1ra-781/2020 — art. 287 alin. 2 CP

1ra-781/2020 — art. 287 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-781/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Petrușca Sergiu în numele inculpaților, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2019, în cauza penală

privindu-i pe

FURDUI Alexandru XXXXX, născut

la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX;

FURDUI Eugeniu XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.02.2019 – 25.04.2019;

Instanța de apel: 28.05.2019 – 08.10.2019;

Instanța de recurs: 16.01.2020 – 26.02.2020.

c o n s t a t ă:

cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Furdui Alexandru

și Furdui Eugeniu au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

600 unități convenționale fiecăruia, ceea ce constituie 30.000 lei.

Cererea acuzării privind încasarea în mod solidar din contul lui Furdui

Alexandru și Furdui Eugeniu a sumei de 1216 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, s-a

respins ca neîntemeiată.

Furdui Eugeniu, la data de 07 octombrie 2018, în jurul orelor 21:00, aflându-se pe

teritoriul SRL „Stilfer’" din XXXXX, acționând cu intenție unică împreună cu o

persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, și astfel fiind în loc public, acționând cu intenție directă, încălcând

1

grosolan ordinea publică, din intenții huliganice, dându-și seama de acțiunile lor

prejudiciabile, exprimând lipsă de respect și manifestând o neglijare premeditată și

demonstrativă a conduitei sale în societate, urmărind manifestarea bravurii,

demonstrarea atitudinii sale sfidătoare față de cei din jur, fără careva motive, au

inițiat un conflict cu Furdui Mariana, Cazacu Ludmila, Bețco Valentina, Meleca

Nicolae și Cîrpa Ion, devenind agresivi, intenționat, li-au aplicat acestora multiple

lovituri în regiunea fetei și a capului, concomitent adresându-le cuvinte necenzurate

și amenințându-i cu aplicarea violenței fizice periculoase pentru viață și sănătate,

cauzând astfel părților vătămate dureri fizice și leziuni corporale. În rezultatul

acțiunilor intenționate a lui Furdui Alexandru, Furdui Eugeniu și a unei persoane în

privința căreia cauza penală a fost disjunsă, lui Cîrpa Ion potrivit raportului de

constatare medico-legală nr. 201802P3790 din 11.10.2018, i-a fost cauzată

echimoză la nivelul brațului stâng, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată;

lui Meleca Nicolae, conform raportului de constatare medico-legală

nr.201802P3767 din 09.10.2018, i-a fost cauzată echimoză la nivelul feței și fosa

axiliară stingă, escoriații la nivelul abdomenului și în regiunea lombară stingă cea ce

se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

termen legal a atacat sentința cu apel, solicitând admiterea apelului și casarea parțială

a sentinței din motivul ilegalității în parte a sentinței, prin care a fost respinsă

solicitarea acuzatorului de stat de a fi încasate cheltuielile judiciare din contul

condamnaților în sumă totale de 1216 lei.

În argumentarea apelului declarat, procurorul a invocat următoarele:

– sentința este neîntemeiată în partea respingerii cerinței acuzatorului de stat

cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpaților în mod solidar;

– deși instanța de judecată, a dat apreciere corectă circumstanțelor de fapt a

cauzei și i-a condamnat pe Furdui Alexandru și Furdui Eugeniu în baza art.287 alin.

(2) lit. b) din Codul penal, stabilindu-le pedeapsa penală în limitele legale ale

normelor Codului penal, totuși, instanța urma să dispună încasarea de la inculpați în

mod solidar în beneficiul statului a sumei de 1216 lei, ceea ce reprezintă cheltuielile

judiciare suportate pentru efectuarea examinărilor medicale în rezultatul cărora au

fost întocmite raportul de constatare nr. 201802P3790 din 11.10.2018, raportul de

constatare nr. 201802P3767 din 09.10.20.8. raportul de expertiza judiciară nr.

