1ra-993/2019 — art. 186 alin. 5 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 19 aprilie 2017, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: - inculpatul Barba Ion, în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - inculpatul Gheorghiu Ștefan, în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 4 (patru) ani. Prin aceeași sentință au fost condamnați Casianenco Valeriu și Grecu Alexei, însă în privința acestora hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar. 1 Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Sîrbu Ion a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea în mod solidar de la inculpați în beneficiul lui Sîrbu Ion, cu titlu de prejudiciu material cauzat în rezultatul comiterii infracțiunii, suma de 233150 (două sute treizeci și trei mii o sută cincizeci) lei și 19360 (nouăsprezece mii trei sute șaizeci) euro, conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei la data executării hotărârii. În beneficiul părții vătămate Sîrbu Ion a fost dispusă încasarea de la Barba Ion a sumei de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de despăgubire materială a prejudiciului moral cauzat în rezultatul comiterii infracțiunii, iar de la Gheorghiu Ștefan suma de 5000 (cinci mii) lei.

Pentru pronunțarea sentinței prima instanță a constatat în fapt, că Barba Ion, împreună și de comun acord cu încă două persoane, având scopul însușirii bunurilor altor persoane, au împărțit din timp rolurile între ei și la 11 februarie 2014, în intervalul orelor de la 08:00 până la 11:00, în timp ce una din persoane a sustras atenția fiului victimei Sîrbu Alexandru, determinându-l pe ultimul să părăsească domiciliul, Barba Ion și cealaltă persoană au deteriorat fereastra de la verandă și au pătruns în apartamentul xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un safeu metalic de culoare sură model „Sigma KFS 3525”, în valoare de 1000 lei, în care se aflau următoarele bunuri: un ceas din aur cu proba 585 model „Quartz” în valoare de 22000 lei, un notebook model „ASUS” (computator portativ), de culoare neagră, în valoare de 5800 lei, bani în sumă de 252000 lei și 22660 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM al sumei de 406245 lei, care aparțineau lui Sîrbu Ion, după care cu bunurile sustrase în sumă totală de 687045 lei, au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i victimei o daună materială în proporții deosebit de mari. Ulterior, în seara zilei de 11 februarie 2014, continuându-și intențiile criminale Barba Ion și celelalte două persoane au împărțit între ei bunurile sustrase de la domiciliul lui Sîrbu Ion. Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, furtul - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. Gheorghiu Ștefan, la 11 februarie 2014, aflând despre comiterea de către Barba Ion cu încă două persoane a sustragerii în proporții deosebit de mari, adică a unei infracțiuni grave, nu a comunicat organelor de drept despre comiterea infracțiunii, dar a ajutat la tăinuirea mijloacelor financiare sustrase (primite de la Barba Ion și cealaltă persoană), prin ce a favorizat dinainte nepromis infracțiunea menționată și a păstrat asupra sa mijloacele financiare sustrase până la 06 martie 2014 - dată când a fost reținut de angajații poliției. Acțiunile inculpatului au fost încadrate de către prima instanță în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, favorizarea infracțiunii – favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave, prin tăinuirea mijloacelor dobândite pe cale criminală. 2

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia în partea prin care Gheorghiu Ștefan a fost condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care Gheorghiu Ștefan să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i conform sancțiunii articolului dat o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. 3.1. În argumentarea apelului acuzarea a invocat că, Gheorghiu Ștefan, prin acțiunile sale intenționate, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal, iar sentința urmează a fi casată parțial în privința inculpatului, din motiv că probele cercetate în cadrului judecării cauzei au confirmat pe deplin vinovăția acestuia, or, la etapa de urmărire penală Barba Ion a dat declarații veridice indicând, că Gheorghiu Ștefan a fost organizatorul infracțiunii și el împreună cu Casianenco au intrat în apartament și au sustras safeul după un plan desenat de către Gheorghiu Ștefan. La fel, Barba Ion a indicat cum au pătruns, cum au sustras safeul, cum l-au desfăcut și mai mult, că ulterior safeul a fost aruncat în râul Bîc, indicând locul unde a fost aruncat și prin cercetarea acestui loc a fost ridicat safeul metalic, recunoscut ulterior de partea vătămată. A mai relatat acuzatorul de stat, că în cadrul urmăririi penale, de la Gheorghiu Ștefan au fost ridicați bani în sumă de 1800 euro, o parte din bani care i-a revenit acestuia în urma săvârșirii infracțiunii și nu pentru a tăinui infracțiunea de furt cum menționează instanța, considerând astfel că încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Gheorghiu Ștefan just au fost calificate de către organul de urmărire penală conform art. 186 alin. (5) Cod penal.

