut jos și îl lovea în regiunea

pieptului și a piciorului. Atât el, vânzătoarea cât și unul din cunoscuții lui Artur, pe

care nu-l cunoaște, care era mai adecvat, îi solicitau lui Artur Furdui să înceteze, însă

acesta își continua acțiunile sale agresive. Necătând la faptul că Artur a aplicat forța

fizică față de el, nu a avut de suferit careva leziuni corporale în urma acțiunilor lui Artur

Furdui, de aceea nu a avut necesare de îngrijire medicală.

Totodată, partea vătămată Nicolae Burlacenco a mai declarat că, la un moment dat

când se afla în apropierea tejghelei și discuta cu Artur Furdui, a simțit o lovitură cu

piciorul în regiunea piciorului său drept, s-a întors și i-a văzut pe Denis Cotora. Nu

cunoaște din ce motiv Denis Cotora l-a lovit, deoarece personal nu a avut conflicte.

Astfel, instanța de apel a constatat că, declarațiile părții vătămate Nicolae

Burlacenco, sunt confirmate prin declarațiile martorului Mariana Dolgopolov, care

fiind audiat în instanța de fond, a relatat că ,,activând în calitate de vânzător-casir la SRL

,,Livancom Prim" în or. Anenii Noi, în timp ce se afla la serviciu, în incinta localului au intrat

trei persoane de gen masculin, erau în stare de ebrietate, peste vreo jumate de oră, Artur Furdui

fără careva motiv se apropia de clienți și se adresa către aceștia cu cuvinte urâte și chiar îi

împingea. Cel mai tare Artur Furdui s-a legat de un client care s-a apropiat de casa unde lucra

și anume de un bărbat pe care ii cunoaște a fi Nicolai, familia nu cunoaște. Nicolai era liniștit,

nu era în stare de ebrietate și a venit doar să procure cafea, însă Furdui Artur fără careva motiv

s-a apropiat de Nicolai și a inițiat cu acesta o discuție care s-a transformat în una din partea lui

Furdui Artur, să vorbească cu cuvinte necenzurate în adresa lui Nicolai, i-a făcut piedică și l-a

împins fapt la care a căzut jos”.

Deși, inculpații nu au recunoscut vina în cele imputate, vinovăția acestora se

confirmă integral prin înregistrările video de pe camerele de luat vederi din interiorul

localului cu denumirea ,,Peligrim" efectuate la data de 09.02.2018 în perioada de timp

07.04.-08.10 ridicate prin procesul-verbal de ridicare din 09.06.2018, la examinarea

cărora se stabilește faptul că Artur Furdui și Denis Cotora au aplicat forța fizică față de

Nicolai Burlacenco.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, inculpații s-au exprimat cu cuvinte

necenzurate în adresa părților vătămate, în loc public, fapt demonstrat incontestabil

printr-o obrăznicie deosebită din partea inculpaților, iar în cumul cu cauzarea

vătămărilor neînsemnate lui Vitalie Vîzîi, inculpații au încălcat ordinea publică,

exprimând o lipsă vădită de respect față de societate.

Faptul că, părții vătămate Nicolae Burlacenco nu s-a efectuat o examinare

medicală prin care urma să fie stabilit gradul de vătămare corporală, nu constituie o

7

încălcare din partea organului de urmărire penală, în situația în care însăși partea

vătămată a declarat că, necătând la faptul că Artur Furdui a aplicat forța fizică față de

el, dânsul nu a avut de suferit careva leziuni corporale în urma acțiunilor lui Artur

Furdui, de aceea nu a avut nevoie de îngrijire medicală.

Inculpații au comis faptele în locuri publice, de rând ce acțiunile acestora

huliganice au avut loc în localurile publice, și care au fost auzite și văzute de către

martorii Mihail Mihalachi și Mariana Dolgopolov.

