1ra-993/2019 — art. 186 alin. 5 Cod penal

1ra-993/2019 — art. 186 alin. 5 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-993/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

Judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului Barba Ion și de către avocatul

Cebotari Adrian în numele inculpatului Gheorghiu Ștefan, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 19 aprilie 2017 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2018, în cauza

penală în privința lui

Gheorghiu Ștefan xxxxx

și

Barba Ion xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.05.2014 - 19.04.2017;

Instanța de apel: 01.09.2017 - 06.11.2018;

Instanța de recurs: 04.04.2019 - 28.11.2019.

A C O N S T A T A T:

fost recunoscuți vinovați și condamnați:

- inculpatul Barba Ion, în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 7 (șapte) ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis;

- inculpatul Gheorghiu Ștefan, în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi)

ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 4 (patru) ani.

Prin aceeași sentință au fost condamnați Casianenco Valeriu și Grecu Alexei,

însă în privința acestora hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar.

1

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Sîrbu Ion a fost admisă parțial,

fiind dispusă încasarea în mod solidar de la inculpați în beneficiul lui Sîrbu Ion, cu

titlu de prejudiciu material cauzat în rezultatul comiterii infracțiunii, suma de

233150 (două sute treizeci și trei mii o sută cincizeci) lei și 19360 (nouăsprezece

mii trei sute șaizeci) euro, conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a

Moldovei la data executării hotărârii.

În beneficiul părții vătămate Sîrbu Ion a fost dispusă încasarea de la

Barba Ion a sumei de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de despăgubire materială a

prejudiciului moral cauzat în rezultatul comiterii infracțiunii, iar de la

Gheorghiu Ștefan suma de 5000 (cinci mii) lei.

Barba Ion, împreună și de comun acord cu încă două persoane, având scopul

însușirii bunurilor altor persoane, au împărțit din timp rolurile între ei și la

11 februarie 2014, în intervalul orelor de la 08:00 până la 11:00, în timp ce una din

persoane a sustras atenția fiului victimei Sîrbu Alexandru, determinându-l pe

ultimul să părăsească domiciliul, Barba Ion și cealaltă persoană au deteriorat

fereastra de la verandă și au pătruns în apartamentul xxxxx, de unde au sustras pe

ascuns un safeu metalic de culoare sură model „Sigma KFS 3525”, în valoare de

1000 lei, în care se aflau următoarele bunuri: un ceas din aur cu proba 585 model

„Quartz” în valoare de 22000 lei, un notebook model „ASUS” (computator

portativ), de culoare neagră, în valoare de 5800 lei, bani în sumă de 252000 lei și

22660 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM al sumei de 406245 lei,

care aparțineau lui Sîrbu Ion, după care cu bunurile sustrase în sumă totală de

687045 lei, au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i victimei o daună

materială în proporții deosebit de mari.

Ulterior, în seara zilei de 11 februarie 2014, continuându-și intențiile

criminale Barba Ion și celelalte două persoane au împărțit între ei bunurile

sustrase de la domiciliul lui Sîrbu Ion.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (5) Cod

penal, furtul - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în

locuință, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Gheorghiu Ștefan, la 11 februarie 2014, aflând despre comiterea de către

Barba Ion cu încă două persoane a sustragerii în proporții deosebit de mari, adică

a unei infracțiuni grave, nu a comunicat organelor de drept despre comiterea

infracțiunii, dar a ajutat la tăinuirea mijloacelor financiare sustrase (primite de la

Barba Ion și cealaltă persoană), prin ce a favorizat dinainte nepromis infracțiunea

menționată și a păstrat asupra sa mijloacele financiare sustrase până la

06 martie 2014 - dată când a fost reținut de angajații poliției.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate de către prima instanță în baza

art. 323 alin. (1) Cod penal, favorizarea infracțiunii – favorizarea dinainte

nepromisă a infracțiunii grave, prin tăinuirea mijloacelor dobândite pe cale

criminală.

2

acesteia în partea prin care Gheorghiu Ștefan a fost condamnat în baza art. 323

alin. (1) Cod penal și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru primă instanță, prin care Gheorghiu Ștefan să fie recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i

conform sancțiunii articolului dat o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 8 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

3.1. În argumentarea apelului acuzarea a invocat că, Gheorghiu Ștefan, prin

acțiunile sale intenționate, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5)

Cod penal, iar sentința urmează a fi casată parțial în privința inculpatului, din

motiv că probele cercetate în cadrului judecării cauzei au confirmat pe deplin

vinovăția acestuia, or, la etapa de urmărire penală Barba Ion a dat declarații

veridice indicând, că Gheorghiu Ștefan a fost organizatorul infracțiunii și el

împreună cu Casianenco au intrat în apartament și au sustras safeul după un plan

desenat de către Gheorghiu Ștefan.

