1ra-58/2020 — art.217 alin.2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.217 alin.2 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 Cpp
1ra-58/2020 — art.217 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-58/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
04 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Vladimir Timofti
Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Victor Boico,
judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 februarie 2019, în cauza penală în privința
lui
Gașciuc Ivan Xxx, născut la xxx, originar din xxx,
domiciliat în xxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 14.08.2018 - 13.12.2018;
Instanță de apel: 21.01.2019 - 27.02.2019;
Instanță de recurs: 13.06.2019 - 04.02.2020.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 13 decembrie 2018, adoptată în
conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza
de urmărire penală, Gașciuc Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217
alin.(2) Cod penal, la 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității.
Solicitarea procurorului privind încasarea de la Gașciuc Ivan în beneficiul statului a
cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Gașciuc Ivan, în
circumstanțe de timp și loc nestabilit de organul de urmărire penală, în scopul
consumului personal de substanțe psihotrope, a intrat în posesia analogului substanței
psihotrope -MDMB(N) - 2201, pe care l-a păstrat ilegal la sine până la data 14 iunie
2018, aproximativ la ora 11:35, în timp ce se afla pe str. Ivano Franco, mun. Bălți, în
apropierea magazinului ,,Guliver”, până când a fost stopat de către ofițerul de investigații
al Inspectoratului de Poliție Bălți, din motiv că avea un comportament neadecvat,
pronunța cuvinte neclare, suspect de consumul substanțelor narcotice și din care motiv a
fost condus la Sectorul de Poliție nr.4 ,,Dacia” al Inspectoratului de Poliție Bălți al
1
Inspectoratului General de Poliție, unde a și predat colaboratorilor de poliție un pachet
pentru țigări cu denumirea ,,Rothmans” în care se aflau două țigări și un pachet de
culoare albă în care se afla masa vegetală uscată mărunțită cu miros specific.
Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/l-R-593 din 11 iulie 2018, în
masa vegetală în cantitate de 0,112 g de culoare galbenă, ridicată la 14 iunie 2018 de la
Gașciuc Ivan, se conține cannabinoidul sintetic MDMB(N) -2201, care nu face parte din
categoria substanțelor narcotice și psihotrope interzise în circuitul legal pe teritoriul
Republicii Moldova.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr.1004 din 24.08.2016, privind aprobarea Listei
substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate
în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cannabinoidul sintetic MDMB (N) -2201 în
cantitate de 0,112 g materie uscată, constituie substanță psihotropă în proporții mari, care
reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PEVACA-CHM care face parte din
categoria substanțelor psihotrope, introdusă în lista nr.1, Tabelul I al substanțelor
narcotice și psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr.1088 din 05.10.2004, iar conform prevederilor art.11 a Legii nr.382-XVI
din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor narcotice, psihotrope și a
precursorilor, circulația acestor substanțe narcotice este limitată și se face doar în scopuri
științifice și potrivit art.1341 alin.(6) Codul penal, prin analog al substanței stupefiante
sau psihotrope se înțelege orice substanță sau asociere de substanțe de origine naturală ori
sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părți ale acestora care
are capacitatea de a produce efecte psihoactive și care, indiferent de conținutul său,
denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face,
este ori poate fi folosită în locul unei substanțe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop
ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanțe aflate sub control național
și/sau internațional.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, solicitând casarea parțială a
acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care de la Gașciuc Ivan să fie încasate în
beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 2 800 lei.
În motivarea apelului a invocat că, în materialele cauzei penale s-au constatat
cheltuieli judiciare în sumă de 1 680 lei, pentru efectuarea raportului de expertiză
nr.34/12/2-R-593 din 11.07.2018.
Cu trimitere la prevederile art.art.227-229 Cod de procedură penală, a indicat că,
legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă instanța de
judecată neîntemeiat a respins solicitarea privind încasarea cheltuielilor judiciare de la
inculpat, în cazul dat suma de 1 680 lei, iar ținând cont de personalitatea inculpatului,
cheltuielile judiciare puteau să fie puse pe seama acestuia.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 februarie 2019, a fost
respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.
În motivarea soluției sale, instanța de apel cu trimitere la dispozițiile art.art.227,
228, 229 Cod de procedură penală, a indicat că, cheltuielile suportate pentru efectuarea
raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-593 din 11.07.2018, nu pot fi încasate de la
inculpatul Gașciuc Ivan, deoarece sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în
2
vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Or, acestea
au fost ordonate de către organul de urmărire penală, fiind acțiuni procesuale ce țin de
administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții
acuzării.
Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, procurorul a declarat
recurs ordinar, indicând temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură
penală, solicitând casarea acesteia, în partea respingerii cererii privind încasarea
cheltuielilor judiciare, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în instanța de apel, într-un alt
complet de judecată.
În susținerea solicitării sale, recurentul a invocat că cheltuielile pentru efectuarea
expertizei nr.34/12/2-R-593 din 11.07.2018, au fost suportate doar cu scop de a asigura
buna desfășurare a procesului penal.
În continuare recurentul a făcut trimitere la prevederile art.art.143 alin.(1), 227 Cod
de procedură penală.
Totodată, a concretizat că, prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din
09.02.2018, alin.(2) al art.142 Cod de procedură penală care prevedea că plata
expertizelor judiciare efectuate în cazurile (obligatorii) prevăzute la alin.(1) se face din
contul mijloacelor bugetului de stat, a fost abrogat. Deci, în speță sunt aplicabile doar
dispozițiile art.229 alin.(1) Cod de procedură penală.
Judecând recursul ordinar, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârii contestate, în
partea cheltuielilor judiciare și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel,
în alt complet de judecată, reieșind din următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond
și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul
instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în
care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv
și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la
adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Reieșind din conținutul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este
întemeiat în baza pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția.
Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării este de acord cu starea de fapt
stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,
3
însă critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de menținerea sentinței prin care a
fost respinsă solicitarea acuzatorului de stat, privind încasarea de la Gașciuc Ivan a
cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de 1 680 lei.
Verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect, Colegiul penal lărgit
constată că această instanță, la examinarea apelului, nu a respectat întru totul prevederile
art.art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, astfel că hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Prin urmare, instanța de recurs reține că, prima instanță l-a recunoscut vinovat și l-a
condamnat pe Gașciuc Ivan în baza art.217 alin.(2) Cod penal, la 100 ore muncă
neremunerată în folosul comunității, totodată a respins ca neîntemeiată solicitarea
procurorului, privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în sumă de 2 800
lei, soluție menținută de către instanța de apel. În motivarea soluției adoptate instanța de
apel a indicat că „...raportul de expertiză judiciară a fost ordonat de către organul de
urmărire penală, ...cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare la caz, sunt
cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar și
că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama
inculpatului…”, astfel considerând necesar respingerea apelului procurorului.
Astfel, se reține că procurorul solicită încasarea de la Gașciuc Ivan a cheltuielilor
judiciare în beneficiul statului, în sumă de 1 680 lei, în legătură cu efectuarea raportului
de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-593 din 11.07.2018.
Colegiul penal lărgit atestă că, la soluționarea chestiunii cu privire la încasarea sau
neîncasarea din contul inculpatului Gașciuc Ivan a cheltuielilor judiciare, ce țin de
efectuarea expertizei judiciare, instanța de apel făcând trimitere la prevederile art.art.229
alin.(1), (3), 227 alin.(3), 143 Cod de procedură penală, art.art.2, 75 alin.(3) a Legii nr.68
din 14.04.2016, ,,Cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar”, a omis
faptul că prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 (publicată în
Monitorul Oficial cu nr.40- 47 art.108 din 09.02.2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod
de procedură penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile
prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.
Totodată, se reține că alin.(1) art.143 Cod de procedură penală, prevede cazurile când
expertiza judiciară se dispune și se efectuează în mod obligatoriu, care în același timp
corespunde situației din speță, deoarece pentru a stabili masa vegetală dacă reprezintă
substanță narcotică, era necesară efectuarea expertizei.
În această ordine de idei, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în
motivarea soluției adoptate, Colegiul penal lărgit constată că, dispunând menținerea
sentinței prin care a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind
încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 1 680 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare,
instanța nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legislației procesual penale,
adoptând o soluție pripită.
Reieșind din cele sus menționate, Colegiul penal lărgit conchide că, erorile de drept
constatate supra se încadrează în cele prescrise de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de
procedură penală, deoarece, instanța de apel nu a respectat prevederile art.414 Cod de
procedură penală și ținând cont de faptul că, erorile comise de către instanță de apel, nu
4
pot fi reparate în instanța de recurs, decizia atacată urmează a fi casată, cu dispunerea
rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanță de apel urmează să se conducă de prevederile art.436
Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să
înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și să
pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de
procedură penală.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție
Bălți, Lisnic Elena, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27
februarie 2019, în partea neîncasării cheltuielilor de judecată, în cauza penală în privința
lui Gașciuc Ivan Ivan și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceiași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
În rest, se menține decizia atacată.
Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este
irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2020.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Nadejda Toma
Elena Cobzac
Victor Boico
5