1ra-1401/2021 — art. 152 alin. 1 CP

1ra-1401/2021 — art. 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1401/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Munteanu Violina în numele părții vătămate Marian Alexandru și de către

avocatul Cîrțîca Boris în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2021, în cauza penală în privința

lui

Iurciuc Alexandru Xxxxx, născut la

xxxxx, originar si domiciliat în or. Xxxxx,

str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.06.2019-31.10.2019;

instanța de apel: 02.12.2019-29.01.2020;

29.01.2021-17.03.2021;

instanța de recurs ordinar: 25.05.2020-15.12.2020;

17.05.2021-13.10.2021.

A C O N S T A T A T :

fost examinată în ordinea dispozitiilor art. 3641 Cod de procedură penală, Iurciuc Alexandru a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod

penal cu stabilirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității

pe un termen de 150 (una sută cincizeci) ore.

Acțiunea civilă depusă de Marian Alexandru a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

data de 23 decembrie 2019 în jurul orelor 21.00, Iurciuc Alexandru, aflându-se în incinta

restaurantului „Prut" situat în or. Lipcani, în urma unui conflict cu Marian Alexandru,

i-a aplicat cu mâinile și picioarele multiple lovituri peste corp. Ulterior, în curtea

restaurantului „Prut", Iurciuc Alexandru din nou, cu mâinile și picioarele, i-a aplicat lui

Marian Alexandru multiple lovituri peste corp. Conform raportului de expertiză

1

judiciară nr. xxxxx din 23.01.2019 lui Marian Alexandru i-au fost cauzate vătămări

corporale medii.

care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă să fie admisă și încasat

prejudiciul moral integral.

3.1. În motivarea apelului partea vătămată a invocat că:

- instanța de fond s-a limitat doar la alegațiile inculpatului privind aprecierea

acestui prejudiciu ca fiind moral și material, neluînd în calcul situația de fapt și

consecințele comiterii acestei infracțiuni;

- nu poate aprecia inculpatul mărimea compensării prejudiciului cauzat prin

infracțiunea comisă de el, deoarece suferințele au fost cauzate lui în calitate de parte

vătămată;

- aprecierea instanței este una necorespunzătoare în raport cu circumstanțele

cauzei și calitatea procesuală a părților;

- în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului, el suportă consecințele și are

osul feței desfigurat, ceia ce nu mai poate fi restabilit nici prin intervenții chirurgicale.

Până în prezent, el trăiește cu clipsă metalică în osul peretelui maxilar. În asemenea

circumstanțe, hotărârea instanței este una absolut ilegală în ce privește respingerea

acțiunii civile, potrivit căreia a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune;

- nu este de competența inculpatului să aprecieze mărimea cheltuielilor

suportate de el pentru tratament și cheltuieli de asistență juridică, or, instanței i-au fost

prezentate bonuri de plată ce confirmă cheltuielile suportate și în acest sens, instanța

urma să de-a o apreciere corectă circumstanțelor cauzei și consecințele infracțiunii

comise de inculpat;

- reieșind din faptul că inculpatul în scopul atenuării pedepsei a dorit benevol să

restituie o parte a prejudiciului, el a acceptat, însă acest fapt nu înseamnă că a renunțat

total la pretenții. Astfel, el doar a diminuat mărimea acestui prejudiciu;

- nu a avut posibilitatea să prezinte confirmarea tuturor cheltuielilor suportate

pentru tratament și intervențiile chirurgicale efectuate. Deci, doar o parte minimă a

bonurilor a fost posibil de prezentat, dar cheltuielile au fost mult mai mari;

- consecințele în urma infracțiunii au fost enorm de grave pentru el, astfel,

potrivit tomografiei computerizate a creierului, s-a evidențiat starea lui după intervenția

chirurgicală și anume: fractura oaselor nazale, paramedian pe stânga se determină corp

străin cu densitatea de 870-+1900 UH de dimensiuni 2,2x0,8 cm. Fractura planseului

orbital cu deplasare neînsemnată intrasinusal a unui fragment osos mic de 0,4 cm,

diastaza 0,2 cm. Emfizem al țesuturilor moi periorbital pe stânga, bule aerice unice

intraorbital pe stânga. Conținutul orbitelor este normal. Fractura peretelui medial al

sinusului maxilar stâng. Pe peretele anterior al sinusului maxilar pe stânga se determina

2

clipsa metalică, inferior acesteia se determină defect osos de dimensiunea 1,9x1,3 cm.