Avocatul Babără Marian în numele părții vătămate Sîrbu Ion, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea referitoare la recalificarea acțiunilor lui Gheorghiu Ștefan și în partea stabilirii pedepselor inculpaților, precum și în partea judecării acțiunii civile, referitor la stabilirea cuantumului despăgubirii materiale pentru prejudiciul moral, cu rejudecarea cauzei în aceste privințe, pronunțând o hotărâre nouă, prin care: - acțiunile lui Gheorghiu Ștefan să fie calificate în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, potrivit învinuirii aduse; - inculpatului Barba Ion să-i fie stabilită pedeapsa în baza art. 186 alin. (2) Cod penal cu durată mai mare de 9 ani; - să se dispună admiterea integrală a capătului de cerere referitor la compensarea prejudiciului moral cauzat părții vătămate și civile, prin încasarea despăgubirii de la inculpați; - în rest, sentința să fie menținută. 4.1. În argumentarea apelului apărarea a invocat, că recalificarea acțiunilor lui Gheorghiu Ștefan din art. 186 alin. (5) Cod penal în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, este lipsită de fundamentare, dat fiind că anume acest inculpat 3 a fost determinat ca fiind unicul care a avut acces în casa victimei și a cunoscut despre existența safeului și a locului de amplasare a acestuia. Or, autorii nemijlociți ai furtului anume au avut ca țintă sustragerea safeului. În această privință instanța a lăsat fără o apreciere cuvenită declarațiile părții vătămate și a fiului acestuia, care au indicat cert asupra lui Gheorghiu Ștefan, ca fiind persoana care a fost anterior la ei în apartament și care cunoștea despre safeu. Mai mult, la scurt timp după săvârșirea infracțiunii Gheorghiu Ștefan a avut discuții telefonice cu Grecu Alexei, (5 apeluri), după care lui i-au fost transmiși bani și bunuri din cele sustrase, pe o parte din care el i-a valorificat efectiv, percepându-i clar ca cotă-parte din bunurile sustrase. Aceasta anume indică asupra înțelegerii prealabile la săvârșirea infracțiunii și la distribuirea bunurilor sustrase.

Avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului Barba Ion, de asemenea a declarat apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile lui Barb Ion să fie reîncadrate la art. 323 Cod penal cu stabilirea unei pedepse non-privative de liberate. Totodată, a solicitat ca acțiunea civilă formulată de către partea vătămată Sîrbu Ion să fie lăsată fără examinare, urmând ca asupra acesteia să se expună instanța civilă. 5.1. În motivarea apelului avocatul a indicat că la examinarea cauzei în fond, instanța de judecată nu a luat în considerație acțiunile martorului Sîrbu Alexandru și anume faptul că acesta a propus și altor persoane să sustragă safeul, fapt confirmat în ședința de judecată atât de către Sîrbu Alexandru, cât și de către martorul Arsenii Dionisii, inculpatul Barba Ion cât și alți inculpați. În opinia apărării procurorul nu a combătut prin probe verosimile și incontestabile declarațiile făcute de către inculpați în ședința de judecată și nu a verificat declarațiile date de către martori în ședința de judecată. Acuzarea nu a prezentat explicații și probe pertinente, verosimile și plauzibile în vederea elucidării neconcordanțelor expuse în actul de învinuire formulat inculpatului, iar potrivit art. 8 alin. (2) Cod de procedură penală, ultimul nu este obligat să dovedească nevinovăția sa. La fel, urmează a se lua în considerație faptul că în acțiunile lui Barba Ion lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, deoarece ultimul nu a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2018, au fost admise apelurile declarate, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, casată sentința în latura penală și în partea încasării daunei morale cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Gheorghiu Ștefan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (3) și alin. (5), art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub 4 formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - Barba Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Din contul inculpaților Gheorghiu Ștefan și Barba Ion s-a dispus încasarea a câte 10000 (zece mii) lei, de la fiecare, cu titlu de daună morală. În rest, sentința a fost menținută. 