1ra-684/2020 — art.264 alin.4, art.266 CP

1ra-684/2020 — art.264 alin.4, art.266 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-684/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Victor Boico

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Cauș Miroslav în numele inculpatului Sorocean Nicolae, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 25 martie 2019 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Sorocean Nicolae xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx și domiciliat în raionul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.06.2017 – 25.03.2019:

Instanța de apel: 26.04.2019 –03.09.2019;

Instanța de recurs: 26.12.2019 – 20.05.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

Nicolae xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art.264 alin.(4) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani;

- în baza art.266 Cod penal 1 an și 6 luni închisoare.

Conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

Conform art.84 alin.(4) Codul penal, prin includerea parțială în termenul pedepsei, a

duratei pedepsei neexecutate în baza sentinței Judecătoriei Căușeni din 23.01.2017,

(condamnat în baza art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal - la 4 ani închisoare, fără amendă

și în baza art.90 Cod penal, pedeapsa fiind suspendată condiționat pe un termen de probă

1

de 4 ani) lui Sorocean Nicolae, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 9 ani închisoare, în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de 5 ani.

S-a admis parțial acțiunea civilă a părții vătămate Istrati Sergiu și părții civile

Grigorieva Anisia și s-a dispus încasarea în mod solidar de la Petrov Andrei și Sorocean

Nicolae: în beneficiul lui Istrati Sergiu, suma de 18 000,0 (optsprezece mii) lei - cu titlu de

prejudiciul material, suma de 200 000,0 (două sute mii) lei - cu titlu de prejudiciu moral și

suma de 8 000,0 (opt mii) lei - cu titlu de cheltuieli de asistență juridică; în beneficiul lui

Grigorieva Anisia suma de 100 000,0 (una sută mii) lei - cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea s-a respins.

Acțiunea civilă a lui Petrov Andrei împotriva lui Sorocean Nicolae s-a admis în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța civilă.

Cheltuielile judiciare în sumă de 1 582,06 lei, suportate la efectuarea expertizelor s-

au trecut în contul statului.

Sorocean Nicolae la 20.12.2016, în jurul orelor 17.30-22:00, conducând a/m de model „W

Transporter” cu n/î XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, încălcând

astfel prevederile art.14 lit. a) Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.357 din mai 2009, care stipulează: conducătorului de vehicul îi este interzis

să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea

reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i

afecteze capacitatea de conducere. Astfel, deplasându-se pe traseul central din s. Hagimus,

r-nul Căușeni, încălcând prevederile art.45 al Regulamentului Circulației Rutiere, care

stipulează că: Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii, situația

rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole, care pot fi observate de

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului, astfel dând dovadă de sine încredere exagerată, neținând cont de starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care-i permite

să prevadă situațiile periculoase, de situația rutieră, a tamponat pietonul Istrati Valentina,

a. n. 1962, care în rezultatul leziunilor primite a decedat pe loc.

Tot el, Sorocean Nicolae, după comiterea accidentul rutier soldat cu decesul lui Istrati

Valentina, în circumstanțele descrise supra, a părăsit locul accidentului rutier.

Acțiunile inculpatului Sorocean Nicolae au fost încadrate în baza art.264 alin.(4) Cod

penal cu semnele calificative - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate, și

în baza art.266 Cod penal cu semnele calificative - părăsirea locului accidentului rutier de

2

către persoana, care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, dacă aceasta a

provocat decesul persoanei.

numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care Sorocean Nicolae să fie achitat de sub învinuirea formulată în baza art. art.264

alin.(4), 266 Cod penal din motiv că faptele nu a fost săvârșite de inculpat.

În susținerea apelului, avocatul Căuș Miroslav a invocat că:

- prima instanță eronat a stabilit că, la momentul comiterii accidentului din 20

decembrie 2016, la volanul automobilului de model ,,W Transporter” cu n/î XXXXX se

afla Sorocean Nicolae, or, conform declarațiile martorilor A. Guțan., D. Mandea., M.

Berlinschii, V. Titirenco și V. Sajin, la volan se afla A. Petrov, proprietarul mijlocului de

transport;

- prin ordonanța din 21.12.2016, s-a dispus formarea unui grup de ofițeri de urmărire

penală. Prin această ordonanță, în calitate de conducători ai grupului au fost numiți: Șeful

SUP a IP Căușeni și șeful adjunct Sergiu Nastas, iar șeful grupului ofițerul Răbdău Ion. În

componența grupului au fost incluși ofițerii Ion Gogu, N. Cucovici, A. Borodin, T.

