1ra-49/2019 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18 ianuarie 2018, Bostan Mihail, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de: - art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (epizodul din perioada 18.11.16 - 20.11.16) și în baza acestei Legi, prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa de 1 an închisoare, - art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (epizodul din 19.11.16) și în baza acestei Legi, prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa de 1 an închisoare, 1 - art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (epizodul din 20.11.16) și în baza acestei Legi, prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa de 1 an închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, i-a fost stabilit lui Bostan Mihail pedeapsa definitivă de 2 (doi) ani închisoare. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, a fost inclus în termenul pedepsei stabilite durata pedepsei executate parțial în baza sentinței judecătoriei Ungheni din 29.11.16, stabilindu-i lui Bostan Mihail pedeapsa definitivă de 6 (șase) ani 7 (șapte) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Prin aceiași sentință a fost condamnat Levițchii Roman, iar procesul penal în privința lui Diaconescu Vasile și Caldare Andrei a fost încetat în legătură cu împăcarea părților, în partea acestora decizia instanței de apel nefiind contestată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, examinând cauza în baza art. 3641 Codul de procedură penală, a constatat că, Bostan Mihail XXXXX în perioada de timp XXXXX, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu XXXXX, planificându-și intențiile sale infracționale, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, au pătruns în garajul casei de locuit situat pe s XXXXX, de unde pe ascuns au sustras o bicicletă pentru dame, de culoare albă combinată cu roz, cu inscripția „MATRIX Author”, la prețul de 5500 lei, ce aparține cet. XXXXX, astfel cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă de 5500 lei. Tot el, la XXXXX, aproximativ la ora XXXXX, acționând de comun acord și împreună cu XXXXX, în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. XXXXX, prin spargerea geamului, au pătruns în automobilul de model AUDI 80, cu nr/î , de unde au sustras pe ascuns o geantă din material de culoare gri în valoare de 600 de lei, în care se afla GPS de model GARMIN în valoare de 1500 de lei, o auto-magnitolă de model „Pioneer” în valoare de 4000 de lei, după ce cu bunurile sustrase s- au tăinuit de la locul săvârșirii infracțiunii, cauzând părții vătămate XXXXX daună materială considerabilă de 6100 de lei. Tot el, la XXXXX, aproximativ XXXXX, prin înțelegere prealabilă și în comun cu XXXXX, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin deteriorarea lacătului de la ușa din partea lateral dreapta, în timp ce XXXXX urmărea situația din jur de un eventual pericol de împiedicare a realizării intențiilor acestora, XXXXX au pătruns în 2 automobilul de model „Șkoda Favorit”, cu n/î XXXXX, care era parcat pe str. XXXXX, de unde pe ascuns au sustras auto-magnitola de model „JVC” în sumă de 3200 lei, după ce cu bunul sustras s-au ascuns, cauzând în rezultat părții vătămate XXXXX o daună în proporții considerabilă, în sumă totală de 3200 lei.

Împotriva sentinței pronunțată integral la 18 ianuarie 2018, au declarat apeluri: - procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, Beșliu Liliana la data de 29 ianuarie 2018; - avocatul Bondarenco Oleg în numele inculpatului Bostan Mihail la 02 februarie 2018. 3.1. Procurorul, a solicitat casarea parțială a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Bostan Mihail să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 2 luni pentru fiecare dintre cele trei episoade; conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare iar în conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial, stabilirea pedepsei definitive de 8 ani 6 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis. 3.2. Avocatul Bondarenco Oleg în numele inculpatului Bostan Mihail, fără a contesta vinovăția, a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei după cum urmează: pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor să fie stabilită pedeapsa definitivă în forma de amendă în mărime de 500 unități