Mai mult, în urma conflictului avut, inculpații își dădeau seama că faptele lor pot

ajunge la cunoștința altor persoane. La fel, prin obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile

de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei,

adică violență soldată fie cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, fie

cu leziuni corporale care nu presupun nici dereglarea de scrută durată a sănătății, nici

pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

În speță, s-a constatat cu certitudine că, inculpații s-au exprimat cu cuvinte

necenzurate în adresa părților vătămate, atât în automobilul de serviciu a lui Vitalie

Vîzîi, cât și în localul „Peligrim”, într-un final conflictul ce a avut loc în public, la care

nu s-a ținut cont de opinia și atitudinea celor din jur, deși la solicitarea martorilor Mihail

Mihalachi și Mariana Dolgopolov de a înceta acțiunile sale huliganice, inculpații nu au

reacționat și au continuat acțiunile sale infracționale.

Așadar, în speță, în acțiunile inculpaților este prezentă latura subiectivă a

componenței de infracțiune de huliganism, aceștia au comis faptele infracționale cu

intenție directă, or, inculpații fiind în stare de ebrietate, fapt confirmat prin declarațiile

martorilor, nu au reacționat pozitiv la rugămintea martorilor de a înceta acțiunile sale

infracționale.

Subiectul infracțiunii specificate la art. 287 Cod penal este persoana fizică

responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani, astfel, că

în speță, inculpații cad sub incidența acestei norme.

Cu privire la solicitarea apărării privind recalificarea acțiunilor comise de către

inculpați din art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal în art. 78 Cod contravențional, în situația

în care, în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat integral, prin probe concludente

și pertinente că, inculpații au încălcat grosolan ordinea publică prin exprimare de

cuvinte necenzurate și prin aplicarea violenței asupra părților vătămate, în loc public,

or, pentru încadrarea acțiunilor în temeiul art. 78 Cod contravențional, acțiunilor

inculpaților urma să se limiteze doar la maltratarea sau alte acțiuni violente care au

cauzat vătămare neînsemnată a integrității corporale.

La fel, instanța de apel a conchis că, nu pot fi încadrate acțiunile lui Artur Furdui

și Denis Cotora ca huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri

8

publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea

persoanei fizice, or, prin acțiunile inculpaților, părților vătămate i-a fost aplicate

violență fizică, fapt confirmat prin materialele cauzei penale.

Cu referire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a menționat că, la

stabilirea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-77 Cod

penal, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, prin urmare

instanța de judecată și-a argumentat riguros soluția la capitolul numirii pedepsei și a

motivat hotărârea pronunțată invocând motive clare din care considerent a ajuns la

concluzia necesitării numirii inculpatului a pedepsei în formă de închisoare.

În contextul art. 76 Cod penal în calitate de circumstanță atenuantă în privința

inculpaților Artur Furdui și Denis Cotora, s-a identificat comiterea pentru prima data a

unei infracțiuni mai puțin grave. Mai mult ca atât, în privința lui Artur Furdui în calitate

de circumstanță atenuantă, a fost stabilit prezența la întreținere a 3 copii minori. În

contextul art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanță agravantă în privința ambilor

inculpați, s-a identificat comiterea faptelor infracționale în stare de ebrietate, or, faptul

că Artur Furdui și Denis Cotora au consumat băuturi alcoolice, a fost confirmat integral

prin declarațiile martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești.

Așadar, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și

a personalității inculpaților, urmărind în acest sens comportamentul lor în viața socială,

precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, a conchis că în

coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptelor și personalitatea

inculpaților, constată că. corijarea și reeducarea lui Artur Furdui este posibilă cu

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 10 luni pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, pentru fiecare infracțiune în parte, iar corijarea și reeducarea lui Denis Cotora

este posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 an

și 6 luni pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), art.287 alin.(2)

lit. b) Cod penal, pentru fiecare infracțiune în parte.

La stabilirea sancțiuni penale definitive, instanța de judecată a aplicat prevederile

art. 84 alin. (1) Cod penal și justificat a numit definitiv lui Artur Furdui, pedeapsa de 2

ani și 6 luni închisoare, iar lui Denis Cotora - pedeapsa de 2 ani închisoare, prin metoda

cumulării parțiale al pedepselor aplicate, ținând cont de rolul fiecăruia la comiterea

faptelor infracționale.