Îngroșarea mucoasei sinusului maxilar pe stânga și celulelor etmoidale. Formațiuni

heterodense intracerebrale nu se evidențiază. Emisferele cerebrale și cerebelul au

santurie corticale adâncite, spabarahnoidal dilatat. Dilatarea ușoară a spațiului

subarahnoidal;

- prin fracturarea multiplă a oaselor din regiunea feței, în scopul restabilirii

aspectului fizic al acesteia, i-au fost implantate obiecte de metal, care sunt și în prezent

în corpul lui și care îi creează disconfort. Totodată acestea îi provoacă și alte

incomodități;

- din cauza vătămărilor corporale cauzate, o parte a feței și în prezent rămâne a fi

amorțită, motiv din care are probleme de igienă, alimentație și altele. Faptele

menționate, îi provoacă atât dureri fizice cât și morale;

- prin multiplele fracturi ale feței, în urma intervenției chirurgicale, multiple

fragmente de os au fost extrase, în locul cărora a rămas loc gol,

- acțiunile inculpatului i-au cauzat probleme de sănătate care nu mai pot fi

vindecate, prin urmare implantele de metal urmează a fi pe tot restul vieții, în corpul

lui;

- mai mult, vătămările corporale aplicate de inculpat au avut loc într-un loc

public în prezența a mai multor oameni. Astfel, fiind lovit cu pumnii și picioarele de

inculpat în loc public, pe lângă suferințele fizice, i-au mai fost cauzate și suferințe

morale, înjosire, pierderea încrederii în sine, frică, pătarea reputației, pierderea

aspectului estetic;

- urmările cauzate de forța fizică aplicată de inculpat față de el, rămân a fi pentru

tot restul vieții. Problemele de sănătate cauzate de aceste leziuni, vor persista mereu, or,

restabilirea osului care a fost înlăturat prin intervenția chirurgicală, este imposibilă. El,

fiind la o vârstă tânără este afectat moral de consecințele cauzate de leziunile corporale,

fapt ce îi creează impedimente de reintegrare în societate și de a duce o viață la fel ca în

trecut. Aceste, fapte au consecință și asupra vieții lui personale, or, din cauza umilinței

și a disfuncției feței, îi este greu să creeze o familie;

- în temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată

să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul

despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu.

admis apelul declarat de partea vătămată Marian Alexandru reprezentat de avocatul

Munteanu Violina, sentința casată parțial, cu pronunțarea unei noi hotărâri în latura

civilă, potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: admite parțial

acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Marian Alexandru și încasează suplimentar

de la Iurciuc Alexandru în folosul lui Marian Alexandru prejudiciul moral în mărime

de 20000 (douăzeci mii) lei. În rest se mențin dispozițiile instanței de fond.

3

4.1. Instanța de apel a statuat că, judecând cauza penală instanța de fond, deși a

adoptat o soluție de condamnare a inculpatului în faptele incriminate, nu a respectat

normele procesuale referitor la judecarea acțiunii civile depusă de partea vătămată

Marian Alexandru în latura solicitării de încasare a prejudiciului moral, ca rezultat

eronat s-a pronunțat privind respingerea acțiunii civile în latura încasării prejudiciului

moral, de fapt nefiind soluționată acțiunea în latura dată, deoarece în cazul dat urmau

de fapt a fi admise pretențiile părții vătămate, cu încasarea prejudiciului moral, ținând

cont de circumstanțele stabilite pe caz și de persoana vinovată.

Instanța de apel a constatat că, în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului

Iurciuc Alexandru privind vătămarea intenționată medie a integrității corporale față de

partea vătămată Marian Alexandru, ultimului i-au fost cauzate leziuni corporale care se

califică ca vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată, în același

timp părții vătămate i-a fost cauzat prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice

și fizice pe care le-a suportat, ținând cont de gravitatea vătămării corporale medie

cauzate, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent

dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate.

În această ordine de idei, a notat că, lui Marian Alexandru i-a fost adusă daună

morală, deoarece însuși faptul de a fi bolnav și prejudiciat implică o suferintă psihică,

ce presupune necesitatea unei compensații.

