1ra-1418/2020 — art.152 alin.1 CP

1ra-1418/2020 — art.152 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1418/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Violina Munteanu, în numele părții

vătămate Xxxx împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 29 ianuarie 2020, în cauza penală în privința lui

Iurciuc Alexandru xxxxx, născut la

xxxxxx, originar și domiciliat în orașul

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.06.2019-31.10.2019;

instanța de apel: 02.12.2019-29.01.2020;

instanța de recurs ordinar: 25.05.2020-15.12.2020.

A C O N S T A T A T :

2019, cauza a fost examinată în ordinea dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură

penală, Iurciuc Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1) Cod penal cu stabilirea pedepsei

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de

150 (una sută cincizeci) ore.

Acțiunea civilă depusă de Xxxx a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

reținut că, la data de 23 decembrie 2019 în jurul orelor 21.00, Iurciuc

Alexandru, aflându-se în incinta restaurantului „xxx” situat în orașul xxx,

în urma unui conflict cu Xxxx, i-a aplicat cu mâinile și picioarele multiple

lovituri peste corp. Ulterior, în curtea restaurantului „Prut”, Iurciuc

Alexandru din nou, cu mâinile și picioarele, i-a aplicat lui Xxxx multiple

lovituri peste corp. Conform raportului de expertiză judiciară nr.xxxx din

xxxx lui Xxxx i-au fost cauzate leziuni corporale: traumatism cranio-

cerebral închis bilateral, manifestat prin comoție cerebrală; fractura multe-

1

fragmentară înfundată a osului maxilar pe stânga, conținut hemoragie

sinusul maxilar pe stânga; fractura peretelui inferior al orbitei pe stânga;

fractura oaselor nazale cu deplasare; fractura coronară dinților 2 și 3 de pe

maxila pe dreapta; echimoze peri-orbitale bilateral; hemoragii sub-

conjunctivale; edem al țesuturilor moi la nivelul feței, care au fost cauzate

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, ce au condiționat o dereglare a sănătății

de lungă durată și se califică ca vătămare corporală medie.

a solicitat casarea parțială a sentinței instanței de fond, cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

acțiunea civilă să fie admisă și încasat prejudiciul moral integral.

3.1. În motivarea apelului partea vătămată Xxxx a invocat că:

- instanța de fond s-a limitat doar la alegațiile inculpatului privind

aprecierea acestui prejudiciu ca fiind moral și material, neluând în calcul

situația de fapt și consecințele comiterii acestei infracțiuni;

- nu poate aprecia inculpatul mărimea compensării prejudiciului

cauzat prin infracțiunea comisă de el, deoarece suferințele au fost cauzate

lui în calitate de parte vătămată;

- aprecierea instanței este una necorespunzătoare în raport cu

circumstanțele cauzei și calitatea procesuală a pârților;

- în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului, el suportă

consecințele și are osul feței desfigurat, ceia ce nu mai poate fi restabilit nici

prin intervenții chirurgicale. Până în prezent, el trăiește cu clipsă metalică

în osul peretelui maxilar. În asemenea circumstanțe, hotărârea instanței

este una absolut ilegală în ce privește respingerea acțiunii civile, potrivit

căreia se solicită încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune;

- nu este de competenta inculpatului să aprecieze mărimea

cheltuielilor suportate de el pentru tratament și cheltuieli de asistență

juridică, or, instanței i-au fost prezentate bonuri de plată ce confirmă

cheltuielile suportate și în acest sens, instanța urma să de-a o apreciere

corectă circumstanțelor cauzei și consecințe infracțiunii comise de inculpat;

-reieșind din faptul că inculpatul în scopul atenuării pedepsei a dorit

benevol să restituie o parte a prejudiciului, el a acceptat, însă acest fapt nu

înseamnă că a renunțat total la pretenții. Astfel, el doar a diminuat

mărimea acestui prejudiciu;