Prohorenco, M. Guțan, S. Sîrbu, S. Diacenco, S. Tudos, M. Josan, V. Ilieș, A. Glodea, S.

Maftei, S. Balîc, S. Ciorici și S. Godoroja. Această ordonanța a fost emisă la data începerii

urmăririi penale adică la 21.12.2016, deși Sorocean Nicolae a fost prezent la acea dată în

față organului de urmărire penală, dânsului nu i-a fost adusă la cunoștință această

ordonanță. De aici rezultă că această ordonanță nici nu era la data de 21.12.2016, deoarece

toate acțiunile din data respectivă au fost efectuate de ofițerul Răbdău Ion, iar acțiunile

procesuale care au fost întreprinse de ceilalți ofițeri de urmărire penală - Berlinschi

Constantin și Prohorenco Tudor sunt nule în temeiul art.94 alin.(1) pct.4) Cod de procedură

penală, din motiv că nu au fost competenți să efectueze aceste acțiuni de procedură. Din

acest motiv, partea apărării a depus plângere conform art.298-2991 Cod de procedură

penală, pentru a stabili nulitatea acțiunilor procesuale ca fiind întocmite de ofițeri de

urmărire penală, care nu aveau competența de a efectua aceste acțiuni procesuale;

- procesul-verbal de cercetare la față locului din 20.12.2016, este nul deoarece nu este

indicată persoana care l-a întocmit, calitatea persoanei care a participat la efectuarea

acțiunii de cercetare la față locului. Instanța a recunoscut că aceste erori de proceduri au

existat, însă le-a considerat neesențiale;

- greșit s-a dispus condamnarea lui Soroceau Nicolae în baza art.266 Cod penal,

deoarece răspunderea penală pe acest capăt de acuzare este prescrisă, respectiv exista

temeiul subsidiar de încetare a cauzei penală pe acest capăt de acuzare.

fost admis apelul avocatului Cauș Miroslav în numele inculpatului, casată parțial sentința

în partea condamnării în baza art.266 Cod penal și în partea stabilirii pedepsei definitive,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care

s-a dispus încetarea procesului penal în baza art.266 Cod penal pe motivul intervenirii

3

prescripției tragerii la răspundere penală.

S-a desființat dispozițiile privind aplicarea prevederilor art.84 alin.(l), (4) Cod penal,

ce vizează pedeapsa definitivă aplicată lui Sorocean Nicolae, cu menținerea condamnării

lui Sorocean Nicolae, în baza art.264 alin.(4) Cod penal, cu închisoare la 6 (șase) ani, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani.

În conformitate cu prevederile art.84 alin.(4) Codul penal, prin includerea duratei

pedepsei executate parțial în baza sentinței Judecătoriei Căușeni din 23 ianuarie 2017,

Sorocean Nicolae a fost condamnat la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de 5 (cinci) ani.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că la pronunțarea sentinței

instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunile imputate acestuia.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală sus indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat

referitor la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate. Astfel, prima

instanță s-a bazat pe probele care sunt pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează

între ele și anume:

- declarațiile martorului Mandea Dumitru (f.d.26-29 vol. IV);

- declarațiile martorului Josan Mihai (f.d.30-32 vol. IV);

- declarațiile martorului Guțan Andrei (f.d.33-37 vol. IV);

- declarațiile succesorului părții vătămate, Istrati Sergiu (f.d.38-39 vol. IV);

- declarațiile martorului Țigan Nadejda (f.d.40 vol. IV);

- declarațiile martorului Josan Sergiu (f.d.41 vol. IV);

- declarațiile martorului Cîrlig Mihail (f.d.42-43 vol. IV);

- declarațiile martorului Iepure Veaceslav (f.d.44 vol. IV);

- declarațiile martorului Petrov Mihaela (f.d.46-47 vol. IV);

- declarațiile suplimentare ale martorului Cîrlig Mihail (f.d.48 vol. IV);

- declarațiile martorului Sajin Alexandra (f.d.49 vol. IV);

- declarațiile martorului Tudor Victor (f.d.50 vol. IV);

- declarațiile martorului Sajin Vasile (f.d.51 vol. IV);