convenționale, din partea neexecutată a pedepsei cu închisoare aplicată prin sentința Judecătoriei Ungheni nr. 1-321/16 din 29.11.2016 să fie exclusă pedeapsa în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal ca urmare a decriminalizării faptei iar pentru partea neexecutată a pedepsei cu închisoare aplicată prin sentința Judecătoriei Ungheni nr.1-321/16 din 29.11.2016, inculpatul Bostan Mihail să fie condamnat cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare, conform art. 911 Cod penal, cu stabilirea părții de pedeapsă ce urmează a fi executată în penitenciar pe un termen de doi ani, iar pentru termenul rămas, să-i fie stabilită partea de pedeapsă suspendată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2018, au fost respinse apelurile declarate, și menținută sentința fără modificări. 3 4.1. Motivând soluția, instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a concluzionat că inculpatul a săvârșit anume fapta imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, vinovăția nefiind contestată de către participanți. Reieșind din construcția normei juridice prevăzute la art. 276 alin. (1) Cod de procedură penală și regulile tehnicii legislative, instanța de apel a constatat că norma juridică respectivă trebuie interpretată ca fiind aplicabilă în cazul furtului săvârșit de minor, în cazul furtului săvârșit de soț, în cazul furtului săvârșit de rude, în cazul furtului săvârșit în paguba tutorelui etc. Astfel, în cazul minorului nu este necesară condiția suplimentară obligatorie ca victima să fie tutorele său. Norma respectivă trebuie interpretată în lumina principiilor stipulate în: Ansamblul regulilor minime ale Națiunilor Unite cu privire la administrarea justiției pentru minori (Regulile de la Beijing), adoptate de Organizația Națiunilor Unite prin Rezoluția 40/33 din 29.11.1985; Regulile minimale ale Națiunilor Unite pentru elaborarea măsurilor neprivative de libertate (Regulile de la Tokyo), adoptate la 14.12.1990; Principiile Națiunilor Unite pentru prevenirea delincvenței juvenile (Principiile de la Riyadh), adoptate prin Rezoluția nr.45/112 din 14.12.1998; Recomandarea ONU nr.10 din 25.04.2007 privind observații de ordin general referitor la drepturile copiilor în cadrul înfăptuirii justiției; Recomandarea nr.R.19(99) a Comitetului de Miniștri către Statele Membre cu privire la mediere în cazuri penale, adoptată la 15.09.1999; Recomandarea REC (2003)20 a Comitetului de Miniștri a Statelor Membre cu privire la noile modalități de tratare a delincvenței juvenile și rolul justiției juvenile, adoptată la 24.09.2003. Reglementările menționate, în opinia instanței de apel, indică la necesitate unei varietăți pentru evitarea condamnării minorilor pentru fapte minore, infracțiuni ușoare și mai puțin grave. Interpretarea indicată în cererea de apel a acuzatorului de stat instanța de apel nu a acceptat-o deoarece limitează drastic posibilitatea aplicării modalității respective de încetare a procesului penal și contravine sensului normei juridice - art. 276 alin. (1) Cod de procedură penală. Instanța de apel a considerat că pedeapsa stabilită de către prima instanță inculpatului Bostan Mihail, este una echitabilă și întemeiată, iar 4 prevederile referitoare la pedeapsa pentru concursul de infracțiuni au fost aplicate corect. Instanța de apel a reținut că dispunerea unei pedepse cu închisoare este justificată de imposibilitatea pedepsei suspendate cu închisoare de a atinge scopul pedepsei - de prevenire a comiterii unor noi infracțiuni. Odată ce asemenea sancțiune nu este potrivită pentru prevenirea comiterii infracțiunilor, nici pedepsele mai puțin restrictive ca închisoarea nu vor fi eficiente, astfel ținând cont de multitudinea circumstanțelor care descriu faptele respective nu a fost considerat rațional de a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei. Totodată, instanța de apel a opinat că are o competență jurisdicțională limită și nu este împuternicită să se expună referitor la efectul retroactiv pe o altă cauză în care figurează inculpatul Bostan Mihail, astfel, nu poate interveni în pedeapsa aplicată pe o altă cauză, unde există o decizie definitivă. Prevederile art. 84 Cod penal nu permit a interveni în pedeapsa definitivă stabilită care urmează a fi cumulată cu pedeapsa pe cazul dedus judecății în instanța de apel.