- nu a avut posibilitatea să prezinte confirmarea tuturor cheltuielilor

suportate pentru tratament și intervențiile chirurgicale efectuate. Deci, doar

o parte minimă a bonurilor a fost posibil de prezentat, dar cheltuielile au

2

fost mult mai mari;

- consecințele în urma infracțiuni au fost enorm de grave pentru el,

astfel, potrivit tomografiei computerizate a creierului, s-a evidențiat starea

lui după intervenția chirurgicală și anume: fractura oaselor nazale,

paramedian pe stingă se determină corp străin cu densitatea de 870-+1900

UH de dimensiuni 2,2x0,8 cm. Fractura planseului orbital cu deplasare

neînsemnată intrasinusal a unui fragment osos mic de 0,4 cm, diastaza 0,2

cm. Emfizem al țesuturilor moi periorbital pe stânga, bule aerice unice

intraorbital pe stânga. Conținutul orbitelor este normal. Fractura peretelui

medial al sinusului maxilar stâng. Pe peretele anterior al sinusului maxilar

pe stânga se determina clipsa metalică, inferior acesteia se determină defect

osos de dimensiunea 1,9x1,3 cm. Îngroșarea mucoasei sinusului maxilar pe

stînga și celulelor etmoidale. Formațiuni heterodense intracerebrale nu se

evidențiază. Emisferele cerebrale și cerebelul au santurie corticale adâncite,

spabarahnoidal dilatat. Dilatarea ușoară a spațiului subarahnoidal;

- prin fracturarea multiplă a oaselor din regiunea feței, în scopul

restabilirii aspectului fizic al acesteia, i-au fost implantate obiecte de metal,

care sunt și în prezent în corpul lui și care îi creează disconfort. Totodată

acestea îi provoacă și alte incomodități;

-menționează că din cauza vătămărilor corporale cauzate, o parte a

feței și în prezent rămâne a fi amorțită, motiv din care are probleme de

igienă, alimentație și altele. Faptele menționate, îi provoacă atât dureri

fizice cât și morale;

- prin multiplele fracturi ale feței, în urma intervenției chirurgicale,

multiple fragmente de os au fost extrase, în locul cărora a rămas loc gol,

- acțiunile inculpatului i-au cauzat probleme de sănătate care nu mai

pot fi vindecate, prin urmare implantele de metal urmează a fi pe tot restul

vieții, în corpul lui;

- mai mult, vătămările corporale aplicate de inculpat au avut loc într-

un loc public în prezenta a mai multor oameni. Astfel, fiind lovit cu pumnii

și picioarele de inculpat în loc public, pe lângă suferințele fizice, i-au mai

fost cauzate și suferințe morale, înjosire, pierderea încrederii în sine, frică,

pătarea reputației, pierderea aspectului estetic;

- urmările cauzate de forța fizică aplicată de inculpat față de el,

rămân a fi pentru tot restul vieții. Problemele de sănătate cauzate de aceste

leziuni, vor persista mereu, or, restabilirea osului care a fost înlăturat prin

intervenția chirurgicală, este imposibilă. El, fiind la o vârstă tânără este

afectat moral de consecințele cauzate de leziunile corporale, fapt ce îi

creează impedimente de reintegrare în societate și de a duce o viață la fel ca

3

în trecut. Aceste, fapte au consecință și asupra vieții lui personale, or, din

cauza umilinței și a disfuncției feței, îi este greu să creeze o familie;

- în temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca

partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul

moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât

acestea să aibă efect compensatoriu;

2020 a fost admis apelul declarat de partea vătămată Xxxx reprezentat de

avocatul Munteanu Violina împotriva sentinței Judecătoriei Edineț, sediul

Briceni din 31 octombri 2019, casată parțial sentința, cu pronunțarea unei

noi hotărâri în latura civilă, potrivit modului stabilit pentru prima instanță

după cum urmează: admite parțial acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată Xxxx și încasează suplimentar de la Iurciuc Alexandru în folosul

lui Xxxx prejudiciul moral în mărime de 20000 (douăzeci mii) lei. În rest se

mențin dispozițiile instanței de fond.