- declarațiile martorului Berlinschi Mihail (f.d.52-53 vol. IV);

- declarațiile martorului Sorocean Mihail (f.d.54-55 vol. IV);

- declarațiile martorului Titirenco Victor (f.d.56 vol.IV);

- declarațiile suplimentare ale martorului Sajin Vasile (f.d.57 vol. IV);

- procesul - verbal de cercetare la fața locului din 21 decembrie 2016, cu tabel foto,

prin care a fost cercetat locul comiterii accidentului (f.d.9 vol. I);

4

- procesul - verbal de cercetare la fața locului din 21 decembrie 2016, cu tabel foto,

prin care a fost examinat mijlocul de transport de model „W Transporter„ cu n/î XXXXX,

implicat în accident (f.d.13 vol. I);

- procesul - verbal de cercetare la fața locului din 21 decembrie 2016, cu tabel foto,

prin care a fost examinat mijlocul de transport de model „W Transporter„ cu n/î XXXXX,

implicat în accident (f.d.16 vol. I);

- procesul - verbal de cercetare la fața locului din 21 decembrie 2016, cu tabel foto,

prin care a fost cercetat locul comiterii accidentului (f.d.21 vol. I);

- ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală, prin care

drept corp delict la cauza penală a fost recunoscut a/m „W Transporter„ cu n/î XXXXX

(f.d.26 vol. I);

- ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte, prin care drept corp delict

la cauza penală a fost recunoscută bicicleta de model „SALIUT”(f.d.27 vol. I);

- procesul - verbal nr.996 din 21.12.2016, de constatare a faptului de consumare a

alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, prin care s-a stabilit concentrația vaporilor de

alcool în aerul expirat de Sorocean Nicolae de 1.00 mg/l (f.d.82-83 vol. I);

- cazierul despre antecedente penale, informație de la medicul narcolog și psihiatru pe

numele lui Sorocean Nicolae, caracteristică (f.d.88-89, 90-verso, 94 vol. I);

- procesul-verbal privind audierea martorului Petrov Andrei (f.d.142-145 vol. I);

- procesul-verbal privind confruntarea între Andrei Petrov și Sorocean Alexandru

(f.d.155-156 vol. I);

- raportul de expertiză nr.34/12/4-R-220 din 30 decembrie 2016, conform căruia

obiectele din masă plastică ridicate de la locul faptei, constituie un tot întreg cu accesoriile

mijlocul de transport de model „W Transporter" cu n/î XXXXX, implicat în accident

(f.d.168-178 vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18 martie 2017, prin care a fost

cercetată porțiunea de drum de la gospodăria lui Epure Veaceslav până la locul accidentului

și de la locul accidentului până la domiciliul lui Cîrlig Mihail (f.d.221 vol. I);

- raportul de expertiză judiciară nr.272/D din 13 februarie 2017 (f.d.4 vol. II);

- sentința din data de 23 ianuarie 2017 privindu-i pe Sorocean Nicolae, Sajin Mihail

și Mandea Dmitri (f.d.54-57 vol. II).

Astfel, instanța de apel a menționat că sentința cuprinde elementele definitorii

condamnării prevăzute de art.394 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, sunt descrise

faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, forma și gradul de vinovăție a inculpatului,

motivele și consecințele infracțiunilor săvârșite, probele pe care se întemeiază concluziile

instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut ca fiind relevante considerentele

cuprinse în sentință precum că, probatoriul administrat confirmă că la momentul comiterii

accidentului din 20 decembrie 2016, la volanul automobilului de model ,, W Transporter”

cu n/î XXXXX se afla Sorocean Nicolae.

5

Declarațiile martorilor A. Guțan, D. Mandea., M. Berlinschii, V. Titirenco și V. Sajin

coroborate cu celelalte probe administrate conduc la concluzia certă că în împrejurările

descrise accidentul rutier a fost comis de inculpat.

În continuare instanța de apel a rezumat că, este corectă calificarea infracțiunilor

efectuată în baza componențelor de infracțiuni prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal -

încălcarea regulilor de securitate a circulației sau exploatare a mijloacelor de transport

de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat decesul unei

persoane, săvârșită în stare de ebrietate și art.266 Cod penal - părăsirea locului

accidentului rutier de către persoana, care conducea mijlocul de transport și care a

încălcat regulile de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport,

dacă aceasta a provocat decesul persoanei.