În concluzie, instanța de apel a menționat că, instanța de fond întemeiat a conchis

că împrejurările prezentei cauze penale, îndeosebi cele reținute de către această

instanță, ce vizează personalitatea inculpaților, sunt suficiente pentru a aplica

9

prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, astfel că inculpații anterior nu au fost

condamnați, au comis două infracțiuni mai puțin grave, la locul de trai, aceștia se

caracterizează pozitiv.

în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

parțială a deciziei în partea respingerii apelului declarat de către procuror, cu remiterea

spre rejudecare în această de parte de către aceiași instanță în alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, procurorul menționează că, instanța de apel nu a dat

un răspuns argumentat cu referire la solicitarea procurorului de a înăspri pedepsele

inculpaților, nu doar sub aspectul aplicării prevederilor art. 90 Cod penal.

Astfel, instanța de apel a omis să ia în calcul comportamentul arogant pe parcursul

urmăririi penale și judecării cauzei a inculpaților, inclusiv, față de partea vătămată, pe

care l-au acuzat de declarații mincinoase, deși i-au restituit integral paguba cauzată.

5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel declară recurs ordinar avocatul

Sergiu Cotruță în numele inculpatului Artur Furdui care indică temeiuri de casarea a

deciziei prevederile art. 444 alin. (1) pct. 7) și 12) Cod de procedură penală și solicită

casarea totală a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care

inculpatul să fie achitat de sub învinuirea de comiterea a infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (1) Cod penal, sau după caz, fapta acestuia să fie recalificată la art. 354 sau art.

78 Cod contravențional, cu încetarea procesului penal din motivul expirării termenului

de prescripție.

În motivarea celor solicitate, apărătorul susține aceleași argumente indicate și în

cererea de apel.

De asemenea, avocatul invocă dezacordul cu aprecierea probelor, menționând că

instanța de apel a omis să se pronunțe asupra raportului de constatare din 09.02.2019

în care se indică că lui Vitalie Vîzîi i-au fost cauzate vătămări neînsemnate și posibil la

tipul și circumstanțele indicate, adică nu este constatat cu certitudine.

Totodată, instanța de apel nu a cercetat și nu s-a expus asupra raportului de refuz

în urmărirea penală și clasarea procesului penal.

Mai mult decât atât, recurentul susține că instanța de apel nu a luat în calcul faptul

că părțile vătămate nu au pretenții față de inculpați, iar Nicolai Burlacenco a fost impus

de către ofițerul de poliție să depună cerere.

5.2. Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Vladimir Răcilă în numele

inculpatului Denis Cotora care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, solicită casarea totală a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii

prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute

10

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal (primul capăt de învinuire), iar pe al doilea capăt

de învinuire acțiunile ultimului să recalificate la art. 78 Cod contravențional.

În motivarea cerințelor sale, avocatul susține că la cauză lipsesc probe care să

demonstreze prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii imputate.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora,

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama

de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă.

6.1. Cu referire la recursul declarat către procuror, instanța de recurs ordinar

remarcă, autorul recursului indică ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat de către recurent precum că „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel”, Colegiul penal menționează că este

unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că,

pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se pe

cumulul de probe administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima instanță,

cercetate suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod

11

de procedură. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe

și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Lecturând textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, procurorul a mai

invocat drept temei de declarare a recursului și pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel,

atunci când instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea

pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a

individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea blândă, totodată nu a oferit

un răspuns clar înaintat de acuzare, și anume de a înăspri pedepsele penale aplicate

inculpaților.

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului Artur

Furdui și cea a lui Denis Cotora trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea

infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate

în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a menținut sentința

primei instanțe prin care a suspendat condiționat executarea pedepsei penale aplicată

în privința inculpaților.

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului

precum că, pedeapsa stabilită acestora este prea blândă și una inechitabilă, din

considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui

vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că ambii inculpați au

comis o faptă infracțională pentru prima dată, iar inculpatul Artur Furdui are la

întreținere 3 copii minori.