4.1 Instanța de apel a statuat că, judecând cauza penală instanța de

fond, deși a adoptat soluție de condamnare a inculpatului în faptele

incriminate, nu a respectat normele procesuale referitor la judecarea

acțiunii civile depusă de partea vătămată Xxxx în latura solicitării de

încasare a prejudiciului moral, ca rezultat eronat s-a pronunțat privind

respingerea acțiunii civile în latura încasării prejudiciului moral, de fapt

nefiind soluționată acțiunea în latura dată, deoarece în cazul dat urmau de

fapt a fi admise pretențiile părții vătămate, cu încasarea prejudiciului

moral, ținând cont de circumstanțele stabilite pe caz și de persoana

vinovată.

Instanța de apel a constatat că, în urma acțiunilor infracționale ale

inculpatului Iurciuc Alexandru privind vătămarea intenționată medie a

integrității corporale față de partea vătămată Xxxx, ultimului i-au fost

cauzate leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală medie cu

dereglarea sănătății de lungă durată, în același timp părții vătămate i-a fost

cauzat prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice și fizice pe care

le-a suportat, ținând cont de gravitatea vătămări corporale medie cauzate,

sub formă de traumatism cranio-cerebral închis bilateral, manifestat prin

comoție cerebrală; fractura multe-fragmentară înfundată a osului maxilar

pe stânga, conținut hemoragie sinusul maxilar pe stânga; fractura peretelui

inferior al orbitei pe stânga; fractura oaselor nazale cu deplasare; fractura

coronară dinților 2 și 3 de pe maxila pe dreapta; echimoze peri-orbitale

bilateral; hemoragii sub-conjunctivale; edem al țesuturilor moi la nivelul

4

feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate.

În această ordine de idei, a notat că, lui Xxxx i-a fost adusă daună

morală, deoarece însuși faptul de a fi bolnav și prejudiciat implică o

suferință psihică, ce presupune necesitatea unei compensații.

Criteriul general invocat de CEDO, în vederea determinării

cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul moral și material cauzat,

constă în aceea că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de

proporționalitate cu atingerea adusă valorilor sociale ocrotite, intensitatea

și gravitatea atingerii adusă acestora. În situația daunelor morale, datorită

naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este

posibilă, întinderea despăgubirilor stabilindu-se prin apreciere raportată la

elementele de fapt. CEDO, atunci când acordă despăgubiri morale, nu

operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate.

Instanța de apel a menționat că, prejudiciul moral este evident și care

necesită recuperare, însă suma de 11600 lei indicată de instanța de fond ca

prejudiciu moral este o sumă prea mică, ținând cont de gravitatea medie a

vătămării și suferințele aduse părții vătămate, fiind astfel diminuat

prejudiciul moral cauzat părții vătămate.

Totodată suma solicitată de partea vătămată de 150000 lei este o sumă

exagerată și încalcă principiul general al echității, care ar constitui un venit

nejustificat, astfel că suma suplimentară de 20000 lei din partea

inculpatului cu titlu de prejudiciu moral pentru partea vătămată, ca

surplus la suma de 11600 lei indicată de instanța de fond, este în raport cu

suferințele suportate de partea vătămată și va aduce satisfacție echitabilă

pentru prejudiciul moral cauzat, în legătură cu ce pretențiile părții

vătămate se admit în măsura indicată, cu casarea parțială a sentinței în

latura civilă, cu adoptarea unei soluții noi, în aspectul nominalizat, în rest

cu menținerea sentinței instanței de fond.

Instanța de apel a concluzionat că, pretențiile invocate de partea

vătămată în latura încasării sumei de 150000 cu titlu de prejudiciu moral

pentru acțiunile inculpatului, nu pot fi admise, constituind o sumă

exagerat de mare, astfel că afirmațiile invocate în sensul dat se resping ca

declarative.

avocatul Violina Munteanu, în numele părții vătămate Xxxx, prin care

invocând temei pentru recurs pct. 6), 15) din dispozițiile art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea parțială deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 29 ianuarie 2020 în latura respingerii acțiunii civile,

5

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă

să fie admisă integral.