Împotriva deciziei instanței de apel pronunțată integral la 11 iulie 2018, la data de 10 august 2018, a declarat recurs ordinar avocatul Bondarenco Oleg în numele inculpatului Bostan Mihail, prin care, indicând în calitate de temei de drept pentru recurs, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 13) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel. În susținerea poziției, recurentul a menționat că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului din apel referitor la modificarea pedepsei de închisoare aplicate prin sentința primei instanțe - cu pedeapsa cu amendă; - în cerere de apel, cu referire la pedeapsa aplicată lui Bostan Mihail prin sentință pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 (2) lit. b), c). d) Cod penal (3 episoade, săvârșite în cursul lunii noiembrie 2016) - a solicitat stabilirea inculpatului Bostan Mihail cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal prin cumul parțial al pedepselor - a pedepsei definitive în forma de amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce este în limita sancțiunii amenzii revăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal, cu reducerea limitelor amenzii conform art. 3641 Cod de procedură penală. În acest sens a invocat instanței de apel o argumentare desfășurată cum ar fi: inculpatul Bostan Mihai se căiește sincer în cele comise, regretă mult consecințele faptelor ilicite săvârșite și a reparat integral prejudiciul cauzat, părțile 5 vătămate neavând la el nici o pretenție și chiar au solicitat încetarea procesului penal ca urmare împăcării; - inculpatul Bostan Mihail este de o vârstă tânără de doar 23 ani, pe parcursul executării de peste 1 an a măsurii preventive arestului preventiv a făcut concluzii de rigoare privind inadmisibilitatea unui comportament contrar normelor legii și de conviețuire socială, dorește să se reintegreze în societate, să se angajeze la lucru, să creeze o familie proprie, și să dea dovadă a faptului corijării sale printr-o muncă cinstită și un comportament decent; - inculpatul Bostan Mihail a contribuit activ la descoperirea infracțiunii în termenii restrânși, a cooperat cu organul de urmărire penală dând declarații desfășurate în calitatea sa de bănuit, învinuit și inculpat, recunoscând integral vina sa în săvârșirea infracțiunilor încriminate, a solicitat examinarea cauzei în judecată în procedura simplificată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, prin ce a contribuit la desfășurarea în mod optimal a actului de justiție și în termeni restrânși; - inculpatul este disponibil (prin intermediul părinților săi) să execute integral și în termen stabilit pedeapsa amenzii prevăzută ca și sancțiune pentru infracțiunile comise, în mărime stabilită de sancțiunea art. 186 alin. (2) Cod penal, cu reducerea limitelor amenzii cu o pătrime potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, însă, instanța de apel prin decizia contestată a omis să se pronunțe asupra acestor motive și corespunzător, asupra acestei solicitări, - omisiune ce afectează dreptul inculpatului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO; - în lipsa unei motivații argumentate de ce în privința sa pedeapsa în forma de închisoare nu poate fi înlocuită cu pedeapsa în forma de amendă inculpatul se simte lezat în drepturile sale, percepe decizia atacată ca fiind una superficială și ca un act de nedreptate, considerând că judecătorii instanței de apel nu au intrat în esența motivelor și solicitărilor din cerere de apel; - solicitarea înlocuirii pedepsei cu închisoare, aplicate prin sentință, cu pedeapsa în forma de amendă nu atrage după sine eliberarea lui Bostan Mihail de la executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 7 ani stabilite prin sentința Judecătoriei Ungheni nr. 1-321/16 din 29.11.2016, ci presupune executarea concomitentă a două pedepse penale și, implicit, reducerea parțială (pe un termen 2 ani) a termenului total de pedeapsa cu închisoare aplicată lui Bostan Mihail prin sentința sus-vizată; - instanța de apel în mod greșit s-a pronunțat privind imposibilitatea aplicării în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal - pe când 6 în apel s-a solicitat motivat aplicarea fața de inculpat a prevederilor art. 901 Cod penal - condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei; - solicitarea a fost argumentată pe circumstanțele concrete ale cazului, personalitatea și comportamentul manifestat de către clientul meu după săvârșirea infracțiunii, principiul umanismului legii penale și criteriile individualizării răspunderii penale, urmărindu-se stabilirea unei părți de pedeapsa ce urmează a fi executată în penitenciar potrivit rigorilor art. 901 Cod penal, iar pentru termenul rămas - stabilirea pedepsei suspendate. Pe cale de consecință, instanța de apel urma să se expună motivat de ce modalitatea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu poate fi aplicată lui Bostan Mihail și din ce raționamente acesta trebuie să execute întreagă pedeapsă cu închisoare în penitenciar, or, potrivit prevederilor art. 414 alin. (5) al Codului de procedură penală; - instanța de apel argumentează iraționalitatea aplicării fața de Bostan Mihail a unei alte modalități de liberare de pedeapsa