Instanța de apel a menționat că, prejudiciul moral este evident și care necesită

recuperare, însă suma de 11600 lei indicată de instanta de fond ca prejudiciu moral este

o sumă prea mică, ținând cont de gravitatea medie a vătămării și suferințele aduse părții

vătămate, fiind astfel diminuat prejudiciul moral cauzat părții vătămate.

Totodată, suma solicitată de partea vătămată de 150000 lei este o sumă exagerată

și încalcă principiul general al echității, care ar constitui un venit nejustificat, astfel că

suma suplimentară de 20000 lei din partea inculpatului cu titlu de prejudiciu moral

pentru partea vătămată, ca surplus la suma de 11600 lei indicată de instanta de fond,

este în raport cu suferintele suportate de partea vătămată și va aduce satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, în legătură cu ce pretențiile părții vătămate

se admit în măsura indicată, cu casarea parțială a sentinței în latura civilă, cu adoptarea

unei soluții noi, în aspectul nominalizat, în rest cu menținerea sentinței.

Instanța de apel a concluzionat că, pretențiile invocate de partea vătămată în

latura încasării sumei de 150000 cu titlu de prejudiciu moral pentru acțiunile

inculpatului, nu pot fi admise, constituind o sumă exagerat de mare, astfel că afirmațiile

invocate în sensul dat se resping ca declarative.

Munteanu Violina în numele părții vătămate Marian Alexandru, prin care invocând

temei pentru recurs pct. 6), 15) din dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a

4

solicitat casarea parțială deciziei, în latura respingerii acțiunii civile, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă să fie admisă integral.

5.1. În susținerea recursului partea apărării a invocat următoarele:

- la examinarea prezentei cauze penale, deși instanța de apel a constatat

gravitatea consecințelor cauzate părții vătămate Marian Alexandru de către inculpat

prin fapta infracțională, aceasta a refuzat încasarea integrală a prejudiciului cauzat părții

vătămate. Suma prejudiciul moral încasat în beneficiul părții vătămate nu este

proporțională cu prejudiciul provocat părții vătămate prin infracțiunea comisă de

inculpat;

- odată ce instanțele de judecată inferioare au constat comiterea acestei

infracțiuni față de partea vătămată, se prezumă și constatarea recunoașterii încălcării

art. 8 CEDO, motiv din care se impune și acordarea unui prejudiciu moral echitabil, ca

fiind un remediu corespunzător și suficient;

- potrivit tomografiei computerizată a creierului, consecințele pentru partea

vătămată sunt extrem de grave, prin fracturarea multiplă a oaselor din regiunea feței.

În scopul restabilirii aspectului fizic al acesteia, i-au fost implantate obiecte de metal,

care sunt și în prezent în corpul lui și care îi creează disconfort. Totodată acestea îi

provoacă și alte incomodități. Din cauza vătămărilor corporale cauzate, o parte a feței și

în prezent rămâne a fi amorțită, motiv din care are probleme de igienă, alimentație și

altele;

- cu toate că instanța de apel a constatat gravitatea faptei infracționale și cauzarea

unui prejudiciu față de partea vătămată, nu a oferit lui Marian Alexandru un prejudiciu

echitabil, astfel motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

penală, pe marginea recursului declarat, inculpatul Iurciuc Alexandru, a depus referință

invocând că sumele pretinse de către partea vătămată Marian Alexandru privind

mărimea prejudiciului moral, sunt exagerate, excesive în raport cu prejudiciul suportat.

decembrie 2020, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Munteanu

Violina în numele părții vătămate, decizia casată parțial, în partea încasării daunei

morale, și dispusă rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

În rest, decizia contestată a fost menținută.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a menționat că, judecând recursul

ordinar pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, a conchis că

recursul ordinar declarat, urmează a fi admis, în latura civilă, în partea încasării daunei

morale, cu casarea deciziei în această parte și dispunerea rejudecării cauzei în această

5

parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată din următoarele

considerente.

Cu referire la recursul declarat în partea dezacordului cu soluția instanței de apel

în partea acțiunii civile s-a retinut că, instanța de apel nu a respectat întocmai

prescripțiile de drept nominalizate, or cuantumul daunei morale care a fost atribuit

părții vătămate Marian Alexandru, a fost estimat inechitabil în raport cu prejudiciile

cauzate acestuia, astfel stabilindu-se în hotărârea atacată omisiuni ce nu pot fi înlăturate

de către instanta de recurs.