6.1. Analizând și apreciind probele în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat în fapt, că Gheorghiu Ștefan, având scopul însușirii bunurilor altor persoane, acționând în calitate de organizator și complice, a organizat și a ajutat la sustragerea bunurilor părții vătămate Sîrbu Ion, atrăgându-i la comiterea acestei infracțiuni pe Barba Ion și altă persoană, în calitate de coautori, iar pe încă o altă persoană în calitate de complice, în modul următor: conform planului infracțional, elaborat de către el din timp, având ca complice pe una dintre persoane și împreună cu aceasta i-a sustras atenția fiului victimei Sîrbu Ion - Sîrbu Alexandru, determinându-l pe ultimul să părăsească domiciliul, la 11 februarie 2014, și să lipsească de la domiciliu în intervalul orelor de la 08:00 până la 11:00, și în acest timp, conform planului infracțional, Barba Ion și cealaltă persoană, care au acționat nemijlocit la săvârșirea furtului, ca coautori, au deteriorat fereastra de la verandă și au pătruns în apartamentul xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un safeu metalic de culoare sură model „Sigma KFS 3525”, în valoare de 1000 lei, în care se aflau următoarele bunuri: un ceas din aur cu proba 585 model ,,Quartz” în valoare de 22000 lei, un notebook model „ASUS” (computator portativ), de culoare neagră, în valoare de 5800 lei, bani în sumă de 252000 lei și 22660 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM al sumei de 406245 lei, care aparțineau cet. Sîrbu Ion, după care cu bunurile sustrase în sumă totală de 687045 lei, au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i victimei o daună materială în proporții deosebit de mari. Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate de către instanța de apel în baza art. 42 alin. (3), (5), art. 186 alin. (5) Cod penal, după indicii, organizatorul și complicitatea la infracțiunea de furt, adică a sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în proporții deosebit de mari, de două și mai multe persoane, cu pătrundere în locuință. Instanța de apel a menționat, că prima instanță, fără a ține cont de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, greșit a ajuns la concluzia de a-l condamna pe Gheorghiu Ștefan în baza art. 323 alin. (1) Cod penal. 6.2. Admițând apelurile, instanța de apel a statuat, că deși inculpații nu și-au recunoscut vina în săvârșirea faptelor imputate, vinovăția acestora este dovedită prin următoarele probe: 5 - declarațiile părții vătămate Sîrbu Ion (f.d. 37, 38, vol.IV); declarațiile martorilor Sîrbu Alexandru, Arsenii Dionisie și Pocladoc Alexandru (f.d. 39-41, 42-45, 46-47, vol.IV), declarații care fiind apreciate conform prevederilor art. 101 Cod procedură penală, demonstrează cu certitudine vina inculpatului Gheorghiu Ștefan privitor la organizarea și complicitatea la infracțiunea de furt, în proporții deosebit de mari și a lui Barba Ion privitor la săvârșirea furtului incriminat, în proporții deosebit de mari și care combat poziția apărării precum că Barba Ion nu a comis furtul incriminat ci a favorizat dinainte nepromis, săvârșirea acestei infracțiuni; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 februarie 2014, cu planșa ilustrativă, prin care a fost cercetat apartamentul xxxxx, care aparține părții vătămate (f.d. 11-14, vol.I); - procesul-verbal de percheziție din 06 martie 2014 la domiciliul lui Grecu Alexei, fiind ridicată suma de 9500 lei (f.d. 65-66, vol.I); - descifrările convorbirilor telefonice și procesul-verbal de examinare a obiectelor - informația privind descifrările convorbirilor telefonice de la numărul de telefon ce aparținea lui Barba Ion (f.d. 101-103 vol.I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06 martie 2014, din care rezultă, că a fost cercetată o porțiune a râului Bîc, amplasată aproximativ la o distanță de 1000 metri de la șos. Muncești, mun. Chișinău. La distanța de circa 1 metru de la mal, în apa râului Bîc a fost depistat și ridicat un safeu metalic model „Sigma” (f.d. 116-120 vol.I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 04 aprilie 2014, potrivit căruia au fost examinate sumele de bani ridicate de la Grecu Alexei, Arsenii Dionisie, Barba Ion și Gheorghiu Ștefan (f.d. 121-124, vol.I); - procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 22 aprilie 2014, prin care Sîrbu Alexandru a