1ra-1114/20 — art. 179 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 179 alin.1 CP
- Temei legal
- art.427 CPP
1ra-1114/20 — art. 179 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1114/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
01 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Cobzac Elena,
a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
avocatul Cepoi Ina în numele părții vătămate Stînca Alexei și de către partea
vătămată Stînca Alexei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 18 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui
Balan Nicolae xxxx, născut la xxx, domiciliat
în satul xxx, r-nul xxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 21.01.2019– 29.03.2019:
instanța de apel: 23.05.2019 – 18.12.2019;
instanța de recurs: 27.02.2020-01.07.2020.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 29 martie 2019,
cauza fiind examinată conform dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură
penală, Balan Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 179 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 120 (una
sută douăzeci) ore.
Cerința procurorului în Procuratura raionului Briceni, Gherman Ion
privind încasarea de la Balan Nicolae în beneficiul statului a cheltuielilor de
judecată în mărime de 52 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.
În sentință, prima instanță a constatat că: Balan Nicolae, în perioada
de timp iulie 2018 – 02.11.2018, fiind precedent găzdaș în gospodăria cet.
Stînca Alexei locuitor al s. Corjeuți r. Briceni, contrar voinței și fără
consimțământul lui Stînca Alexei a pătruns și a rămas ilegal în gospodăria
acestuia.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Lavric Andrei în
numele părții vătămate Stînca Alexei, prin care a solicitat casarea sentinței
1
în partea ce ține de mărimea pedepsei aplicate și a prejudiciului moral,
pronunțarea unei noi hotărâri, cu agravarea pedepsei inculpatului și
încasarea de la inculpat în beneficiul lui Stînca Alexei a prejudiciului moral
în mărime de 15 000 lei.
3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:
- prima instanță incorect a calificat faptele comise de inculpat în baza
art. 179 alin. (1) Cod Penal deoarece a comunicat în cadrul audierilor la
urmărirea penală precum că pe perioada iulie 02.11.2018 când îi solicita să
părăsească domiciliul, inculpatul refuza categoric numindu-1 cu cuvinte
necenzurate, amenințându-l cu răfuială fizică, că o să-i dea foc la casă adică
distrugerea domiciliului;
- nu este de acord cu pedeapsa aplicată în mărime de 120 ore
neremunerate în folosul comunității. A solicitat aplicarea unei pedepse sub
formă de amendă sau închisoare în limitele prevăzute de art. 179 alin. (2)
Cod penal și încasarea prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei;
- consideră că cauza penală a fost examinată superficial;
- prima instanță în sentința emisă a invocat lipsa circumstanțelor
agravante, inculpatul de nenumărate ori a fost atras la răspundere
contravențională.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie
2019, apelul a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără
modificări.
4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, inculpatul
Balan Nicolae a recunoscut integral fapta săvârșită, depunând declarații
benevol în ce privește circumstanțele comiterii ei, iar, împrejurările faptei
expuse de el coroborează întrutotul cu ansamblul probelor administrate în
prezenta cauză, cărora prima instanța le-a dat o apreciere obiectivă conform
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
concludenții, utilității, pertinenței, veridicității și coroborării reciproce.
Ținând cont de faptul, că probele verbale și material scrise, pe care instanța
și-a bazat concluziile de vinovăție a inculpatului, detaliat sunt redate în
conținutul sentinței de condamnare, expunerea lor repetată rămâne a fi
inutilă.
Starea de fapt reținută și de drept apreciată, coroborează cu probele
administrate și examinate în ședința de judecată, prima instanță just
încadrând acțiunile inculpatului în baza art. 179 alin.(1) Cod penal, după
indicii calificativi: „pătrunderea în domiciliul unei persoane fără consimțământul
acesteia și refuzul de a-părăsi la cererea ei”.
2
La numirea mărimii și formei pedepsei în privința lui Bălan Nicolae
instanța a ținut cont de gravitatea infracțiunii, de personalitatea inculpatului
care se căiește în cele săvârșite.
Instanța de apel a considerat corectă soluția primei instanțe care a
aplicat față de Balan Nicolae o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată
în folosul comunității, reieșind din comportamentul inculpatului care a
recunoscut vina, se căiește în cele comise și a solicitat examinarea cauzei în
procedura simplificată, inculpatul Balan Nicolae este fără antecedente
penale (f.d.23).
Instanța de apel a considerat posibilă corectarea lui Bălan Nicolae
anume prin aplicarea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată și nu
a unei pedepse sub formă de închisoare sau amendă. Este cert faptul, că
acesta este la prima abatere, iar pedepsa aleasă sub formă e muncă
neremunerată va duce la corectarea inculpatului.
Argumentele părții vătămate privind prezența unui șir de
circumstanțe agravante care ar impune necesitatea aplicării unei pedepse
privative de libertate nu pot fi admise deoarece toate circumstanțele indicate
nu sunt confirmate prin probe în acest sens, deoarece conform revendicării
(f.d.23) nu este anterior judecat, iar conform cazierului contravențional
(f.d.22) nu este tras la răspundere contravențională. Cauza a fost examinată
în procedură specială, inculpatul a cunoscut vina și regretă de cele comise.