Astfel, potrivit art. 2037 alin. (1), (2) Cod civil, mărimea despăgubirii pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care

această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și

socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Instanța de recurs a menționat că, instanța de apel nu a ținut cont de importanța

valorii morale lezate pentru partea vătămată Marian Alexandru, or, la stabilirea

cuantumului compensației pentru prejudiciul moral cauzat, instanța de apel urma să

evalueze atât despăgubirea destinată reparării acestuia, cât și prejudiciul moral suferit

de persoana vătămată (caracterul și gravitatea suferințelor fizice sau psihice), deoarece

fiecare persoană vătămată acordă o prețuire diferită valorilor lezate.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 23 ianuarie 2019, în

rezultatul acțiunilor inculpatului Iurciuc Alexandru, părții vătămate Marian Alexandru

i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de: traumatism cranio-cerebral închis bilateral,

manifestat prin comoție cerebrală; fractură fragmentară înfundată a osului maxilar pe stânga,

conținut hemoragie sinusul maxilar pe stânga; fractura peretelui inferior al orbitei pe stânga;

fractura oaselor nazale cu deplasare; fractura coronară dinților 2 și 3 de pe maxila pe dreapta;

echimoze peri-orbitale bilateral; hemoragii sub-conjunctivale; edem al țesuturilor moi la nivelul

feței, circumstanțe care impun concluzia că, de rând cu vătămările corporale, părții

vătămate Marian Alexandru i-au fost cauzate și suferințe psiho-emoționale.

De asemenea, fotografiile anexate la materialele cauzei, reflectă imagini șocante

cu starea în care s-a aflat partea vătămată Marian Alexandru după maltratarea la care a

fost supusă din partea inculpatului Iurciuc Alexandru.

fost admis apelul avocatului Munteanu Violina în numele părții vătămate Marian

Alexandru, sentința casată parțial, în latura acțiunii civile și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

În corespundere cu art. art. 225 alin. (1); 387 alin. (1) și 397 pct. 1) Cod de

6

procedură penală, acțiunea civilă inițiată în procesul penal de către partea vătămată

Marian Alexandru privind încasarea daunei morale a fost admisă în parte, dispunându-

se încasarea cu acest titlu în beneficiul lui de la inculpatul Iurciuc Alexandru a

prejudiciului moral în mărime de 60 000 lei.

8.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, verificând temeinicia

argumentelor formulate de apelant în raport cu soluția adoptată prin prisma

materialului probator acumulat, ascultînd pledoariile participanților la proces, în

temeiul art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală a dispus admiterea apelului,

casarea sentinței în latura acțiunii civile și pronunțarea unei soluții noi, privind

încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate a daunei morale în mărime de 60

mii lei din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 1998 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul

în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

La rândul său, art. 2036 alin. (l) Cod civil stabilește, că în cazul în care persoanei

i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) pin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație,

instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin echivalent bănesc, iar potrivit art. 2037 alin. (1) Cod civil, mărimea

compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în

funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului și de măsura în care această

compensație poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

În sensul legii, prejudiciu moral reprezintă suferințele psihice sau fizice cauzate

prin acțiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparțin persoanei

din momentul nașterii sau la bunurile dobândite prin lege (viața, sănătatea, demnitatea

și reputația profesională, inviolabilitatea vieții personale, secretul de familie și

personal), prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a

folosi propriul nume, dreptul de autor etc).

Respectiv, evaluând la caz prejudiciul moral în cuantum de 60 000 lei, instanța

de apel l-a repartizat în conformitate cu principiul echității, stabilit în funcție de individ

și de sensibilitatea acestui, ținându-se cont de categoria vătămărilor corporale medii

suportate de victimă și consecințele survenite, alături de stresul emoțional suportat în

rezultatul desfigurării aspectului estetic la o vârstă tânără când urmează să-și creieze

familie, fapt confirmat prin planșele fotografice anexate.

La fel, s-a ținut cont și de atitudinea manifestată de inculpat față de suferințele

victimei, prin acordarea unor despăgubiri minime de ordin material, în raport cu

7

urmările survenite.

Totuși, în opinia instanței de apel, cuantumul de 150 000 lei a despăgubirilor

morale solicitate de victimă depășește cu certitudine întinderea suferințelor suportate

ca urmare a acțiunilor ilicite a inculpatului, depășind pragul efectului proporțional -

compensatoriu, motiv pentru care va fi redus la 60 000 lei, pentru a fi unul real achitabil.