La fel, Barba Ion a indicat cum au pătruns, cum au sustras safeul, cum l-au

desfăcut și mai mult, că ulterior safeul a fost aruncat în râul Bîc, indicând locul

unde a fost aruncat și prin cercetarea acestui loc a fost ridicat safeul metalic,

recunoscut ulterior de partea vătămată.

A mai relatat acuzatorul de stat, că în cadrul urmăririi penale, de la

Gheorghiu Ștefan au fost ridicați bani în sumă de 1800 euro, o parte din bani care

i-a revenit acestuia în urma săvârșirii infracțiunii și nu pentru a tăinui infracțiunea

de furt cum menționează instanța, considerând astfel că încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului Gheorghiu Ștefan just au fost calificate de către organul de

urmărire penală conform art. 186 alin. (5) Cod penal.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea

referitoare la recalificarea acțiunilor lui Gheorghiu Ștefan și în partea stabilirii

pedepselor inculpaților, precum și în partea judecării acțiunii civile, referitor la

stabilirea cuantumului despăgubirii materiale pentru prejudiciul moral, cu

rejudecarea cauzei în aceste privințe, pronunțând o hotărâre nouă, prin care:

- acțiunile lui Gheorghiu Ștefan să fie calificate în baza art. 186 alin. (5) Cod

penal, potrivit învinuirii aduse;

- inculpatului Barba Ion să-i fie stabilită pedeapsa în baza art. 186 alin. (2)

Cod penal cu durată mai mare de 9 ani;

- să se dispună admiterea integrală a capătului de cerere referitor la

compensarea prejudiciului moral cauzat părții vătămate și civile, prin încasarea

despăgubirii de la inculpați;

- în rest, sentința să fie menținută.

4.1. În argumentarea apelului apărarea a invocat, că recalificarea

acțiunilor lui Gheorghiu Ștefan din art. 186 alin. (5) Cod penal în baza art. 323

alin. (1) Cod penal, este lipsită de fundamentare, dat fiind că anume acest inculpat

3

a fost determinat ca fiind unicul care a avut acces în casa victimei și a cunoscut

despre existența safeului și a locului de amplasare a acestuia. Or, autorii nemijlociți

ai furtului anume au avut ca țintă sustragerea safeului. În această privință instanța

a lăsat fără o apreciere cuvenită declarațiile părții vătămate și a fiului acestuia, care

au indicat cert asupra lui Gheorghiu Ștefan, ca fiind persoana care a fost anterior

la ei în apartament și care cunoștea despre safeu.

Mai mult, la scurt timp după săvârșirea infracțiunii Gheorghiu Ștefan a avut

discuții telefonice cu Grecu Alexei, (5 apeluri), după care lui i-au fost transmiși bani

și bunuri din cele sustrase, pe o parte din care el i-a valorificat efectiv,

percepându-i clar ca cotă-parte din bunurile sustrase. Aceasta anume indică

asupra înțelegerii prealabile la săvârșirea infracțiunii și la distribuirea bunurilor

sustrase.

asemenea a declarat apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care acțiunile lui Barb Ion să fie reîncadrate la art. 323 Cod penal cu stabilirea unei

pedepse non-privative de liberate.

Totodată, a solicitat ca acțiunea civilă formulată de către partea vătămată

Sîrbu Ion să fie lăsată fără examinare, urmând ca asupra acesteia să se expună

instanța civilă.

5.1. În motivarea apelului avocatul a indicat că la examinarea cauzei în fond,

instanța de judecată nu a luat în considerație acțiunile martorului Sîrbu Alexandru

și anume faptul că acesta a propus și altor persoane să sustragă safeul, fapt

confirmat în ședința de judecată atât de către Sîrbu Alexandru, cât și de către

martorul Arsenii Dionisii, inculpatul Barba Ion cât și alți inculpați.

În opinia apărării procurorul nu a combătut prin probe verosimile și

incontestabile declarațiile făcute de către inculpați în ședința de judecată și nu a

verificat declarațiile date de către martori în ședința de judecată.

Acuzarea nu a prezentat explicații și probe pertinente, verosimile și

plauzibile în vederea elucidării neconcordanțelor expuse în actul de învinuire

formulat inculpatului, iar potrivit art. 8 alin. (2) Cod de procedură penală, ultimul

nu este obligat să dovedească nevinovăția sa.