201802D2596 din 30.11.2018 și raportul de expertiză judiciară nr. 2018D2597 din

04.02.2018.

declarant de către procuror, menționând că este depus peste termen, nefondat și lipsit

de suport legal, din care motiv solicită a fi respins, cu menținerea hotărârii atacate.

În argumentarea referinței declarat, procurorul a invocat următoarele:

2

– sentința atacată de procuror a fost emisă la data de 25.04.2019 rezultând că

termenul limită, până la care procurorul era în drept să depună apel, a fost data de

10.05.2019, însă procurorul (care a fost prezent în ședința de judecată în care s-a

pronunțat sentința atacată) a depus apel abia la data de 13.05.2019;

– procurorul nu a solicitat repunerea în termen a apelului și, respectiv, nu a

prezentat nici un argument și nici o dovadă (probă), ce ar confirma că întârzierea a

fost determinată de motive întemeiate, așa după cum prevede art. 403 alin. (1) Cod

de procedură penală;

– apelul procurorului este nefondat, dat fiind că solicitarea formulată în apel

privitor la dispunerea încasării cheltuielilor judiciare din contul condamnaților este

contrară prevederilor Codului de procedură penală și practicii judiciare;

– ordonatorul expertizei judiciare a fost organul de urmărire penală, fără a

exista o asemenea cerere din partea părții apărării;

– potrivit practicii judiciare constante, în cazurile când expertiza a fost dispusă

de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei urmează a fi

achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a inculpatului

(condamnatului).

2019, a fost admis apelul procurorului cu casarea parțială a sentinței, în partea

cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia s-a încasat de la Furdui

Alexandru și Furdui Eugeniu în beneficiul statului suma de 1216 lei.

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților Furdui

Alexandru și Furdui Eugeniu care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând

faptelor săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Sentința primei instanțe a fost contestată numai în partea cheltuielilor judiciare,

iar ce ține de încadrarea juridică, vinovăție și stabilirea pedepsei, sentința nu a fost

atacată.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat pedeapsa

în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de

amendă, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise.

3

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a remarcat

că, prima instanță neîntemeiat a respins solicitarea acuzatorului de stat privind

încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpaților în sumă de 1216 lei în

legătură cu efectuarea expertizei judiciare.

În conformitate prevederilor art. 227-229 Cod de procedură penală, instanța de

apel a reținut ca fiind justificate solicitările procurorului privind încasarea de la

inculpații a cheltuielilor judiciare, or, potrivit normelor legale menționate

cheltuielile judiciare solicitate pentru efectuarea expertizelor judiciare urmează a fi

trecute în contul inculpaților.

În aceeași ordine de idei, nu a reținut afirmațiile instanței precum că în cazurile

când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța

de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea

expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, iar plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la art. 143 alin.(1) Cod de

procedură penală se face din contul bugetului de stat.

Subsecvent, Curtea de Apel a menționat că, potrivit Legii nr. 316 din

22.12.2017 „pentru modificarea și completarea unor acte legislative” în vigoare din

09.02.2017, au fost operate modificări la art. 143 Cod procedură penală, potrivit

cărora aliniatul (2) al articolului 143 Cod procedură penală a fost abrogat. În acest

sens, instanța de apel reiterează că potrivit modificărilor operate prin Legea nr. 316

din 22.12.2017 a fost exclus art. 143 alin. (2) Cod procedură penală, potrivit căruia

„Plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din

contul mijloacelor bugetului de stat”, prin urmare normele procedural penale nu

prevăd expres achitarea din contul statului a cheltuielilor judiciare, ce constituie

cheltuieli legate de expertiza judiciară. În consecință, potrivit legii, se impune

soluția enunțată în concluzie.

