1ra-1114/20 — art. 179 alin.1 CP

1ra-1114/20 — art. 179 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1114/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Cobzac Elena,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Cepoi Ina în numele părții vătămate Stînca Alexei și de către partea

vătămată Stînca Alexei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 18 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Balan Nicolae xxxx, născut la xxx, domiciliat

în satul xxx, r-nul xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 21.01.2019– 29.03.2019:

instanța de apel: 23.05.2019 – 18.12.2019;

instanța de recurs: 27.02.2020-01.07.2020.

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată conform dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură

penală, Balan Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 179 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 120 (una

sută douăzeci) ore.

Cerința procurorului în Procuratura raionului Briceni, Gherman Ion

privind încasarea de la Balan Nicolae în beneficiul statului a cheltuielilor de

judecată în mărime de 52 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

de timp iulie 2018 – 02.11.2018, fiind precedent găzdaș în gospodăria cet.

Stînca Alexei locuitor al s. Corjeuți r. Briceni, contrar voinței și fără

consimțământul lui Stînca Alexei a pătruns și a rămas ilegal în gospodăria

acestuia.

numele părții vătămate Stînca Alexei, prin care a solicitat casarea sentinței

1

în partea ce ține de mărimea pedepsei aplicate și a prejudiciului moral,

pronunțarea unei noi hotărâri, cu agravarea pedepsei inculpatului și

încasarea de la inculpat în beneficiul lui Stînca Alexei a prejudiciului moral

în mărime de 15 000 lei.

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:

- prima instanță incorect a calificat faptele comise de inculpat în baza

art. 179 alin. (1) Cod Penal deoarece a comunicat în cadrul audierilor la

urmărirea penală precum că pe perioada iulie 02.11.2018 când îi solicita să

părăsească domiciliul, inculpatul refuza categoric numindu-1 cu cuvinte

necenzurate, amenințându-l cu răfuială fizică, că o să-i dea foc la casă adică

distrugerea domiciliului;

- nu este de acord cu pedeapsa aplicată în mărime de 120 ore

neremunerate în folosul comunității. A solicitat aplicarea unei pedepse sub

formă de amendă sau închisoare în limitele prevăzute de art. 179 alin. (2)

Cod penal și încasarea prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei;

- consideră că cauza penală a fost examinată superficial;

- prima instanță în sentința emisă a invocat lipsa circumstanțelor

agravante, inculpatul de nenumărate ori a fost atras la răspundere

contravențională.

2019, apelul a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, inculpatul

Balan Nicolae a recunoscut integral fapta săvârșită, depunând declarații

benevol în ce privește circumstanțele comiterii ei, iar, împrejurările faptei

expuse de el coroborează întrutotul cu ansamblul probelor administrate în

prezenta cauză, cărora prima instanța le-a dat o apreciere obiectivă conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

concludenții, utilității, pertinenței, veridicității și coroborării reciproce.

Ținând cont de faptul, că probele verbale și material scrise, pe care instanța

și-a bazat concluziile de vinovăție a inculpatului, detaliat sunt redate în

conținutul sentinței de condamnare, expunerea lor repetată rămâne a fi

inutilă.

Starea de fapt reținută și de drept apreciată, coroborează cu probele

administrate și examinate în ședința de judecată, prima instanță just

încadrând acțiunile inculpatului în baza art. 179 alin.(1) Cod penal, după

indicii calificativi: „pătrunderea în domiciliul unei persoane fără consimțământul

acesteia și refuzul de a-părăsi la cererea ei”.

2

La numirea mărimii și formei pedepsei în privința lui Bălan Nicolae

instanța a ținut cont de gravitatea infracțiunii, de personalitatea inculpatului

care se căiește în cele săvârșite.

Instanța de apel a considerat corectă soluția primei instanțe care a

aplicat față de Balan Nicolae o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității, reieșind din comportamentul inculpatului care a

recunoscut vina, se căiește în cele comise și a solicitat examinarea cauzei în

procedura simplificată, inculpatul Balan Nicolae este fără antecedente

penale (f.d.23).

Instanța de apel a considerat posibilă corectarea lui Bălan Nicolae

anume prin aplicarea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată și nu

a unei pedepse sub formă de închisoare sau amendă. Este cert faptul, că

acesta este la prima abatere, iar pedepsa aleasă sub formă e muncă

neremunerată va duce la corectarea inculpatului.