La fel, urmează a se lua în considerație faptul că în acțiunile lui Barba Ion

lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, deoarece ultimul nu a

comis infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal.

06 noiembrie 2018, au fost admise apelurile declarate, inclusiv din oficiu, în baza

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, casată sentința în latura penală și în

partea încasării daunei morale cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Gheorghiu Ștefan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42

alin. (3) și alin. (5), art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

4

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea în penitenciar de

tip semiînchis;

- Barba Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (5)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

7 (șapte) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Din contul inculpaților Gheorghiu Ștefan și Barba Ion s-a dispus încasarea a

câte 10000 (zece mii) lei, de la fiecare, cu titlu de daună morală.

În rest, sentința a fost menținută.

6.1. Analizând și apreciind probele în strictă conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat în fapt, că

Gheorghiu Ștefan, având scopul însușirii bunurilor altor persoane,

acționând în calitate de organizator și complice, a organizat și a ajutat la

sustragerea bunurilor părții vătămate Sîrbu Ion, atrăgându-i la comiterea acestei

infracțiuni pe Barba Ion și altă persoană, în calitate de coautori, iar pe încă o altă

persoană în calitate de complice, în modul următor: conform planului infracțional,

elaborat de către el din timp, având ca complice pe una dintre persoane și

împreună cu aceasta i-a sustras atenția fiului victimei Sîrbu Ion - Sîrbu Alexandru,

determinându-l pe ultimul să părăsească domiciliul, la 11 februarie 2014, și să

lipsească de la domiciliu în intervalul orelor de la 08:00 până la 11:00, și în acest

timp, conform planului infracțional, Barba Ion și cealaltă persoană, care au

acționat nemijlocit la săvârșirea furtului, ca coautori, au deteriorat fereastra de la

verandă și au pătruns în apartamentul xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un

safeu metalic de culoare sură model „Sigma KFS 3525”, în valoare de 1000 lei, în

care se aflau următoarele bunuri: un ceas din aur cu proba 585 model ,,Quartz” în

valoare de 22000 lei, un notebook model „ASUS” (computator portativ), de culoare

neagră, în valoare de 5800 lei, bani în sumă de 252000 lei și 22660 euro,

echivalentul conform cursului oficial al BNM al sumei de 406245 lei, care

aparțineau cet. Sîrbu Ion, după care cu bunurile sustrase în sumă totală de 687045

lei, au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i victimei o daună materială în

proporții deosebit de mari.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate de către instanța de apel în

baza art. 42 alin. (3), (5), art. 186 alin. (5) Cod penal, după indicii, organizatorul și

complicitatea la infracțiunea de furt, adică a sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, în proporții deosebit de mari, de două și mai multe persoane, cu

pătrundere în locuință.

Instanța de apel a menționat, că prima instanță, fără a ține cont de cerințele

art. 101 Cod de procedură penală, greșit a ajuns la concluzia de a-l condamna pe

Gheorghiu Ștefan în baza art. 323 alin. (1) Cod penal.

6.2. Admițând apelurile, instanța de apel a statuat, că deși inculpații nu

și-au recunoscut vina în săvârșirea faptelor imputate, vinovăția acestora este

dovedită prin următoarele probe:

5

- declarațiile părții vătămate Sîrbu Ion (f.d. 37, 38, vol.IV); declarațiile

martorilor Sîrbu Alexandru, Arsenii Dionisie și Pocladoc Alexandru (f.d. 39-41,

42-45, 46-47, vol.IV), declarații care fiind apreciate conform prevederilor art. 101

Cod procedură penală, demonstrează cu certitudine vina inculpatului

Gheorghiu Ștefan privitor la organizarea și complicitatea la infracțiunea de furt, în

proporții deosebit de mari și a lui Barba Ion privitor la săvârșirea furtului

incriminat, în proporții deosebit de mari și care combat poziția apărării precum că

Barba Ion nu a comis furtul incriminat ci a favorizat dinainte nepromis, săvârșirea

acestei infracțiuni;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 februarie 2014, cu

planșa ilustrativă, prin care a fost cercetat apartamentul xxxxx, care aparține părții

vătămate (f.d. 11-14, vol.I);

- procesul-verbal de percheziție din 06 martie 2014 la domiciliul lui

Grecu Alexei, fiind ridicată suma de 9500 lei (f.d. 65-66, vol.I);