Petrușca Sergiu în numele inculpaților, care, invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) și 16) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a deciziei ca

fiind nefondată și lipsită de suport legal, cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului, avocatul indică că, la pronunțarea deciziei, instanța de

apel a ignorat argumentul apărării precum că apelul declarat de procuror a fost depus

peste termen. Astfel, reieșind din faptul că sentința a fost emisă la data de 25.04.219,

rezultă că termenul limită a fost data de 10.05.2019 inclusiv, însă procurorul ( care

a fost prezent la ședința de judecată) a depus apelul la data de 13.05.2019. La

depunerea apelului, procurorul nu a solicitat repunerea în termen a apelului și

respectiv nu a prezentat nici un argument și nici o probă, ce ar confirma că întârzierea

a fost determinată de motive întemeiate.

4

Au fost ignorate argumentele părții apărării precum că apelul procurorului este

nefondat, dat fiind că solicitarea formulată este contrară prevederilor Codului de

procedură penală, Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului

judiciar, precum și contrar practicii judiciare a Curții de Apel Chișinău și Curții

Supreme de Justiție.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Referitor la invocarea de către recurent a declarării tardive de către procuror a

apelului, Colegiul penal consideră că aceasta este neîntemeiată din următoarele

considerente

Conform prevederilor art. 231 alin. (5) Cod de procedură penală, dacă ultima

zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile

lucrătoare care urmează.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1163 din 28.11.2018 cu privire la transferul

unor zile de odihnă în anul 2019, ziua 10 mai s-a considerat zi de odihnă. Astfel,

ultima zi de depunere a apelului a fost 13.05.2019 prin urmare, apelul a fost depus

în termenul prevăzut de lege.

Recurentul indică ca temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă, de fapt, invocă dezacordul cu soluția

instanței de apel privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în mărime

de 1216 lei, suportate în legătură cu efectuarea raportul de constatare nr.

201802P3790 din 11.10.2018, raportul de constatare nr. 201802P3767 din

09.10.2018, raportul de expertiza judiciară nr. 201802D2596 din 30.11.2018 și

raportul de expertiză judiciară nr. 2018D2597 din 04.02.2018.

5

Colegiul penal evidențiază că, din conținutul recursului declarat de către

avocat, rezultă că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de

judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, însă critică

decizia instanței de apel numai în latura civilă, privind încasarea cheltuielilor

judiciare în mărime de 1216 lei.

În atare circumstanțe, având în vedere că autorul recursului nu contestă starea

de fapt stabilită de instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor

inculpaților, Colegiul nu se va pronunța asupra acestor aspecte, dar va analiza

alegațiile recurentului în privința hotărârii instanței de apel referitor la încasarea

cheltuielilor de judecată.

Cu referire la solicitarea recurentului precum că instanța de apel nefondat a

dispus încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor de judecată în beneficiul

statului, Colegiul reține ca fiind argumentată poziția instanței de apel în acest sens,

poziție pe care o preia și instanța de recurs, or potrivit art. 227 Cod de procedură

penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind

sumele plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate,

reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și

asistenților procedurali; cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea

corpurilor delicte; care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice

garantate de stat; cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate

sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei;

cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede

altă modalitate.

Conform alin. (2) art. 229 Cod de procedură penală, instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului

cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o

cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința

căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Prin urmare, în cazul supus judecării, Colegiul constată că cheltuielile judiciare

în sumă de 1216 lei au fost suportate în legătură cu efectuarea raportul de constatare

nr. 201802P3790 din 11.10.2018, raportul de constatare nr. 201802P3767 din

09.10.2018, raportul de expertiza judiciară nr. 201802D2596 din 30.11.2018 și

raportul de expertiză judiciară nr. 2018D2597 din 04.02.2018.

6

Subsidiar, Colegiul reține că, obligația inculpaților de a suporta cheltuielile

judiciare este principală și integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în

mod inevitabil desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica

pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în

principal acestuia.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod

de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei pentru

admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele inculpaților nu există și

potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lui ca fiind vădit neîntemeiat, cu

menținerea hotărârii atacate.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Petrușca Sergiu în

numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău

din 08 octombrie 2019, în cauza penală privindu-i pe Furdui Alexandru XXXXX și

Furdui Eugeniu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 martie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

7