12

De asemenea, se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și

detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind suspendată

condiționat executarea pedepsei lui Artur Furdui și Denis Cotora pe o perioadă de

probațiune de 2 ani, motivare pe care instanța de recurs o însușește și nu se va expune

repetat asupra acesteia.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă

aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal inculpaților, este

echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestora și pericolul

social al infracțiunii săvârșite.

Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către procuror

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat

în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar depus de către procurorul, ca fiind vădit

neîntemeiat.

6.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Sergiu Cotruță

în numele inculpatului Artur Furdui și avocatul Vladimir Răcila în numele inculpatului

Denis Cotora, Colegiul penal subliniază că, avocatul Sergiu Cotruță indică temeiurile

prevăzut de art. 444 alin. (1) pct. 7) și 12) Cod de procedură penală, iar avocatul

Vladimir Răcila în numele inculpatului Denis Cotora invocă prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii imputate.

Astfel, instanța de recurs ordinar remarcă că, avocatul Sergiu Cotruță indică

temeiuri care sunt opozabile căi de atac a recursului ordinar declarat împotriva

hotărârilor instanțelor de apel, procedură în care Colegiul penal examinează

respectivul recurs, și indică temeiuri pentru recursul împotriva hotărârilor

judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul.

Totuși, lecturând textul cererii de recurs, Colegiul penal conchide că, avocatul

Sergiu Cotruță la fel ca și avocatul Vladimir Racila indică dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de apel.

Colegiul penal menționează că, acest argument este unul declarativ, deoarece din

materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că pentru pronunțarea deciziei,

instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se pe cumulul de probe administrat

la cauza penală, examinate și cercetate în prima instanță, cercetate suplimentar și

verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură.

13

Mai mult decât atât, la acest capitol, instanța de recurs ordinar subliniază că,

procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată

de către instanțele ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea stării de fapt.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama

de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă.

Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă

se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în

norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar

constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și

argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat

și corect asupra motivelor relevante din apeluri și pentru a evita repetări inutile,

instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

De asemenea, Colegiul penal constată că, alegațiile indicate de către recurenți au

fost examinate în instanța de apel, aceasta dând un răspuns clar și întemeiat, or, poziția

acestora precum că, probele administrate în respectiva cauză penală sunt contradictorii,

poziția instanței bazându-se doar presupuneri, instanța de recurs o respinge ca fiind

neîntemeiată. Or, această poziție instanța de recurs o apreciază drept una declarativă și

dată în scopul eschivării inculpatului de la răspundere penală.

Colegiul penal respinge ca fiind nefondat temeiul invocat de către apărare

precum că, nu au fost întrunite elementele infracțiunii imputate inculpatului Denis

Cotora, or, alegațiile recurenților raportate la actele cauzei sunt neîntemeiate, iar

instanța de apel la adoptarea soluției, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție

corectă și întemeiată.

Respectiv, cu referire la situația de fapt relatată de către recurenți în cererile de

recurs, care în opinia acestora denotă nevinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor

incriminate, Colegiul penal stabilește că, judecând apelul instanța a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, care este argumentată

14

și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele

de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care au

fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, în baza cărora

s-a stabilit cu certitudine vinovăția inculpaților în cele imputate.

Așadar, Colegiul penal subliniază că, toate criticile formulate de recurenți, au

format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând prevederile

art. 414 alin. (3) și 417 alin. (1) pct. 7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța le-

a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție,

care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune (cauza

CtEDO, Rebait și alții c. Franței, din 25.02.1995, nr. 26564/1995).

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și corect motivată.

penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul delegat în

Procuratura de circumscripție Chișinău Oleg Popov, avocatul Sergiu Cotruță în numele

inculpatului Artur Furdui și avocatul Vladimir Răcila în numele inculpatului Denis

Cotora, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie

2019, în cauza penală în privința lui Furdui Artur XXXXX și Cotora Denis XXXX, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 august 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

15