recunoscut safeul metalic ce i-a fost sustras, după inscripția de culoare roșie „Sigma” și lacăt (f.d. 125A-125 B, vol.I); - procesul-verbal de ridicare din 13 martie 2014, potrivit căruia de la martorul Arsenie Dionisii a fost ridicați bani în sumă de 20000 lei (f.d. 146, vol.I); - certificatul eliberat de către ÎM „PALACE CASINO”, potrivit căruia în perioada lunilor februarie-martie 2014 nu au fost înregistrate câștiguri pe numele lui Grecu Alexei (f.d. 150, vol.I); - procesul-verbal de ridicare din 06 martie 2014, potrivit căruia de la Casianenco Valeriu au fost ridicați 14650 lei și un telefon mobil (f.d. 174, vol.I); - procesul-verbal de percheziție corporală din 06 martie 2014, potrivit căruia de la Gheorghiu Ștefan au fost ridicați 1800 euro și un telefon mobil (f.d. 185 vol.I); - procesul-verbal de percheziție corporală din 06 martie 2014, potrivit căruia Barba Ion a predat benevol bani în sumă de 1500 lei (f.d. 213, vol.I); - procesul-verbal de ridicare din 06 martie 2014, potrivit căruia de la Barba Ion au fost ridicați bani în sumă de 1500 euro (f.d. 216, vol.I); 6 - procesul-verbal de examinare a descifrărilor telefonice din 24 aprilie 2014 (f.d. 107-109, vol.I); - corpurile delicte. 6.3. Cu referire la argumentele avocatului Barbacar Anatolie, care a argumentat nevinovăția inculpatului Barba Ion prin declarațiile martorilor Chirilenco Carolina (f.d. 48-49, vol.IV) și Grecu Victoria (f.d. 50-52, vol.IV), instanța de apel a menționat, că declarațiile acestor martori nicidecum nu indică la careva circumstanțe care ar constitui temei de achitare a inculpatului Barba Ion, iar vinovăția acestuia este demonstrată prin probele analizate supra. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor nominalizați referitor la faptul maltratării lui Barba Ion de către colaboratorii de poliție, deoarece declarațiile acestora provin din spusele lui Barba Ion, circumstanțe care au fost verificate în instanța de fond, iar prin ordonanța procurorului în Procuratura Botanica mun. Chișinău din 11 aprilie 2014 s-a refuzat în pornirea urmăririi penale pe cazul dat (f.d. 158, vol.III). 6.4. În opinia instanței de apel, nerecunoașterea vinovăției de către Gheorghiu Ștefan și Barba Ion de comiterea infracțiunii imputate nu echivalează cu achitarea lor, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânșii a faptelor încriminate. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați fiind apreciată ca un drept al acestora și ca o metodă de apărare. Declarațiile depuse de către inculpații Gheorghiu Ștefan și Barba Ion prin care nu-și recunosc faptele comise în privința părții vătămate Sîrbu Ion, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat de probele analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. 6.5. Având în vedere probatoriul examinat, instanța de apel a concluzionat, că prima instanță incorect a calificat acțiunile inculpatului Gheorghiu Ștefan în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, iar ale lui Barba Ion în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, considerând necesar de a-i recalifica acțiunile inculpatului Gheorghiu Ștefan în baza art. 42 alin. (3) și alin. (5), art. 186 alin. (5) Cod penal, iar ale lui Barba Ion în baza art. 186 alin. (5) Cod penal. Așadar, de către instanța de apel a fost apreciată ca nefondată poziția apelanților și ale apărării precum că Barba Ion nu a comis furtul încriminat, ci a favorizat dinainte nepromis săvârșirea infracțiunii de furt, reținând că potrivit declarațiilor martorului Sîrbu Alexandru „...Gheorghiu Ștefan a fost la el acasă de vreo 3 ori și doar Gheorghiu Ștefan cunoștea despre existența safeului în casă, acesta a văzut unde se afla safeul”. Or, după cum s-a constatat, Gheorghiu Ștefan, în cazul dat, a acționat în calitate de organizator și complice. Dânsul, din timp a elaborat planul infracțional, explicându-le lui Grecu Alexei, Barba Ion și Casianenco Valeriu, metoda de săvârșire a furtului din apartamentul xxxxx și acționând în complicitate cu Grecu Alexei, care în timp ce i-a sustras atenția fiului victimei Sîrbu Ion - 7 Sîrbu Alexandru, determinându-l pe ultimul să părăsească domiciliul, la 11 februarie 2014, în intervalul orelor de la 08:00 până la 11:00, prin intermediul lui Barba Ion și Casianenco Valeriu, care au acționat nemijlocit, ca