5.1. În susținerea recursului avocatul Violina Munteanu, în numele

părții vătămate Xxxx a invocat că:

- la examinarea acestei cauze penale, atât instanța de fond cât și cea

de apel au constat comiterea infracțiuni prevăzute la art. 152 alin. (1) Cod

penal de către Iurciuc Alexandru;

- instanța de apel a constat că prin infracțiune părții vătămate i-au

fost cauzate leziuni corporale medii, dar motivarea soluției contrazice

dispozitivul decizie instanței de apel din 29 ianuarie 2020;

- instanța de apel a constatat gravitatea consecințelor cauzate părții

vătămate Xxxx de către inculpat prin fapta infracțională, aceasta a refuzat

încasarea integrală a prejudiciului cauzat părții vătămate. Suma prejudiciul

moral încasat în beneficiul părții vătămate nu este proporțională cu

prejudiciul provocat părții vătămate prin infracțiunea comisă de inculpat;

- prin acțiunile infracționale a inculpatului a avut loc o imixiune în viața

privată a părții vătămate. Or, CEDO prin art. 8 consacră mai multe obligații

pozitive în sarcina statelor, inclusiv asigurarea inviolabilității fizice;

- odată ce instanțele de judecată inferioare au constat comiterea acestei

infracțiuni față de partea vătămată, se prezumă și constatarea recunoașterii

încălcării art. 8 CEDO, motiv din care se impune și acordarea unui

prejudiciu moral echitabil, ca fiind un remediu corespunzător și suficient.

- consecințele pentru partea vătămată sunt extrem de grave, potrivit

tomografiei computerizată a creierului;

- prin fracturarea multiplă a oaselor din regiunea feței, în scopul

restabilirii aspectului fizic al acesteia, i-au fost implantate obiecte de metal,

care sunt și în prezent în corpul lui și care îi creează disconfort. Totodată

acestea îi provoacă și alte incomodități;

- din cauza vătămărilor corporale cauzate, o parte a feței și în prezent

rămâne a fi amorțită, motiv din care are probleme de igienă, alimentație și

altele;

- cu toate că instanța de apel a constat gravitatea faptei infracționale și a

constat cauzarea unui prejudiciu față de partea vătămată, instanța de apel

nu a oferit lui Xxxx un prejudiciu echitabil, astfel motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii.

procedură penală, pe marginea recursului declarat, inculpatul Iurciuc

Alexandru, a depus referință invocând că sumele pretinse de către partea

6

vătămată Xxxx privind mărimea prejudiciului moral, sunt exagerate,

excesive în raport cu prejudiciul suportat.

și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar

declarat, urmează a fi admis, în latura civilă, în partea încasării daunei

morale, cu casarea deciziei în această parte și dispunerea rejudecării cauzei

în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

recurs de titularul acestuia.

Soluția instanței de recurs în drept, se fundamentează pe prevederile

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a

hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată

la această etapă a procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței

de apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea

erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și

care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și

nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de

drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura

de apel.

În acest context este relevant de specificat că, la judecarea apelului, în

conformitate cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar potrivit art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie

să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător.

7

În conformitate cu art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală, odată

cu sentința de condamnare, instanța de judecată, dacă sunt dovedite

temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea

civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.

Potrivit art. 220 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea privind

acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil și ale

altor domenii de drept.

În această consecutivitate și cu referire la recursul declarat în partea

dezacordului cu soluția instanței de apel în partea acțiunii civile (pct. 5.1.

din decizie), se reține, că instanța de apel nu a respectat întocmai

prescripțiile de drept nominalizate, or cuantumul daunei morale care a fost

atribuit părții vătămate Xxxx, a fost estimat inechitabil în raport cu

prejudiciile cauzate acestuia, (pct. 4. din decizie), astfel stabilindu-se în

hotărârea atacată omisiuni ce nu pot fi înlăturate de către instanța de

recurs.