- descifrările convorbirilor telefonice și procesul-verbal de examinare a

obiectelor - informația privind descifrările convorbirilor telefonice de la numărul

de telefon ce aparținea lui Barba Ion (f.d. 101-103 vol.I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06 martie 2014, din care

rezultă, că a fost cercetată o porțiune a râului Bîc, amplasată aproximativ la o

distanță de 1000 metri de la șos. Muncești, mun. Chișinău. La distanța de circa

1 metru de la mal, în apa râului Bîc a fost depistat și ridicat un safeu metalic model

„Sigma” (f.d. 116-120 vol.I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 04 aprilie 2014, potrivit

căruia au fost examinate sumele de bani ridicate de la Grecu Alexei,

Arsenii Dionisie, Barba Ion și Gheorghiu Ștefan (f.d. 121-124, vol.I);

- procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 22 aprilie 2014, prin care

Sîrbu Alexandru a recunoscut safeul metalic ce i-a fost sustras, după inscripția de

culoare roșie „Sigma” și lacăt (f.d. 125A-125 B, vol.I);

- procesul-verbal de ridicare din 13 martie 2014, potrivit căruia de la

martorul Arsenie Dionisii a fost ridicați bani în sumă de 20000 lei (f.d. 146, vol.I);

- certificatul eliberat de către ÎM „PALACE CASINO”, potrivit căruia în

perioada lunilor februarie-martie 2014 nu au fost înregistrate câștiguri pe numele

lui Grecu Alexei (f.d. 150, vol.I);

- procesul-verbal de ridicare din 06 martie 2014, potrivit căruia de la

Casianenco Valeriu au fost ridicați 14650 lei și un telefon mobil (f.d. 174, vol.I);

- procesul-verbal de percheziție corporală din 06 martie 2014, potrivit

căruia de la Gheorghiu Ștefan au fost ridicați 1800 euro și un telefon mobil

(f.d. 185 vol.I);

- procesul-verbal de percheziție corporală din 06 martie 2014, potrivit

căruia Barba Ion a predat benevol bani în sumă de 1500 lei (f.d. 213, vol.I);

- procesul-verbal de ridicare din 06 martie 2014, potrivit căruia de la

Barba Ion au fost ridicați bani în sumă de 1500 euro (f.d. 216, vol.I);

6

- procesul-verbal de examinare a descifrărilor telefonice din

24 aprilie 2014 (f.d. 107-109, vol.I);

- corpurile delicte.

6.3. Cu referire la argumentele avocatului Barbacar Anatolie, care a

argumentat nevinovăția inculpatului Barba Ion prin declarațiile martorilor

Chirilenco Carolina (f.d. 48-49, vol.IV) și Grecu Victoria (f.d. 50-52, vol.IV), instanța

de apel a menționat, că declarațiile acestor martori nicidecum nu indică la careva

circumstanțe care ar constitui temei de achitare a inculpatului Barba Ion, iar

vinovăția acestuia este demonstrată prin probele analizate supra.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor nominalizați

referitor la faptul maltratării lui Barba Ion de către colaboratorii de poliție,

deoarece declarațiile acestora provin din spusele lui Barba Ion, circumstanțe care

au fost verificate în instanța de fond, iar prin ordonanța procurorului în

Procuratura Botanica mun. Chișinău din 11 aprilie 2014 s-a refuzat în pornirea

urmăririi penale pe cazul dat (f.d. 158, vol.III).

6.4. În opinia instanței de apel, nerecunoașterea vinovăției de către

Gheorghiu Ștefan și Barba Ion de comiterea infracțiunii imputate nu echivalează

cu achitarea lor, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și

enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânșii a faptelor

încriminate. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați fiind apreciată ca un

drept al acestora și ca o metodă de apărare.

Declarațiile depuse de către inculpații Gheorghiu Ștefan și Barba Ion prin

care nu-și recunosc faptele comise în privința părții vătămate Sîrbu Ion, sunt

declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la

răspunderea penală și se combat de probele analizate și apreciate prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

6.5. Având în vedere probatoriul examinat, instanța de apel a concluzionat,

că prima instanță incorect a calificat acțiunile inculpatului Gheorghiu Ștefan în

baza art. 323 alin. (1) Cod penal, iar ale lui Barba Ion în baza art. 186 alin. (5) Cod

penal, considerând necesar de a-i recalifica acțiunile inculpatului Gheorghiu Ștefan

în baza art. 42 alin. (3) și alin. (5), art. 186 alin. (5) Cod penal, iar ale lui Barba Ion

în baza art. 186 alin. (5) Cod penal.