coautori la săvârșirea furtului, au deteriorat fereastra de la verandă și au pătruns în apartamentul xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un safeu metalic de culoare sură de model „Sigma KFS 3525”, în valoare de 1000 lei, în care se aflau următoarele bunuri: un ceas din aur cu proba 585 model „Quartz” în valoare de 22000 lei, un notebook model „ASUS” (computator portativ), de culoare neagră, în valoare de 5800 lei, bani în sumă de 252000 lei și 22660 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM al sumei de 406245 lei, care aparțineau cet. Sîrbu Ion, după care cu bunurile sustrase în sumă totală de 687045 lei, au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i victimei o daună materială în proporții deosebit de mari. Drept urmare, instanța de apel a recalificat acțiunile lui Barba Ion în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, după indicii, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită de două și mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, iar ale inculpatului Gheorghiu Ștefan în baza art. 42 alin. (3) și alin. (5), art. 186 alin. (5) Cod penal, după indicii, organizatorul și complicitatea la infracțiunea de furt, adică a sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în proporții deosebit de mari, prin pătrundere în locuință, săvârșită de două și mai multe persoane. 6.6. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Sîrbu Ion, referitor la repararea prejudiciului moral, instanța de apel, având în susținere prevederile art. art. 219 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală și art. 616 Cod civil, a statuat că prima instanță greșit a evaluat suferințele morale suportate de partea vătămată. Totodată, considerând că suma de 100000 lei pretinsă de către partea vătămată este una exagerată, instanța de apel a dispus încasarea de la inculpații Gheorghiu Ștefan și Barba Ion în beneficiul lui Sîrbu Ion, a câte 10000 lei de la fiecare, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral (Opinia comună privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM8-9/24, 2012), cât și de prevederile art. 1423 Cod civil. 6.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75-77 Cod penal. 7. Avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului Barba Ion, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor judecătorești în privința inculpatului cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile lui Barba Ion să fie reîncadrate în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse non-privative de libertate, iar acțiunea civilă formulată de către partea vătămată Sîrbu Ion să fie lăsată fără examinare, urmând ca asupra acesteia să se expună instanța de judecată în materie civilă. 8 În argumentarea recursului apărarea menționează, că învinuirea adusă lui Barba Ion nu și-a găsit confirmarea în instanța de judecată, acțiunile acestuia eronat au fost încadrate în baza art. 186 alin. (5) Cod penal. Totodată, la examinarea cauzei în fond, cât și în instanța de apel, nu au fost luate în considerație acțiunile martorului Sîrbu Alexandru și anume faptul că acesta a propus și altor persoane să sustragă safeul sus-menționat, fapt confirmat în ședința de judecată atât de către Sîrbu Alexandru, martorul Arsenii Dionisii, inculpatul Barba Ion cât și de alți inculpați. În opinia apărării procurorul nu a combătut prin probe verosimile și incontestabile declarațiile făcute de către inculpați în ședința de judecată și nu a verificat declarațiile date de către martori în ședința de judecată. La fel, urmează a se lua în considerație faptul că în acțiunile lui Barba Ion lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, deoarece ultimul nu a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal. Este de opinia, că ordonanța de punere sub învinuire este abstractă - emisă cu încălcarea dispozițiilor Codului de procedură penală, acțiunile învinuitului nefiind individualizate de către procuror, învinuirea este expusă în mod neclar și abstract. Procurorul nu indică concret în ce circumstanțe, Barba Ion ar fi comis infracțiunea incriminată, nu stabilește și nu dovedește latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal, care de fapt nu se conține în acțiunile lui Barba Ion, dar se limitează la o deducție personală, abstractă, imprecisă.