Argumentele părții vătămate privind prezența unui șir de

circumstanțe agravante care ar impune necesitatea aplicării unei pedepse

privative de libertate nu pot fi admise deoarece toate circumstanțele indicate

nu sunt confirmate prin probe în acest sens, deoarece conform revendicării

(f.d.23) nu este anterior judecat, iar conform cazierului contravențional

(f.d.22) nu este tras la răspundere contravențională. Cauza a fost examinată

în procedură specială, inculpatul a cunoscut vina și regretă de cele comise.

Instanța de apel a relevat că nu poate fi admisă solicitarea părții

vătămate privind încasarea din contul inculpatului a prejudiciului moral în

mărime de 15 000 lei, deoarece partea vătămată Stînca Alexei nu a înaintat

acțiune civilă care urma să fi soluționată de prima instanță. Partea vătămată

Stînca Alexei participând în instanța de fond, nu a înaintat pretenții

materiale și morale față de inculpat și în lipsa unei acțiuni civile prima

instanță corect a emis sentința doar în limitele cerințelor examinate ce ține

de latura penală.

Instanța de apel a menționat lipsa unor temeiuri legale pentru care ar

fi necesar de a interveni în sentința legală și întemeiată a primei instanțe.

recursuri ordinare de către:

- avocatul Cepoi Ina în numele părții vătămate Stînca Alexei, prin care

a solicitat casarea integrală a deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare;

- partea vătămată Stînca Alexei, prin care a solicitat admiterea

recursului.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul părții vătămate a

menționat că:

3

- materiale cauzei atestă cu certitudine că recurentul/apelant Stînca

Alexei în calitatea sa de proprietar a avut de suferit, atât material, cât și

financiar, deoarece inculpatul Balan Nicolae a locuit în gospodăria

recurentului Stînca Alexei, fără permisiunea Dumnealui. Un alt moment la

care nu a atras atenția instanța de apel este că inculpatul a făcut un dezastru

din gospodăria domnului Stînca Alexei, ceia ce a dus la daune din punct de

vedere material;

- în această perioadă de timp cât inculpatul s-a aflat în gospodăria

domnului Stînca Alexei, ultimul a avut de suferit pe plan emoțional, ținând

cont de vârsta înaintată și comportamentul obraznic al inculpatului. Nu a

atras atenția instanța de apel nici la momentul invocat, că la cerințele

recurentului Stînca Alexei în adresa lui Balan Nicolae de a părăsi domiciliul

care îi aparținea dumnealui, inculpatul Balan Nicolae refuza categoric să

părăsească domiciliul lui Stînca Alexei și pe lângă acestea mai era și numit

cu cuvinte necenzurate, amenințat cu răfuială fizică și că o să-l dea foc la

casă, adică îi va distruge domiciliul;

- stabilirea incompletă de instanța de apel a circumstanțelor de fapt

care au o importantă întru soluționarea justă a pricinii are ca efect aplicarea

eronată a normei de drept material;

- instanța de judecată nu a luat în considerație explicațiile pe care le-au

dat în cadrul examinării cauzei, precum și a reprezentantului reclamantului

și anume că, domnul Stînca Alexei a avut de suferit pe plan psiho-emoțional;

- reieșind din analiza circumstanțelor de fapt în raport cu normele de

drept material expuse, se constată cu certitudine că decizia Curții de Apel

nu este justificată prompt.

5.2. În motivarea recursului ordinar, partea vătămată a menționat că:

- când s-a adresat anchetatorului să studieze martorii el a refuzat

categoric, la judecătoria Briceni tot au refuzat orice martor.

- nici odată inculpatul nu sa prezentat, da în citație e scris că dacă

refuză să se prezinte, să fie arestat, lucru acesta nu sa petrecut;

- pe data de 18.12.2019 a apărut și avocatul inculpatului, nu a fost

ședință că lipsește inculpatul și au spus că pe data de 15.01.2020, i-au dat

citație să se prezinte. Când s-a prezentat, ei fără prezența sa și fără inculpat

au respins cererea, că pe data de 18.12.2019 a sosit avocatul lui Bălan și ei

singuri între dânșii au încălcat legislația.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente:

4

7.1. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Cepoi Ina în

numele părții vătămate Stînca Alexei.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau

material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod

evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele

formulate de recurent nu au un fundament juridic.

Lecturând textul recursului ordinar declarat de către avocat, Colegiul

penal constată că nu sa indicat expres nici unul dintre temeiurile pentru

declararea recursului prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii

de recurs critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de neîncasarea de la

inculpat în contul părții vătămate a prejudiciului moral și material, invocând și

despre aprecierea arbitrară a probelor de către instanța de apel.