Așadar, de către instanța de apel a fost apreciată ca nefondată poziția

apelanților și ale apărării precum că Barba Ion nu a comis furtul încriminat, ci a

favorizat dinainte nepromis săvârșirea infracțiunii de furt, reținând că potrivit

declarațiilor martorului Sîrbu Alexandru „...Gheorghiu Ștefan a fost la el acasă de

vreo 3 ori și doar Gheorghiu Ștefan cunoștea despre existența safeului în casă, acesta

a văzut unde se afla safeul”. Or, după cum s-a constatat, Gheorghiu Ștefan, în cazul

dat, a acționat în calitate de organizator și complice. Dânsul, din timp a elaborat

planul infracțional, explicându-le lui Grecu Alexei, Barba Ion și Casianenco Valeriu,

metoda de săvârșire a furtului din apartamentul xxxxx și acționând în complicitate

cu Grecu Alexei, care în timp ce i-a sustras atenția fiului victimei Sîrbu Ion -

7

Sîrbu Alexandru, determinându-l pe ultimul să părăsească domiciliul, la 11

februarie 2014, în intervalul orelor de la 08:00 până la 11:00, prin intermediul lui

Barba Ion și Casianenco Valeriu, care au acționat nemijlocit, ca coautori la

săvârșirea furtului, au deteriorat fereastra de la verandă și au pătruns în

apartamentul xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un safeu metalic de culoare sură

de model „Sigma KFS 3525”, în valoare de 1000 lei, în care se aflau următoarele

bunuri: un ceas din aur cu proba 585 model „Quartz” în valoare de 22000 lei, un

notebook model „ASUS” (computator portativ), de culoare neagră, în valoare de

5800 lei, bani în sumă de 252000 lei și 22660 euro, echivalentul conform cursului

oficial al BNM al sumei de 406245 lei, care aparțineau cet. Sîrbu Ion, după care cu

bunurile sustrase în sumă totală de 687045 lei, au părăsit locul comiterii

infracțiunii, cauzându-i victimei o daună materială în proporții deosebit de mari.

Drept urmare, instanța de apel a recalificat acțiunile lui Barba Ion în baza

art. 186 alin. (5) Cod penal, după indicii, furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită de două și mai multe

persoane, în proporții deosebit de mari, iar ale inculpatului Gheorghiu Ștefan în

baza art. 42 alin. (3) și alin. (5), art. 186 alin. (5) Cod penal, după indicii,

organizatorul și complicitatea la infracțiunea de furt, adică a sustragerii pe ascuns

a bunurilor altei persoane, în proporții deosebit de mari, prin pătrundere în locuință,

săvârșită de două și mai multe persoane.

6.6. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată

Sîrbu Ion, referitor la repararea prejudiciului moral, instanța de apel, având în

susținere prevederile art. art. 219 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală și

art. 616 Cod civil, a statuat că prima instanță greșit a evaluat suferințele morale

suportate de partea vătămată.

Totodată, considerând că suma de 100000 lei pretinsă de către partea

vătămată este una exagerată, instanța de apel a dispus încasarea de la inculpații

Gheorghiu Ștefan și Barba Ion în beneficiul lui Sîrbu Ion, a câte 10000 lei de la

fiecare, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului

moral (Opinia comună privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM8-9/24,

2012), cât și de prevederile art. 1423 Cod civil.

6.7. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 61, 75-77 Cod penal.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar,

solicitând casarea hotărârilor judecătorești în privința inculpatului cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile lui Barba Ion să fie

reîncadrate în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse

non-privative de libertate, iar acțiunea civilă formulată de către partea vătămată

Sîrbu Ion să fie lăsată fără examinare, urmând ca asupra acesteia să se expună

instanța de judecată în materie civilă.

8

În argumentarea recursului apărarea menționează, că învinuirea adusă lui

Barba Ion nu și-a găsit confirmarea în instanța de judecată, acțiunile acestuia

eronat au fost încadrate în baza art. 186 alin. (5) Cod penal.

Totodată, la examinarea cauzei în fond, cât și în instanța de apel, nu au fost

luate în considerație acțiunile martorului Sîrbu Alexandru și anume faptul că

acesta a propus și altor persoane să sustragă safeul sus-menționat, fapt confirmat

în ședința de judecată atât de către Sîrbu Alexandru, martorul Arsenii Dionisii,

inculpatul Barba Ion cât și de alți inculpați.