Avocatul Cebotari Adrian în numele inculpatului Gheorghiu Ștefan, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel în privința inculpatului, solicitând casarea acesteia cu menținerea în vigoare a sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului a invocat dezacordul cu soluția instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală. Susține apărarea, că inculpatul Gheorghiu Ștefan a fost pus sub învinuire, cauza fiind deferită justiției având la bază doar unica probă a acuzării: - declarațiile învinuitului Barba Ion (f.d. 212), care a declarat la faza de urmărire penală, că Gheorghiu Ștefan a fost cel ce i-a propus sustragerea safeului, i-a desenat schematic unde se afla safeul în casa părții vătămate. În continuare învinuitul Barba Ion a declarat, că la 11 februarie 2016 după ce el împreună cu Casianenco a sustras safeul, s-au telefonat cu Gheorghiu Ștefan cu care ulterior au împărțit banii. Relevă apărarea, că aceste declarații nu au fost susținute de alți inculpați sau de alte probe, ba dimpotrivă au fost combătute în totalitate. În cadrul ședinței de judecată însăși inculpatul Barba Ion a menționat că el de facto nu l-a informat pe Gheorghiu Ștefan despre furt, nu a vorbit cu el și nici nu s-au telefonat în acea zi. A comis sustragerea safeului la rugămintea feciorului părții vătămate Sîrbu Alexandru, ascunzând acest fapt de Gheorghiu. 9 La fel, faptul că Gheorghiu Ștefan nu cunoștea despre furt se confirmă prin procesele-verbale de examinare a descifrărilor telefonice, unde se dovedește că între Gheorghiu Ștefan și Barbă Ion nu au fost purtate careva discuții telefonice. Tot acest moment, combate pe deplin declarațiile lui Barba Ion date la urmărirea penală. Potrivit Raportului ofițerului de urmărire penală prin care a examinat descifrările telefonice efectuate la data sustragerii 11 februarie 2014 (f.d. 106) Gheorghiu Ștefan nu a purtat convorbiri telefonice cu Barba Ion în acea zi, din ce rezultă evident că acesta a făcut declarații false la urmărirea penală. Mai mult Barba Ion, Casianenco, Grecu, alți martori audiați în ședința de judecată, au declarat cu fermitate că Barba a fost agresat fizic de către colaboratorii poliției, evident a putut fi influențat să facă declarații autoincriminatorii false. Potrivit acelorași descifrări telefonice Gheorghiu a încercat să-l sune pe Grecu în acea zi însă acesta nici măcar nu i-a răspuns din ce rezultă că nu au fost în careva înțelegere, evident Gheorghiu nu a fost acceptat în acea zi nici la discuții cu Grecu, Barbă și Casianenco. Dacă admite că Grecu ar fi fost la curent cu furtul, apoi special nu i-a răspuns, tăinuind momentul sustragerii de Gheorghiu. Faptul sustragerii din ziua de 11 februarie 2016 a fost evident tăinuită față de Gheorghiu, acesta nici nu a cunoscut de sustragerea din acea zi. Faptul pretins al desenării schemei anterior de Gheorghiu, când Sîrbu Alexandru a rugat inclusiv pe Gheorghiu să sustragă safeul din casă, nu constituie infracțiune, deoarece potrivit învinuirii Sîrbu nu este complice și se prezumă că la 11 februarie 2016 acesta nu a cunoscut despre sustragere, iar intenția anterioară inițiată de Sîrbu Alexandru nu constituie de la sine infracțiune. Mai mult, fiind audiat în ședințele de judecată, Barba Ion a declarat că, declarațiile date la urmărirea penală nu corespund realității, acesta fiind maltratat de polițiști și susține integral declarațiile date în fața instanței