penală - a celei prevăzute de art. 90 al Codului penal, - deși aplicarea unei astfel de modalități nu a fost obiectul solicitării și examinării în ordine de apel, prin urmare, instanța de apel în mod greșit s-a pronunțat asupra unuia din motive și solicitării din apel, de fapt nepronunțându-se referitor la posibilitatea aplicării fața de Bostan Mihail a prevederilor art. 901 al Codului penal, așa cum s-a solicitat în apel; - omisiune descrisă mai sus a instanței la apel afectează dreptul inculpatului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO, or, ca urmare acestei omisiuni - Bostan Mihail consideră că nu a fost auzit de instanța, califică decizia atacată ca fiind una superficială și ca un act de nedreptate, considerând că judecătorii instanței de apel nu au intrat în esența motivelor și solicitărilor din cerere de apel înaintată în interesele sale; - la menținerea sentinței primei instanțe si pedepsei definitive cu închisoare în privința inculpatului Bostan Mihail - instanța de apel nu a luat în considerație intervenirea unei legi mai favorabile care duce la anularea pedepsei cu închisoare pentru una din faptele pentru care inculpatul a fost condamnat; - prin cerere de apel înaintată a atenționat instanța de apel privitor la dezincriminare a uneia din fapte ilicite pentru care Bostan Mihail a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ungheni nr. 1-321/16 din 29.11.2016, întrucât, valoarea bunurilor sustrase în circumstanțele speței de către Bostan Mihail constituie 962 lei, ceea ce este mai puțin decât limita proporțiilor mici modificate (1010 lei) prin legea sus-indicată, astfel fapta pentru care Bostan Mihail a fost condamnat cu stabilirea pedepsei cu 7 închisoare de 2 ani, nu mai constituie infracțiune. Prin urmare, la stabilirea și/sau menținerea pedepsei definitive aplicate lui Bostan Mihail urmează a fi exclusă condamnarea și pedeapsa stabilită lui prin sentința Judecătoriei Ungheni nr. 1-321/16 din 29.11.2016 în baza art. art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, solicitarea care și a fost formulată în cerere de apel iar potrivit deciziei atacate instanța de apel a reținut că nu este în competența sa de a interveni în pedeapsa stabilită printr-o altă sentință definitivă a instanței de judecată, astfel consideră ca fiind lipsit de temei refuzul instanței de apel de a aplica legea penală mai favorabilă fața de Bostan Mihail, ceea ce duce la anularea parțială a pedepsei aplicate lui.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S., prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar declarat în speță, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează respingerea acestuia ca fiind inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din prevederile art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 aceluiași Cod. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. Colegiul atestă că, autorul în recursul declarat a invocat în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei atacate, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) fără a indica una din situațiile prevăzute la acest punct și pct. 13) Cod de procedură penală. 8 Cercetând motivele indicate de către avocatul Bondarenco Oleg ce acționează în numele inculpatului Bostan Mihail prin prisma temeiurilor de drept invocate și în raport cu hotărârea atacată, Colegiul penal lărgit atestă că acestea sunt declarative și nesusceptibile de a impune necesitatea casării deciziei instanței de apel întrucât decizia atacată este întemeiată, legală și argumentată, cuprinzând totalmente motivele pe care a fost întemeiată soluția precum și argumentarea concluziilor cu privire la menținerea pedepsei aplicate inculpatului Bostan Mihail. În sensul dat, cu referire la argumentele avocatului Bondarenco Oleg, precum că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului din apel referitor la modificarea pedepsei din închisoare în amendă; instanța de apel urma să se expună motivat de ce modalitatea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu poate fi aplicată lui Bostan Mihail și din ce raționamente acesta trebuie să execute întreagă pedeapsă cu închisoare în penitenciar”, Colegiul penal lărgit consideră că respectivele reprezintă alegații în sensul dezacordului părții apărării cu pedeapsa aplicată față de inculpat, însă în speță se stabilește că respectivele solicitări au constituit obiect de examinare în cadrul instanței de apel, și asupra cărora instanța sa expus desfășurat făcând referire atât la prevederile legislației noționale cât și la reglementările internaționale relevante, astfel Colegiul apreciază critic repetarea acestor argumente în ordine de recurs ordinar, considerându-le ca nefiind susceptibile de a impune necesitatea casării deciziei atacate. La examinarea cauzei prima instanță a reținut toate circumstanțele cauzei la care a făcut referire autorul recursului, și anume că: „inculpatul Bostan Mihai se căiește sincer în cele comise, regretă mult consecințele faptelor ilicite săvârșite și a reparat integral prejudiciul cauzat, părțile vătămate neavând la el nici o pretenție și chiar au solicitat încetarea procesului penal ca urmare împăcării, de vârsta inculpatului”, și la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii, inculpatul beneficiind în deplină măsură de reducerea pedepsei conform art. 3641 Cod de procedură penală, iar instanța de apel apreciind corectitudinea stabilirii acesteia inclusiv și prin prisma solicitării părții apărării de aplicare a prevederilor art. 901 Cod penal, a considerat nefondate apelurile declarate atât de partea apărării cât și de către partea acuzării, menținând verdictul primei instanțe. 