9.1. Avocatul Munteanu Violina în numele părții vătămate Marian Alexandru, prin

care, indicând temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 15) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri prin care acțiunea civilă să fie admisă integral.

În argumentarea soluției solicitate recurentul invocă următoarele:

- cu toate că instanța de apel a constatat gravitatea consecințelor cauzate părții

vătămate Marian Alexandru de către inculpat prin fapta infracțională, aceasta a refuzat

încasarea integrală a prejudiciului cauzat părții vătămate. Suma prejudiciului moral

încasat în beneficiul părții vătămate nu este proporțională cu prejudiciul provocat

acesteia prin infracțiunea comisă de inculpat, iar instanța de apel la examinarea repetată

a cauzei nu a ținut cont de decizia instanței de recurs din 15.12.2020. Or, traumele

cauzate de inculpat, au cauzat consecințe părții vătămate cu care se confruntă și în

prezent, fapt ce nu a fost luat în calcul de instanța de apel la rejudecarea cauzei;

- odată ce instanțele de judecată inferioare au constatat comiterea acestei

infracțiuni față de partea vătămată, se prezumă și constatarea recunoașterii încălcării

art. 8 CEDO, motiv din care se impune și acordarea unui prejudiciu moral echitabil, ca

fiind un remediu corespunzător și suficient. În acest sens, părții vătămate nu i s-a

acordat un prejudiciu moral proporțional cu prejudiciul cauzat prin infracțiune. Aici e

de menționat că consecințele pentru partea vătămată sunt extrem de grave, potrivit

tomografiei computerizată a creierului, s-a evidențiat starea lui Marian Alexandru după

intervenția chirurgicală, părții vătămate i-au fost cauzate un șir de suferințe și dureri

fizice. Mai mult de atât, prin fracturarea multiplă a oaselor din regiunea feței, în scopul

restabilirii aspectului fizic al acesteia, i-au fost implantate obiecte de metal, care sunt și

în prezent în corpul lui și care îi creează disconfort. Totodată acestea îi provoacă și alte

incomodități;

- la rejudecarea cauzei instanța de apel nu a ținut cont de aceste circumstanțe și

a acordat un prejudiciu moral inechitabil cu suferințele cauzate părții vătămate de către

inculpat. Or, prejudiciul moral solicitat de partea vătămată în sumă de 150 000 lei este

unul echitabil și urmărește scopul compensării suferințelor provocate de inculpatul

Iurciuc Alexandru;

8

- în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală, instanța de

judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel

național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză.

Deci, CtEDO, în cauzele Avram și alții; G.B și R.B.; Otgon, toate vs Moldova, a

condamnat Republica Moldova pentru încălcarea art. 8 CEDO și anume pentru

acordarea unei compensație insuficiente, pentru violarea art. 8 CEDO.

9.2. Avocatul Cîrțîca Boris în numele inculpatului, prin care, fără a face referire la

vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită

casarea parțială a deciziei, în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri prin care acțiunea civilă – prejudiciul moral să fie micșorat și apreciat în sumă

de 31 600 lei.

În argumentarea soluției solicitate recurentul invocă faptul că, prejudiciul moral

apreciat în cuantumul de 60 000 lei, depășește cu certitudine suferințele suportate, adică

pragul efectului proporțional compensatoriu.

Instanța de apel nu a ținut cont și nu a apreciat la justa valoare a faptele - aflarea

la tratament staționar timp de 8 zile, aspectul estetic nu este confirmat prin nimic,

inițiatorul conflictului la masa de revelion a fost partea vătămată ,care primul a lovit, a

înjosit-o pe domnișoara inculpatului, după epuizarea conflictuiui, l-a ajuns din urmă pe

inculpat și lovindu-l l-a provocat la aplicarea forței fizice.

avocatul părții vătămate, Munteanu Violina, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de

temeiuri legale.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursurilor declarate din următoarele considerente.

În drept, soluția de inadmisibilitate a recursului declarat de procuror, își are

sediul juridic în dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, unde este

stipulat că, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, poate să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în

recurs sunt vădit neîntemeiate.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată, că autorii

nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a

acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpatului, invocând doar dezacordul cu

cu soluția adoptată în latura civilă în partea stabilirii prejudiciului moral.