În opinia apărării procurorul nu a combătut prin probe verosimile și

incontestabile declarațiile făcute de către inculpați în ședința de judecată și nu a

verificat declarațiile date de către martori în ședința de judecată.

La fel, urmează a se lua în considerație faptul că în acțiunile lui Barba Ion

lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, deoarece ultimul nu a

comis infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal.

Este de opinia, că ordonanța de punere sub învinuire este abstractă - emisă

cu încălcarea dispozițiilor Codului de procedură penală, acțiunile învinuitului

nefiind individualizate de către procuror, învinuirea este expusă în mod neclar și

abstract.

Procurorul nu indică concret în ce circumstanțe, Barba Ion ar fi comis

infracțiunea incriminată, nu stabilește și nu dovedește latura subiectivă a

infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal, care de fapt nu se conține în acțiunile

lui Barba Ion, dar se limitează la o deducție personală, abstractă, imprecisă.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, contestă decizia

instanței de apel în privința inculpatului, solicitând casarea acesteia cu menținerea

în vigoare a sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului a invocat dezacordul cu soluția instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală.

Susține apărarea, că inculpatul Gheorghiu Ștefan a fost pus sub învinuire,

cauza fiind deferită justiției având la bază doar unica probă a acuzării:

- declarațiile învinuitului Barba Ion (f.d. 212), care a declarat la faza de

urmărire penală, că Gheorghiu Ștefan a fost cel ce i-a propus sustragerea safeului,

i-a desenat schematic unde se afla safeul în casa părții vătămate. În continuare

învinuitul Barba Ion a declarat, că la 11 februarie 2016 după ce el împreună cu

Casianenco a sustras safeul, s-au telefonat cu Gheorghiu Ștefan cu care ulterior au

împărțit banii.

Relevă apărarea, că aceste declarații nu au fost susținute de alți inculpați sau

de alte probe, ba dimpotrivă au fost combătute în totalitate.

În cadrul ședinței de judecată însăși inculpatul Barba Ion a menționat că el

de facto nu l-a informat pe Gheorghiu Ștefan despre furt, nu a vorbit cu el și nici nu

s-au telefonat în acea zi. A comis sustragerea safeului la rugămintea feciorului

părții vătămate Sîrbu Alexandru, ascunzând acest fapt de Gheorghiu.

9

La fel, faptul că Gheorghiu Ștefan nu cunoștea despre furt se confirmă prin

procesele-verbale de examinare a descifrărilor telefonice, unde se dovedește că

între Gheorghiu Ștefan și Barbă Ion nu au fost purtate careva discuții telefonice.

Tot acest moment, combate pe deplin declarațiile lui Barba Ion date la

urmărirea penală.

Potrivit Raportului ofițerului de urmărire penală prin care a examinat

descifrările telefonice efectuate la data sustragerii 11 februarie 2014 (f.d. 106)

Gheorghiu Ștefan nu a purtat convorbiri telefonice cu Barba Ion în acea zi, din ce

rezultă evident că acesta a făcut declarații false la urmărirea penală.

Mai mult Barba Ion, Casianenco, Grecu, alți martori audiați în ședința de

judecată, au declarat cu fermitate că Barba a fost agresat fizic de către colaboratorii

poliției, evident a putut fi influențat să facă declarații autoincriminatorii false.

Potrivit acelorași descifrări telefonice Gheorghiu a încercat să-l sune pe

Grecu în acea zi însă acesta nici măcar nu i-a răspuns din ce rezultă că nu au fost în

careva înțelegere, evident Gheorghiu nu a fost acceptat în acea zi nici la discuții cu

Grecu, Barbă și Casianenco. Dacă admite că Grecu ar fi fost la curent cu furtul, apoi

special nu i-a răspuns, tăinuind momentul sustragerii de Gheorghiu. Faptul

sustragerii din ziua de 11 februarie 2016 a fost evident tăinuită față de Gheorghiu,

acesta nici nu a cunoscut de sustragerea din acea zi. Faptul pretins al desenării

schemei anterior de Gheorghiu, când Sîrbu Alexandru a rugat inclusiv pe

Gheorghiu să sustragă safeul din casă, nu constituie infracțiune, deoarece potrivit

învinuirii Sîrbu nu este complice și se prezumă că la 11 februarie 2016 acesta nu a

cunoscut despre sustragere, iar intenția anterioară inițiată de Sîrbu Alexandru nu

constituie de la sine infracțiune.

Mai mult, fiind audiat în ședințele de judecată, Barba Ion a declarat că,

declarațiile date la urmărirea penală nu corespund realității, acesta fiind maltratat

de polițiști și susține integral declarațiile date în fața instanței de judecată.