Instanța de apel a relevat că nu poate fi admisă solicitarea părții
vătămate privind încasarea din contul inculpatului a prejudiciului moral în
mărime de 15 000 lei, deoarece partea vătămată Stînca Alexei nu a înaintat
acțiune civilă care urma să fi soluționată de prima instanță. Partea vătămată
Stînca Alexei participând în instanța de fond, nu a înaintat pretenții
materiale și morale față de inculpat și în lipsa unei acțiuni civile prima
instanță corect a emis sentința doar în limitele cerințelor examinate ce ține
de latura penală.
Instanța de apel a menționat lipsa unor temeiuri legale pentru care ar
fi necesar de a interveni în sentința legală și întemeiată a primei instanțe.
Decizia instanței de apel din 18 decembrie 2019, a fost atacată cu
recursuri ordinare de către:
- avocatul Cepoi Ina în numele părții vătămate Stînca Alexei, prin care
a solicitat casarea integrală a deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare;
- partea vătămată Stînca Alexei, prin care a solicitat admiterea
recursului.
5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul părții vătămate a
menționat că:
3
- materiale cauzei atestă cu certitudine că recurentul/apelant Stînca
Alexei în calitatea sa de proprietar a avut de suferit, atât material, cât și
financiar, deoarece inculpatul Balan Nicolae a locuit în gospodăria
recurentului Stînca Alexei, fără permisiunea Dumnealui. Un alt moment la
care nu a atras atenția instanța de apel este că inculpatul a făcut un dezastru
din gospodăria domnului Stînca Alexei, ceia ce a dus la daune din punct de
vedere material;
- în această perioadă de timp cât inculpatul s-a aflat în gospodăria
domnului Stînca Alexei, ultimul a avut de suferit pe plan emoțional, ținând
cont de vârsta înaintată și comportamentul obraznic al inculpatului. Nu a
atras atenția instanța de apel nici la momentul invocat, că la cerințele
recurentului Stînca Alexei în adresa lui Balan Nicolae de a părăsi domiciliul
care îi aparținea dumnealui, inculpatul Balan Nicolae refuza categoric să
părăsească domiciliul lui Stînca Alexei și pe lângă acestea mai era și numit
cu cuvinte necenzurate, amenințat cu răfuială fizică și că o să-l dea foc la
casă, adică îi va distruge domiciliul;
- stabilirea incompletă de instanța de apel a circumstanțelor de fapt
care au o importantă întru soluționarea justă a pricinii are ca efect aplicarea
eronată a normei de drept material;
- instanța de judecată nu a luat în considerație explicațiile pe care le-au
dat în cadrul examinării cauzei, precum și a reprezentantului reclamantului
și anume că, domnul Stînca Alexei a avut de suferit pe plan psiho-emoțional;
- reieșind din analiza circumstanțelor de fapt în raport cu normele de
drept material expuse, se constată cu certitudine că decizia Curții de Apel
nu este justificată prompt.
5.2. În motivarea recursului ordinar, partea vătămată a menționat că:
- când s-a adresat anchetatorului să studieze martorii el a refuzat
categoric, la judecătoria Briceni tot au refuzat orice martor.
- nici odată inculpatul nu sa prezentat, da în citație e scris că dacă
refuză să se prezinte, să fie arestat, lucru acesta nu sa petrecut;
- pe data de 18.12.2019 a apărut și avocatul inculpatului, nu a fost
ședință că lipsește inculpatul și au spus că pe data de 15.01.2020, i-au dat
citație să se prezinte. Când s-a prezentat, ei fără prezența sa și fără inculpat
au respins cererea, că pe data de 18.12.2019 a sosit avocatul lui Bălan și ei
singuri între dânșii au încălcat legislația.
Referință asupra recursurilor declarate nu a fost depusă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare
declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează
inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente:
4
7.1. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Cepoi Ina în
numele părții vătămate Stînca Alexei.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului
declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera
de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul
în care constată că este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a
aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste
fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau
material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit
neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod
evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele
formulate de recurent nu au un fundament juridic.
Lecturând textul recursului ordinar declarat de către avocat, Colegiul
penal constată că nu sa indicat expres nici unul dintre temeiurile pentru
declararea recursului prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii
de recurs critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de neîncasarea de la
inculpat în contul părții vătămate a prejudiciului moral și material, invocând și
despre aprecierea arbitrară a probelor de către instanța de apel.
În speță, Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea
cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de
procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în cererea de apel declarată în raport cu soluția primei
instanțe, argumentelor apelanților și a materialului probator, cuprinzând
motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor
din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Prevederile art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că
instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia
instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele
adoptării soluției date.