9 Sub acest aspect, Colegiul nu regăsește careva temeiuri de intervenire în hotărârea atacată, întrucât careva erori de drept nu au fost stabilite, iar argumentele recurentului în această parte fiind declarative. Cu referire la motivele recursului în raport cu invocarea art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, Colegiul cercetând hotărârea atacată prin prisma temeiului respectiv, conchide că acesta de asemenea nu și-a găsit confirmarea și urmează a fi respins ca neîntemeiat. În acest sens, Colegiul menționează că, la emiterea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18 ianuarie 2018, prima instanță la stabilirea pedepsei definitive, conform art. 84 alin. (4) Cod penal, a luat în considerație pedeapsa aplicată inculpatului Bostan Mihail prin sentința Judecătoriei Ungheni din 29.11.16. Invocarea recurentului că unele fapte ale inculpatului Bostan Mihail, pentru care a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ungheni din 29.11.16, au fost decriminalizate, întrucât prin legea nr. 208 din 17.11.2016 (în vigoare din 16.03.2017) au fost modificate limitele proporțiilor mici ale valorilor sustrase, chestiune care atrage după sine în opinia recurentului modificarea pedepsei definitive stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18 ianuarie 2018, Colegiul o apreciază ca fiind eronat invocată în susținerea temeiului de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală. Atât instanța de apel cât și instanța de recurs examinează legalitatea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18 ianuarie 2018, iar decriminalizarea, în opinia recurentului, a unor fapte ale inculpatului Bostan Mihail în cadrul unei alte cauze penale, stabilite printr-o altă sentință, nu poate constitui temei de casare a hotărârii atacate, iar dezacordul recurentului cu încadrarea juridică a faptelor inculpatului Bostan Mihail în cadrul altei cauzei penale, urmează a fi înaintat corespunzător în cauza respectivă. În acest sens, Colegiul susține statuările instanței de apel care a concluzionat că instanța sesizată are o competență jurisdicțională limită și nu este împuternicită să se expună referitor la o altă cauză în care figurează inculpatul Bostan Mihail, astfel, nu poate interveni în pedeapsa aplicată pe o altă cauză, unde există o decizie definitivă. Prevederile art. 84 Cod penal nu permit intervenirea în pedeapsa definitivă stabilită care urmează a fi cumulată cu pedeapsa stabilită în respectiva speță, întrucât implicarea în calificarea unor fapte incriminate prin alte rechizitorii decât prin cel cu care a fost sesizată prima instanță în respectiva cauză, va aduce atingere 10 securității raporturilor juridice și va depăși limitele competenței judecării cauzei. Astfel, Colegiul penal lărgit cercetând hotărârea atacată prin prisma temeiului incorectitudinii individualizării pedepsei în coroborare cu motivele indicate, conchide că acesta este vădit neîntemeiat și urmează a fi respins. Prin urmare, în conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei, astfel concluzia primei instanței care a fost menținută de instanța de apel, corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind motivată și aplicată în limitele legii, situație ce impune soluția respingerii, ca inadmisibil, a recursului ordinar declarat de avocatul Bondarenco Oleg în numele inculpatului Bostan Mihail. Lecturând hotărârea atacată, Colegiul consideră că motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, ce ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor judecătorești adoptate în această cauză. La fel, Colegiul consideră, că instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția, așa cum este indicat în pct. 4.1 din prezenta decizie, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește, reiterarea căreia nefiind necesară, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de 11 proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Respectiva situație, în opinia Colegiului își găsește aplicabilitate în speța deferită, astfel instanța de recurs în pofida faptului că decizia instanței de apel conține o motivare amplă și întemeiată, o susține și însușește, apreciind că motivele indicate de către recurent nu pot întruni necesitatea casării acesteia. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel la judecarea cauzei nu a admis erori de drept ce ar putea constitui temei de casare, cuprinzând motive clare și legale pe care se întemeiază soluția iar recursul ordinar declarat este neîntemeiat și urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Bondarenco Oleg în numele inculpatului Bostan Mihail, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Bostan Mihail XXXXX. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 14 martie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 12