Versiunea inculpatului nu are acoperire probatorie și se combate complet prin

împrejurările stabilite și probele administrate în cauză. Nerecunoașterea vinovăției nu

echivalează cu achitarea inculpatului Sorocean Nicolae, de vreme ce probele prezentate în

sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate în modul cuvenit, demonstrează cu certitudine

participarea acestuia la săvârșirea infracțiunilor imputate.

Astfel, motivele invocate în apel, sub aspectul nevinovăției inculpatului, reprezintă

opinia subiectivă a părții apărării.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond just a soluționat și chestiunea privind

respingerea solicitărilor părții apărării cu privire la declararea nulă a procesului – verbal de

cercetare la fața locului din 20 decembrie 2016 și ordonanței procurorului în Procuratura

Căușeni Sorocean Alexandru din 21 decembrie 2016, privind formarea grupului de

urmărire penală pe prezenta cauză, relevante, în acest sens, fiind relevante considerentele

cuprinse în sentință „ …încălcarea ce ține de neaducerea la cunoștință a ordonanței de

formare a grupului de urmărire penală este una neesențială or, nu s-a constat în ședința de

judecată că vreunul din membri grupului intră sub incidența de recuzare sau are o părere

părtinitoare față de inculpatul Sorocean Nicolae, ceia ce ar condiționa înlăturarea lui de la

efectuarea acțiunilor procesuale în cadrul prezentei cauze penale și ca urmare va respinge

ca fiind neîntemeiate afirmațiile pârții apărării precum că prin neanularea ordonanței de

formare a grupului, inculpatului i s-a încălcat esențial dreptul la un proces echitabil, prin

urmare va respinge și solicitarea de a fi anulate ordonanțele procurorului și plângerea

privind declararea nulității probelor administrate de către organul de urmărire penală.

Ce ține de alegațiile apărării referitor la faptul că în procesul verbal nu au fost

respectate cerințele legii privind descrierea detaliată a obiectelor nemijlocit supuse

cercetării și nu a confirmat această descriere prin careva fotografii deși au fost folosite

mijloace tehnice precum aparatul de fotografiat la efectuarea acestei acțiuni, este de

menționat că, acest fapt nu este temei de declarare a nulității procesului verbal și instanța

a apreciat aceasta probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei. utilității și

veridicității ei, în limitele descrise, în ansamblu și coroborare cu toate probele cercetate în

cadrul ședinței de judecată.”

Instanța de apel a menționat că este corectă soluționată și chestiunea privind pedeapsa

6

aplicată inculpatului în baza art.264 alin.(4) Cod penal, aceasta fiind în limitele legii.

La soluționarea chestiunii respective, prima instanță a acordat deplină eficiență

prevederilor art.art.7, 61 și 75 Cod penal, astfel pedeapsa penală este aplicată inculpatului

în limitele legii.

Cu privire la motivele invocate de apelant ce vizează încetarea procesului penal în

baza art.266 Cod penal, sub aspectul că a intervenit prescripția tragerii la răspunderea

penală a inculpatului Sorocean Nicolae, instanța le-a apreciat ca fiind fondate și respectiv

a constatat că există temei de a interveni în sentință în partea condamnării inculpatului în

baza art.266 Cod penal.

Conform art.art.53 lit. g) și 60 alin.(1) lit. a) și alin.(2) Cod penal, persoana se

liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii ușoare au expirat 2 ani,

prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la data rămânerii definitive a

hotărârii instanței de judecată, infracțiunea prevăzută de art.266 Cod penal, conform art.16

alin.(2) Cod penal se clasifică ca ușoară.

Prin urmare, instanța de apel a notat, că la caz se impune liberarea de răspundere

penală a inculpatului Sorocean Nicolae pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.266

Cod penal, din motivul că a intervenit prescripția tragerii la răspundere penală, indicând

că infracțiunea prevăzută de art.266 Cod penal a fost comisă de către Sorocean Nicolae la

20 decembrie 2016, iar ordonanța privind începerea urmăririi penale este datată cu 21

decembrie 2016, astfel din ziua săvârșirii infracțiunii până la ziua judecării cauzei în apel

au expirat aproximativ 2 ani și 10 luni.