de judecată. Ca urmare, apărarea relevă că instanța de fond corect și întemeiat a stabilit că, nici inculpatul Barba, nici Casianenco și nici Grecu nu au confirmat înțelegerea prealabilă cu Gheorghiu Ștefan despre comiterea furtului și nici martorii nu au confirmat că Gheorghiu i-ar fi sustras atenția feciorului părții vătămate Sîrbu Alexandru, în timp ce de la domiciliul acestuia a fost sustras safeul. Subliniază că, însuși feciorul părții vătămate a confirmat că în dimineața zilei de 11 februarie 2014, când a fost săvârșit furtul, acesta a fost împreună doar cu Grecu Alexei, iar Gheorghiu Ștefan nu era cu ei. Gheorghiu Ștefan la data de 11 februarie 2016 a fost audiat în calitate de martor, declarații care sunt susținute de el. Totodată aceste declarații și această calitate a sa de martor nu a fost anulată până în prezent din ce rezultă încălcarea mai multor norme legale naționale și internaționale imperative de interdicție. Nimeni din martorii audiați în instanță sau din inculpați nu au indicat că Gheorghiu Ștefan ar fi primit careva bani când se aflau pe stadion la școală, 10 totodată celula telefonului unde se afla Gheorghiu indică că acesta nu a fost în acea zi în apropierea locului sustragerii. Cu referire la motivarea instanței de apel precum că, vina lui Gheorghiu Ștefan de comiterea furtului se dovedește prin faptul că de la acesta au fost ridicați bani, apărarea remarcă că de facto banii au fost ridicați de la prietena lui Gheorghiu Ștefan, în casa acesteia, dar nu de la domiciliul lui Gheorghiu Ștefan sau de la el personal. Martorul Sîrbu Alexandru a confirmat că într-adevăr anterior i-a rugat pe inculpați ca să-i fie furat safeul din casa tatălui său unde el își ținea banii săi. Veridicitatea declarațiilor martorului Sîrbu Alexandru, se confirmă pe deplin prin declarațiile date de martorul Arsenii Dionisie, care a menționat că Sîrbu Alexandru s-a adresat la acesta cu rugămintea de a deschide safeul părinților săi. Mai indică, că în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, procurorul a susținut apelul declarat și a menționat că mama lui Gheorghiu Ștefan l-a telefonat pe Sîrbu Ion - partea vătămată și i-a propus să-i restituie banii, însă afirmația procurorului a fost combătută pe deplin de însăși partea vătămată Sîrbu Ion, care a declarat că mama lui Gheorghiu Ștefan nu l-a telefonat nicio dată și nu a avut în genere discuții cu părinții lui Gheorghiu. Astfel, în apelul procurorului au fost descrise circumstanțe neîntemeiate, pentru a crea impresia unilaterală asupra cazului și acțiunilor lui Gheorghiu Ștefan, precum că acesta a participat la comiterea infracțiunii. Consideră avocatul, că ansamblul probelor acumulate în dosar, nici într-un mod nu dovedesc că Gheorghiu Ștefan a avut calitate de organizator sau coautor la comiterea infracțiunii. Declarațiile lui Barba Ion, date la urmărirea penală au fost combătute prin declarațiile părții vătămate, ce ține de faptul când a ajuns acasă totul era răscolit, adică în realitate Gheorghiu nu a avut nicio înțelegere cu Barba Ion, după cum se pretinde că chipurile Gheorghiu a desenat pe foaie unde se află safeul, or în caz că Barba Ion cunoștea unde este safeul, atunci nici nu trebuia de răscolit totul prin casă. Tot aici, declarațiile lui Barba Ion date la urmărirea penală sunt combătute prin raportul cu descifrările telefonice ce-l contrazic că chipurile ar fi vorbit la telefon cu Gheorghiu în acea zi.