Ca urmare, apărarea relevă că instanța de fond corect și întemeiat a stabilit

că, nici inculpatul Barba, nici Casianenco și nici Grecu nu au confirmat înțelegerea

prealabilă cu Gheorghiu Ștefan despre comiterea furtului și nici martorii nu au

confirmat că Gheorghiu i-ar fi sustras atenția feciorului părții vătămate

Sîrbu Alexandru, în timp ce de la domiciliul acestuia a fost sustras safeul.

Subliniază că, însuși feciorul părții vătămate a confirmat că în dimineața zilei

de 11 februarie 2014, când a fost săvârșit furtul, acesta a fost împreună doar cu

Grecu Alexei, iar Gheorghiu Ștefan nu era cu ei.

Gheorghiu Ștefan la data de 11 februarie 2016 a fost audiat în calitate de

martor, declarații care sunt susținute de el. Totodată aceste declarații și această

calitate a sa de martor nu a fost anulată până în prezent din ce rezultă încălcarea

mai multor norme legale naționale și internaționale imperative de interdicție.

Nimeni din martorii audiați în instanță sau din inculpați nu au indicat că

Gheorghiu Ștefan ar fi primit careva bani când se aflau pe stadion la școală,

10

totodată celula telefonului unde se afla Gheorghiu indică că acesta nu a fost în acea

zi în apropierea locului sustragerii.

Cu referire la motivarea instanței de apel precum că, vina lui

Gheorghiu Ștefan de comiterea furtului se dovedește prin faptul că de la acesta au

fost ridicați bani, apărarea remarcă că de facto banii au fost ridicați de la prietena

lui Gheorghiu Ștefan, în casa acesteia, dar nu de la domiciliul lui Gheorghiu Ștefan

sau de la el personal.

Martorul Sîrbu Alexandru a confirmat că într-adevăr anterior i-a rugat pe

inculpați ca să-i fie furat safeul din casa tatălui său unde el își ținea banii săi.

Veridicitatea declarațiilor martorului Sîrbu Alexandru, se confirmă pe

deplin prin declarațiile date de martorul Arsenii Dionisie, care a menționat că

Sîrbu Alexandru s-a adresat la acesta cu rugămintea de a deschide safeul părinților

săi.

Mai indică, că în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, procurorul a

susținut apelul declarat și a menționat că mama lui Gheorghiu Ștefan l-a telefonat

pe Sîrbu Ion - partea vătămată și i-a propus să-i restituie banii, însă afirmația

procurorului a fost combătută pe deplin de însăși partea vătămată Sîrbu Ion, care

a declarat că mama lui Gheorghiu Ștefan nu l-a telefonat nicio dată și nu a avut în

genere discuții cu părinții lui Gheorghiu.

Astfel, în apelul procurorului au fost descrise circumstanțe neîntemeiate,

pentru a crea impresia unilaterală asupra cazului și acțiunilor lui Gheorghiu Ștefan,

precum că acesta a participat la comiterea infracțiunii.

Consideră avocatul, că ansamblul probelor acumulate în dosar, nici într-un

mod nu dovedesc că Gheorghiu Ștefan a avut calitate de organizator sau coautor la

comiterea infracțiunii. Declarațiile lui Barba Ion, date la urmărirea penală au fost

combătute prin declarațiile părții vătămate, ce ține de faptul când a ajuns acasă

totul era răscolit, adică în realitate Gheorghiu nu a avut nicio înțelegere cu

Barba Ion, după cum se pretinde că chipurile Gheorghiu a desenat pe foaie unde se

află safeul, or în caz că Barba Ion cunoștea unde este safeul, atunci nici nu trebuia

de răscolit totul prin casă.

Tot aici, declarațiile lui Barba Ion date la urmărirea penală sunt combătute

prin raportul cu descifrările telefonice ce-l contrazic că chipurile ar fi vorbit la

telefon cu Gheorghiu în acea zi.

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

Consideră acuzatorul de stat că motivele invocate în recursuri au constituit

deja obiect de examinare în instanța de apel, iar o altă opinie asupra probelor care

au fost puse la baza hotărârii de condamnare nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

Susține procurorul că acțiunile întreprinse de către organul de urmărire

penală au fost efectuate cu respectarea normelor procesual penale, inculpatului

fiindu-i asigurată asistența apărătorului.