Totodată, instanța de apel indicat că urmează a fi desființate și dispozițiile privind

aplicarea prevederilor art.84 alin.(l) Cod penal.

În contextul dat, instanța a indicat că urmează a fi aplicate prevederile art.84 alin.(4)

Cod penal, dat fiind că în speță există cazul unui concurs de infracțiuni, când inculpatul,

după pronunțarea sentinței, a comis o altă infracțiune, săvârșită înainte de pronunțarea

sentinței Judecătoriei Căușeni din 23 ianuarie 2017.

Miroslav în numele inculpatului Sorocean Nicolae, indicând temeiurile pentru recurs

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar,

prin care a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care inculpatului Sorocean Nicolae să fie achitat.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor

menționate în cererea de apel (pct.3 din prezenta decizie), indicând următoarele

argumente:

- instanțele în mod eronat au stabilit că la momentul comiterii accidentului din 20

decembrie 2016, la volanul automobilului de model ,, W Transporter” cu n/î XXXXX se

afla Sorocean Nicolae or conform declarațiile martorilor A. Guțan., D. Mandea., M.

Berlinschii, V. Titirenco și V. Sajin, la volan se afla A. Petrov, proprietarul mijlocului de

transport;

- unii martori ai apărării, declarațiile cărora sunt esențiale pentru stabilirea adevărului,

7

au depus declarații false în cadrul urmăririi penale sub impunerea procurorului, iar în

instanța de judecată au fost amenințați de partea vătămată de a nu se prezenta pentru a

depune declarații;

- prima instanță a recunoscut că există încălcări la emiterea ordonanței procurorului

Sorocean Alexandru din 21.12.2016, cu privire la formarea grupului de ofițeri de urmărire

penală, însă în mod neîntemeiat a considerat că această încălcare este „neesențială”, în timp

ce instanța de apel nu a combătut acest argument;

- instanța de apel nu a ținut cont și a lăsat fără examinare cererea apărării privind

reluarea cercetării judecătorești și interogarea în instanța de apel a martorilor Mandea

Dumitru, Guțan Andrei, Berlinschi Mihail și Cîrlig Mihail. În cadrul ședinței de judecată

în instanța de apel, procurorul face referire la declarațiile martorilor sus numiți, ca fiind

„audiați” în prima instanță, dar fără a lua în considerație că aceste declarații nu au fost pe

deplin consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată.

La cererea de audiere a acestor martori, au fost anexate propriile stenograme făcute

personal din partea apărării, care nu corespund cu stenogramele din dosar.

În toate cazurile, atunci când din partea apărării au fost invocate anumite divergențe

referitor la declarațiile acestor martori, instanța de apel urma să admită cererea de

interogare a martorilor în conformitate cu art.414 alin.(3) Cod de procedură penală, care

prevede că în cazul în care declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță se

contestă de către părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în

instanța de apel, conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

5.2 La data de 11.02 .2020, avocatul Cauș Miroslav în numele inculpatului Sorocean

Nicolae a depus recurs suplimentar, invocând faptul că, martorii Mandea Dumitru și Guțan

Andrei - deși au menționat clar că l-au depistat pe Petrov Andrei la momentul când

mijlocului de transport era deja stopat, la 5 minute după accident - în procesul-verbal al

ședinței de judecată aceste afirmații lipsesc.

Apărătorul a indicat că, din declarațiile martorului Mandea Dumitru la intervalul de

timp 16.40.00-16.48.00 - cât el a răspuns la întrebarea cine a fost în mașină, în tot acest

timp, erau momente dificil de auzit, deoarece microfonul s-a constatat a fi defectat.

Aceleași omisiuni pot fi observate în cadrul declarațiilor martorilor Guțan Andrei

(15.40.00 - 15.50.00; 16.02.00 - 16.10.00), Berlinschi Mihail (09.10.00 09.20.00), Cîrlig

Mihail (16.03.00 - 16.10.00).

Ascultând CD-urile de înregistrare audio a ședinței de judecată, apărătorul a constatat

că aceste afirmații deși erau dificil de deslușit liber, - acestea existau și puteau fi auzite,

însă grefierul în mod eronat le-a omis să le includă în procesul-verbal al ședinței de

judecată. Drept motiv, au fost depuse obiecții la procesul-verbal al ședinței de judecată,

fiind anexate propriile stenograme ale declarațiilor acestor martori. Aceste stenograme

redau un conținut diferit de declarațiilor pe care grefierul le-a inclus în procesul-verbal.