5
Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința
de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei
metode de cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru
soluționarea elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare
dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la
concluzia de a menține sentința primei instanțe prin care Balan Nicolae a fost
recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 Cod penal,
invocând asupra faptului că partea vătămată participând în ședința de
judecată în prima instanță nu a înaintat pretenții materiale și morale față de
inculpat, iar în lipsa unei acțiuni civile prima instanță corect a emis sentința
doar în limitele cerințelor examinate ce ține de latura penală a cauzei.
Mai mult, instanța de apel a menționat că în situația apariției unor
pretenții materiale și morale față de inculpat după pronunțarea sentinței,
partea vătămată urmează să înainteze o acțiune în instanța civilă cu
respectarea tuturor normelor procesuale de depunere a unei acțiuni civile
unde vor fi examinate toate probele prezentate de către părți în confirmarea
acestor pretenții.
Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal,
subsidiar verificând materialele dosarului specifică faptul că argumentele
recurentului invocate în recurs, referitor la neîncasarea prejudiciului moral
și material din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate, au fost
obiect de dispută în cadrul instanței de apel, în care au fost indicate aceleași
motive, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic
răspunsurile de către instanța de apel, pe care Colegiul penal le însușește din
motivul temeiniciei și argumentării acestora, chestiune ce vine în
corespundere cu practica judiciară constantă a CtEDO, expusă inclusiv și în
hotărârea în cauza Albert c. României din 16.02.2010.
Referitor la invocările recurentului privind dezacordul cu aprecierea
probelor, efectuată de către instanța de apel, fiind expusă o critică asupra
modalității de redare în decizie și apreciere a explicațiilor pe care le-au dat
în cadrul examinării cauzei părțile la proces, puse de către instanță la baza
condamnării inculpatului, critică care în opinia recurentului este justificată
și impune necesitatea casării deciziei atacate.
În contextul dat, Colegiul penal reține că art. 427 alin. (1) Cod de
procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a
cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt
reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru
recurs separat.
6
În acest sens, este necesar de a menționa că potrivit art. 424 alin. (2)
Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în
limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza
temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.
Astfel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de recurs verifică doar
dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă
aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și
material.
Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care
la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă
analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece
instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de
drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea
probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei,
judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.
În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică
legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin
prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art.
427 alin. (1) Cod de procedură penală.
Astfel, argumentele recurentului în această parte sunt inadmisibile de
drept și nu pot constitui temei pentru casarea deciziei instanței de apel.
Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că
decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legislației
procesual-penale, fiind legală și întemeiată, instanța argumentându-și
soluția de condamnare a inculpatului Balan Nicolae, menționând lipsa unor
temeiuri legale care ar fi necesar de a interveni în sentința legală și întemeiată
a primei instanțe.
De asemenea cercetând decizia instanței de apel sub aspectul, aplicării
pedepsei inculpatului Balan Nicolae, Colegiul penal reieșind din
circumstanțele și de vinovăția inculpatului stabilită de instanța de apel,
conchide că pedeapsa aplicată este corectă, legală și echitabilă, corespunde
atât principiului proporționalității cât și scopului pedepsei penale,
restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane.
Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care
s-a bazat avocatul Cepoi Ina în recursul declarat, nu sunt imputabile deciziei
atacate, deoarece în urma examinării acesteia, se conchide că instanța de apel
a analizat obiectiv circumstanțele cauzei și a dat răspuns la toate motivele
expuse în apel în coraport cu poziția apărării și a argumentelor de motivare
7
a soluției emise de prima instanță, astfel fiind atestat că decizia instanței de
apel corespunde normelor procesual-penale, este legală și întemeiată.
În rest, Colegiul penal consideră că celelalte argumente invocate de
către recurent, au o formulare generală și nu pot servi temei pentru casarea
deciziei instanței de apel, or, ultima și-a motivat complet soluția emisă
acordând deplină eficiență prevederilor legale relevante cauzei.
În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile
pentru recurs indicate în cerere nu și-au găsit confirmare, iar la examinarea
recursului nu s-au depistat erori de drept, care ar impune soluția casării
deciziei instanței de apel, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității
recursului ordinar declarat în cauză, deoarece este vădit neîntemeiat.
7.2. Cu referire la recursul declarat de către părtea vătămată Stînca
Alexei.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
această instanță, doar în temeiurile prevăzute de lege.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.
Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să
fie motivat.
În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea
de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și
argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.
Însă, în recursul declarat, în pofida prevederilor enunțate, nu este
indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de
procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de
drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens.
Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește
condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să
completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în
fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri
neargumentate legal de recurent, or, conform prevederilor art. 24 alin. (2)
Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire
penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte
interese decât interesele legii.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată
că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.
8
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1) și 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cepoi
Ina în numele părții vătămate Stînca Alexei împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2019, în cauza penală în
privința lui Balan Nicolae xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către partea vătămată
Stînca Alexei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
18 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Balan Nicolae xxxxx,
deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430
Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Cobzac Elena
9