11

Totodată, decizia instanței de apel conține motive legale pe care se

întemeiază soluția și în acțiunile inculpaților au fost întrunite elementele

infracțiunii incriminate.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs

și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără

a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a

fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu

este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată

și motivată.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă, că

titularii acestora invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de

apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și când 12) faptei săvârșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând cererile de recurs declarate de către avocați, Colegiul penal

sesizează că în esență, solicitările invocate de apărare se focusează pe dezacordul

cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților înfăptuită de către instanța de apel,

considerând astfel că acțiunile lui Barba Ion urmau a fi reîncadrate din prevederile

art. 186 alin. (5) Cod penal în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, iar ale lui

Gheorghiu Ștefan greșit au fost reîncadrate din prevederile art. 323 alin. (1) Cod

penal în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, pe când prima instanță corect l-a

condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal.

Totodată Colegiul penal lărgit atestă că argumentele recurenților în sensul

formulat, au constituit obiect de examinare și la examinarea cauzei în ordine de

12

apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat detaliat și amplu argumentat,

nefiind prezente în speță erorile de drept invocate de recurenți.

Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor de casare

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

constată, că asemenea erori nu se confirmă în speță, dat fiind faptul, că instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8)

Cod de procedură penală, iar decizia contestată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au

dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

În ceea ce privește argumentele recurenților sub aspectul temeiului de

casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul

penal reține că potrivit sentinței primei instanțe, inculpatul Barba Ion a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, furtul -

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință,

săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Totodată, inculpatul Gheorghiu Ștefan a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, favorizarea infracțiunii –

favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave, prin tăinuirea mijloacelor

dobândite pe cale criminală.

La rândul său, judecând cauza în ordine de apel și casând inclusiv și din oficiu

sentința primei instanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia că în acțiunile

inculpatului Barba Ion sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, însă referitor la inculpatul

Gheorghiu Ștefan instanța de apel a menționat, că prima instanță, fără a ține cont

de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, greșit a ajuns la concluzia de a-l

condamna pe Gheorghiu Ștefan în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, ca urmare

dispunând reîncadrarea acțiunilor acestuia în baza art. 42 alin. (3), (5), art. 186

alin. (5) Cod penal, după indicii, organizatorul și complicitatea la infracțiunea de

furt, adică a sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în proporții deosebit de

mari, de două și mai multe persoane, cu pătrundere în locuință.

Cu referire la argumentele recurenților prin care se invocă necesitatea

reîncadrării acțiunilor inculpaților în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, Colegiul

penal reține că aceste afirmații se fundamentează pe aprecierea subiectivă a

mijloacelor de probă, însă la etapa judecării recursului, instanța de recurs nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

13

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele

de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele

de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform infracțiunilor

incriminate.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel

a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind

recunoașterea vinovăției inculpatului Barba Ion în baza art. 186 alin. (5) Cod penal,

iar a inculpatului Gheorghiu Ștefan în baza art. 42 alin. (3), (5), art. 186 alin. (5)

Cod penal, soluționând corect și acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată.

Totodată, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8)

Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, decizia contestată cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 6

din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea

căreia nu o consideră necesară.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei).

Instanța de recurs respinge afirmațiile apărării precum că unica probă ce a

stat la baza învinuirii lui Gheorghiu Ștefan au constituit declarațiile lui Barba Ion

în calitate de învinuit, ori în conținutul deciziei recurate instanța de apel a

desfășurat detaliat probatoriul ce confirmă vinovăția lui Gheorghiu Ștefan.

De asemenea, instanța de apel întemeiat a reținut că Barba Ion, fiind audiat

în cadrul instanței de fond, a recunoscut vinovăția sa în săvârșirea faptei

incriminate, susținând declarațiile date anterior și în instanța de apel.

Referitor la faptul maltratării lui Barba Ion de către colaboratorii de poliție,

în vederea depunerii declarațiilor auto-incriminatoare, instanța de apel corect a

subliniat, că prin ordonanța procurorului în Procuratura Botanica mun. Chișinău

din 11 aprilie 2014 s-a refuzat în pornirea urmăririi penale pe cazul dat (f.d. 158,

vol.III).

14

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare

declarate de către avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului Barba Ion și

de către avocatul Cebotari Adrian în numele inculpatului Gheorghiu Ștefan.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Barbacar Anatolie în numele inculpatului Barba Ion și de către avocatul

Cebotari Adrian în numele inculpatului Gheorghiu Ștefan, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2018, în cauza penală

în privința lui Gheorghiu Ștefan xxxxx și Barba Ion xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 ianuarie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

15