9

Verificând actele cauzei, raportate la alegațiile recurenților în partea ce ține de

soluționarea acțiunii civile, Colegiul penal reține că decizia instanței de apel este corectă,

legală și întemeiată, iar criticele avansate în această parte, sunt vădit nefondate.

Așadar, în prezenta speță, rezultând din concluziile menționate în partea

motivată a hotărârii instanței de apel, se reține că această instanță la capitolul stabilirii

cuantumului prejudiciului moral a considerat necesar a încasa din contul inculpatului

Iurciuc Alexandru prejudiciul moral în sumă de 60 000 lei, sumă care va fi una

proporțională suferințelor psihice cauzate prin acțiunile inculpatului.

Deși, considerentele instanței de apel la aprecierea mărimii prejudiciului moral

nu au fost desfășurate pe larg în hotărârea adoptată, în viziunea instanței de recurs

concluziile menționate sunt juste, iar criticile recurenților nu constituie temeiuri

verosimile de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței

ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.

Așadar, din materialele cauzei se atestă, că în cadrul acestei cauze penale partea

vătămată Marian Alexandru a înaintat acțiune civilă, în temeiul art. 219 Cod de

procedură penală, solicitând inclusiv și încasarea prejudiciului moral de la inculpat în

mărime de 150 000 lei.

Opozant celor invocate de către recurenți, Colegiul penal subsidiar notează, că

în temeiul art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură

penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție

de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul

de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce

satisfacere persoanei vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca

evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel,

instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru

daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată

prin evaluare.

În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența

CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că

„atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta

semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri, chiar dacă ea nu a cerut, în mod

expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în

procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii,

ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”.

Învederând aceste considerente ale instanței europene, Colegiul penal

evidențiază, că în această speță inculpatul a comis infracțiunea de vătămare intenționată

medie a sănătății care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările

10

prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de o dereglare îndelungată a sănătății lui

Marian Alexandru. În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră că, instanța

de apel întemeiat a reținut că, partea vătămată a suportat suferințe psihice în urma

săvârșirii infracțiunii de către inculpat, astfel a avut stări de stres, disconfort, dureri

suportate, suferințe psihice în urma agresării de către inculpat. Totodată, în funcție de

caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție a lui Iurciuc Alexandru, Colegiul apreciază ca întemeiate concluziile instanței

de apel în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor morale în mărime de 60 000 lei

de, considerând că acestă despăgubire corespunde suferințelor psihice suportate de

către reclamant și poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

În acest context, instanța de recurs consideră ca nefondate alegațiile avocatului

părții vătămate, Munteanu Violina, prin care se invocă că, la încasarea prejudiciului

moral de la inculpat, nu s-a ținut cont de circumstanțele în care s-a cauzat prejudiciul,

deoarece instanța de apel a efectuat o evaluare obiectivă a prejudiciului moral, în raport

cu cele săvârșite de inculpat și suferințele psihice cauzate părții vătămate și nu a admis

ca ultima să ajungă la o îmbogățire netemeinică, dar să-i aducă o satisfacție echitabilă.

Cu referire la critica deciziei instanței de apel sub aspectul temeiului de casare

prevăzut la art. 427 alin. 1) pct. 15) Cod de procedură penală, considerând că instanța

de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel

național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză.

Colegiul penal apreciază că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în

partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor

din art. 6 CtEDO.

În același context, Colegiul penal menționează că, deși art. 6 § 1 al Convenției

obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile, însă Curtea a clarificat că acest

lucru nu impune un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de parte (Van de Hurk

vs. Olanda, din 19.04.1994), or, modul în care se aplică obligația de a motiva hotărârile

judecătorești poate varia în funcție de natura acestora și trebuie apreciat în lumina

circumstanțelor cauzei (Hiro Balani vs. Spania, din 09.12.1994).

Prin urmare, Colegiului penal consideră, că temeiurile pentru recursuri invocate

de către apărătorii părții vătămate și a inculpatului, în prezenta speță, nu sunt incidente

și nu constituie o careva eroare de drept, ce ar servi drept temei de implicare în sensul

casării deciziei contestate.

Având în vedere cele menționate mai sus, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, la caz, ca fiind vădit neîntemeiate.

11

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Munteanu

Violina în numele părții vătămate Marian Alexandru și de către avocatul Cîrțîca Boris

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din

17 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe Iurciuc Alexandru Xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 27 octombrie 2021.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

12