Astfel, potrivit art. 2037 alin. (1), (2) Cod civil, mărimea despăgubirii

pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în

funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire

poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel nu a ținut cont

de importanța valorii morale lezate pentru partea vătămată Xxxx, or, la

stabilirea cuantumului compensației pentru prejudiciul moral cauzat,

instanța de apel urma să evalueze atât despăgubirea destinată reparării

acestuia, cât și prejudiciul moral suferit de persoana vătămată (caracterul și

gravitatea suferințelor fizice sau psihice), deoarece fiecare persoană vătămată

acordă o prețuire diferită valorilor lezate.

Colegiul penal lărgit reține că, atât în cererea de recurs, cât și în

acțiunea civilă, partea vătămată Xxxx a indicat direct despre suferințele

psihologice suportate, care însă nu au fost apreciate la justa valoare, prin

ce, evident a fost încălcată practica CEDO cu referire la art. 6 al Convenției

Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, unde în hotărârea Tonchev vs Bulgaria din 19.11.2009,

CEDO, a fost recunoscut încălcarea art. 6 CEDO prin nesoluționarea

8

acțiunii civile în procedura penală și a statuat, că „în situația în care

sistemul intern permite reclamanților să introducă o acțiune civilă alăturată

procesului penal, statul are obligația să se asigure că aceștia se bucură de

garanțiile fundamentale prevăzute de art. 6 ale Convenției pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale din 04 noiembrie 1950”.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că, conform raportului de

expertiză judiciară nr.201902D0014 din 23 ianuarie 2019, în rezultatul

acțiunilor inculpatului Iurciuc Alexandru, părții vătămate Xxxx i-au fost

cauzate leziuni corporale sub formă de: traumatism cranio-cerebral închis

bilateral, manifestat prin comoție cerebrală; fractura multe-fragmentară înfundată

a osului maxilar pe stânga, conținut hemoragie sinusul maxilar pe stânga; fractura

peretelui inferior al orbitei pe stânga; fractura oaselor nazale cu deplasare; fractura

coronară dinților 2 și 3 de pe maxila pe dreapta; echimoze peri-orbitale bilateral;

hemoragii sub-conjunctivale; edem al țesuturilor moi la nivelul feței,

circumstanțe care impun concluzia că, de rând cu vătămările corporale,

părții vătămate Xxxx i-au fost cauzate și suferințe psiho-emoționale.

De asemenea, fotografiile anexate la materialele cauzei, reflectă

imagini șocante cu starea în care s-a aflat partea vătămată Xxxx după

maltratarea la care a fost supusă din partea inculpatului Iurciuc Alexandru,

(f. d. 195-196 Vol.I).

Din aceste considerente, la rejudecarea cauzei, instanța de apel

urmează să găsească echilibru între compensarea echitabilă a persoanei

prejudiciate prin infracțiune cât și respectarea drepturilor și intereselor

inculpatului.

obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd

procedura de rejudecare și limitele acesteia; să se pronunțe la modul

cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual - penale

asupra motivelor esențiale invocate în apel de către partea vătămată Xxxx,

nominalizate și în prezenta decizie, precum și în măsura competenței

asupra argumentelor invocate în cererea de recurs de către avocatul Violina

Munteanu, în numele părții vătămate Xxxx, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, și ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica

relevantă a CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

9

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Violina

Munteanu, în numele părții vătămate Xxxx, casează parțial decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 ianuarie 2020, în cauza

penală în privința lui Iurciuc Alexandru xxxx, în partea încasării daunei

morale, și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, decizia contestată se menține, fiind irevocabilă în această

parte.

Decizia, în partea dispunerii rejudecării cauzei, nu este susceptibilă

de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

10