În speță, Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în cererea de apel declarată în raport cu soluția primei

instanțe, argumentelor apelanților și a materialului probator, cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

5

Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința

de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei

metode de cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru

soluționarea elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare

dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la

concluzia de a menține sentința primei instanțe prin care Balan Nicolae a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 Cod penal,

invocând asupra faptului că partea vătămată participând în ședința de

judecată în prima instanță nu a înaintat pretenții materiale și morale față de

inculpat, iar în lipsa unei acțiuni civile prima instanță corect a emis sentința

doar în limitele cerințelor examinate ce ține de latura penală a cauzei.

Mai mult, instanța de apel a menționat că în situația apariției unor

pretenții materiale și morale față de inculpat după pronunțarea sentinței,

partea vătămată urmează să înainteze o acțiune în instanța civilă cu

respectarea tuturor normelor procesuale de depunere a unei acțiuni civile

unde vor fi examinate toate probele prezentate de către părți în confirmarea

acestor pretenții.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal,

subsidiar verificând materialele dosarului specifică faptul că argumentele

recurentului invocate în recurs, referitor la neîncasarea prejudiciului moral

și material din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate, au fost

obiect de dispută în cadrul instanței de apel, în care au fost indicate aceleași

motive, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic

răspunsurile de către instanța de apel, pe care Colegiul penal le însușește din

motivul temeiniciei și argumentării acestora, chestiune ce vine în

corespundere cu practica judiciară constantă a CtEDO, expusă inclusiv și în

hotărârea în cauza Albert c. României din 16.02.2010.

Referitor la invocările recurentului privind dezacordul cu aprecierea

probelor, efectuată de către instanța de apel, fiind expusă o critică asupra

modalității de redare în decizie și apreciere a explicațiilor pe care le-au dat

în cadrul examinării cauzei părțile la proces, puse de către instanță la baza

condamnării inculpatului, critică care în opinia recurentului este justificată

și impune necesitatea casării deciziei atacate.

În contextul dat, Colegiul penal reține că art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a

cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt

reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru

recurs separat.

6

În acest sens, este necesar de a menționa că potrivit art. 424 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în

limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Astfel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de recurs verifică doar

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă

aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care

la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă

analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece

instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de

drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea

probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei,

judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.

În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică

legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin

prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Astfel, argumentele recurentului în această parte sunt inadmisibile de

drept și nu pot constitui temei pentru casarea deciziei instanței de apel.

Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legislației

procesual-penale, fiind legală și întemeiată, instanța argumentându-și

soluția de condamnare a inculpatului Balan Nicolae, menționând lipsa unor

temeiuri legale care ar fi necesar de a interveni în sentința legală și întemeiată

a primei instanțe.

De asemenea cercetând decizia instanței de apel sub aspectul, aplicării

pedepsei inculpatului Balan Nicolae, Colegiul penal reieșind din

circumstanțele și de vinovăția inculpatului stabilită de instanța de apel,

conchide că pedeapsa aplicată este corectă, legală și echitabilă, corespunde

atât principiului proporționalității cât și scopului pedepsei penale,

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care

s-a bazat avocatul Cepoi Ina în recursul declarat, nu sunt imputabile deciziei

atacate, deoarece în urma examinării acesteia, se conchide că instanța de apel

a analizat obiectiv circumstanțele cauzei și a dat răspuns la toate motivele

expuse în apel în coraport cu poziția apărării și a argumentelor de motivare

7

a soluției emise de prima instanță, astfel fiind atestat că decizia instanței de

apel corespunde normelor procesual-penale, este legală și întemeiată.

În rest, Colegiul penal consideră că celelalte argumente invocate de

către recurent, au o formulare generală și nu pot servi temei pentru casarea

deciziei instanței de apel, or, ultima și-a motivat complet soluția emisă

acordând deplină eficiență prevederilor legale relevante cauzei.

În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile

pentru recurs indicate în cerere nu și-au găsit confirmare, iar la examinarea

recursului nu s-au depistat erori de drept, care ar impune soluția casării

deciziei instanței de apel, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

recursului ordinar declarat în cauză, deoarece este vădit neîntemeiat.

7.2. Cu referire la recursul declarat de către părtea vătămată Stînca

Alexei.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să

fie motivat.

În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea

de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Însă, în recursul declarat, în pofida prevederilor enunțate, nu este

indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de

drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens.

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește

condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în

fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri

neargumentate legal de recurent, or, conform prevederilor art. 24 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire

penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte

interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată

că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.

8

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cepoi

Ina în numele părții vătămate Stînca Alexei împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2019, în cauza penală în

privința lui Balan Nicolae xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către partea vătămată

Stînca Alexei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

18 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Balan Nicolae xxxxx,

deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430

Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Cobzac Elena

9