Procurorul a prezentat referință la recursurile apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. Consideră acuzatorul de stat că motivele invocate în recursuri au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Susține procurorul că acțiunile întreprinse de către organul de urmărire penală au fost efectuate cu respectarea normelor procesual penale, inculpatului fiindu-i asigurată asistența apărătorului. 11 Totodată, decizia instanței de apel conține motive legale pe care se întemeiază soluția și în acțiunile inculpaților au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă, că titularii acestora invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și când 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând cererile de recurs declarate de către avocați, Colegiul penal sesizează că în esență, solicitările invocate de apărare se focusează pe dezacordul cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților înfăptuită de către instanța de apel, considerând astfel că acțiunile lui Barba Ion urmau a fi reîncadrate din prevederile art. 186 alin. (5) Cod penal în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, iar ale lui Gheorghiu Ștefan greșit au fost reîncadrate din prevederile art. 323 alin. (1) Cod penal în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, pe când prima instanță corect l-a condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal. Totodată Colegiul penal lărgit atestă că argumentele recurenților în sensul formulat, au constituit obiect de examinare și la examinarea cauzei în ordine de 12 apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat detaliat și amplu argumentat, nefiind prezente în speță erorile de drept invocate de recurenți. Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că asemenea erori nu se confirmă în speță, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar decizia contestată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În ceea ce privește argumentele recurenților sub aspectul temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal reține că potrivit sentinței primei instanțe, inculpatul Barba Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, furtul - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. Totodată, inculpatul Gheorghiu Ștefan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, favorizarea infracțiunii – favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave, prin tăinuirea mijloacelor dobândite pe cale criminală. La rândul său, judecând cauza în ordine de apel și casând inclusiv și din oficiu sentința primei instanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului Barba Ion sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, însă referitor la inculpatul Gheorghiu Ștefan instanța de apel a menționat, că prima instanță, fără a ține cont de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, greșit a ajuns la concluzia de a-l condamna pe Gheorghiu Ștefan în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, ca urmare dispunând reîncadrarea acțiunilor acestuia în baza art. 42 alin. (3), (5), art. 186 alin. (5) Cod penal, după indicii, organizatorul și complicitatea la infracțiunea de furt, adică a sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în proporții deosebit de mari, de două și mai multe persoane, cu pătrundere în locuință. Cu referire la argumentele recurenților prin care se invocă necesitatea reîncadrării acțiunilor inculpaților în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, Colegiul penal reține că aceste afirmații se fundamentează pe aprecierea subiectivă a mijloacelor de probă, însă la etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului 13 probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform infracțiunilor incriminate. Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului Barba Ion în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, iar a inculpatului Gheorghiu Ștefan în baza art. 42 alin. (3), (5), art. 186 alin. (5) Cod penal, soluționând corect și acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată. Totodată, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, decizia contestată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 6 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Instanța de recurs respinge afirmațiile apărării precum că unica probă ce a stat la baza învinuirii lui Gheorghiu Ștefan au constituit declarațiile lui Barba Ion în calitate de învinuit, ori în conținutul deciziei recurate instanța de apel a desfășurat detaliat probatoriul ce confirmă vinovăția lui Gheorghiu Ștefan. De asemenea, instanța de apel întemeiat a reținut că Barba Ion, fiind audiat în cadrul instanței de fond, a recunoscut vinovăția sa în săvârșirea faptei incriminate, susținând declarațiile date anterior și în instanța de apel. Referitor la faptul maltratării lui Barba Ion de către colaboratorii de poliție, în vederea depunerii declarațiilor auto-incriminatoare, instanța de apel corect a subliniat, că prin ordonanța procurorului în Procuratura Botanica mun. Chișinău din 11 aprilie 2014 s-a refuzat în pornirea urmăririi penale pe cazul dat (f.d. 158, vol.III). 14 Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate de către avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului Barba Ion și de către avocatul Cebotari Adrian în numele inculpatului Gheorghiu Ștefan.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului Barba Ion și de către avocatul Cebotari Adrian în numele inculpatului Gheorghiu Ștefan, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Gheorghiu Ștefan xxxxx și Barba Ion xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 09 ianuarie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 15