La momentul depunerii recursului, obiecțiile la procesul-verbal erau în curs de

examinare, nefiind adoptată vreo soluție pe marginea acestor obiecții. Însă ulterior, la data

de 03 decembrie 2019, judecătorul potrivit prevederilor art.336 alin.(7) Cod de procedură

8

penală a adoptat soluția, prin care obiecțiile au fost admise, fapt care confirmă că

stenogramele anexate la aceste obiecții au fost admise. Stenogramele admise de instanță,

conțin un detaliu foarte important anume declarațiile martorilor sus numiți care au

menționat foarte clar că l-au depistat pe Petrov Andrei la volanul mijlocului de transport.

Astfel, deși acești martori au fost solicitați spre audiere în instanța de apel pentru ca

instanța să-și facă propriile sale convingeri în urma acestor declarații, din moment ce

procesul-verbal de audiere a lor în prima instanță este afectat de omisiuni și erori tehnice -

instanța de apel a respins audierea acestor martori.

La momentul de față, din moment ce instanța de apel a admis obiecții, în acest fel, a

admis declarațiile martorilor redate conform CD-urilor de înregistrare audio, declarații care

ar schima fundamental convingerea instanței asupra circumstanțele cazului. Prin urmare,

admiterea acestor obiecții vin să sublinieze necesitate interogării martorilor vizați în

instanța de apel. Astfel această omisiune constituie un temei de ordin procedural care duce

casarea deciziei instanței de apel.

Recursul ordinar al avocatului declarat în numele inculpatului este axat pe aceleași

afirmații, care au fost invocate în apel.

5.1 În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală,

procurorul și succesorul părții vătămate Istrati Sergiu au depus referință asupra recursurilor

declarate de partea apărării, prin care solicită ca acestea să fie declarate inadmisibile, ca

fiind vădit neîntemeiate.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora,

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că apărarea pledează pentru

nevinovăția inculpatului, invocând în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de

apel art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

9

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept

nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța

de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8)

Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală

stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

În această ordine se reține că instanța de apel a motivat cu suficientă amplitudine în

cuprinsul deciziei atacate, soluția adoptată de către aceasta.

Colegiul penal reține că instanța de apel investită cu o situație de fapt, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, s-a expus argumentat prin prisma prevederilor legale,

astfel încât concluziile expuse să conțină raționamente întemeiate asupra soluției de

condamnare emise de către prima instanță.

Colegiul penal respinge ca fiind declarative afirmațiile apărării prin care se susține că

instanța de apel nu a luat în considerare argumentele susținute de apărare în cererea de

apel. Aceasta deoarece, verificând minuțios decizia recurată în raport cu argumentele

invocate în apel, Colegiul penal ajunge la concluzia că apărarea a primit răspuns la

argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția

pronunțată în speță nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat.

De asemenea, Colegiul penal atestă, că respectând prevederile art.101 alin.(3) Cod de

procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare prestabilită

pentru instanță, instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate

celor în favoarea condamnării inculpatului, ci coroborându-le, le-a analizat în ansamblu

lor, apreciind just că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală.

Cu referire la argumentele apărării, prin care se invocă dezacordul cu aprecierea de

către instanța de apel a versiunii prezentate de apărare, Colegiul penal menționează că

criticile invocate de recurent cu privire la aprecierea declarațiilor martorilor și constatarea

unor stări de fapt de către instanța de apel, dezacordul cu aprecierea probelor, au servit

obiect de examinare atât în instanța de fond cât și în instanța de apel, astfel reiterarea

acestor argumente în ordine de recurs nu pot întruni temeiul casării deciziei instanței de

10

apel și nu sunt susceptibile de a susține temeiul de drept invocat, întrucât dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor nu reprezintă unul din temeiurile de drept prevăzute

pentru declararea recursului ordinar.

Totodată, instanța de recurs reiterează că, la etapa judecării recursului nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind

sarcina primordială a acestor instanțe.

Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare

gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate -

ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora.

Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond,

corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunilor incriminate.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de

prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat

ajungând la concluzia menținerii sentinței.

Cu referire la argumentele suplimentare invocate de către apărător precum că instanța

de apel a admis obiecțiile depuse împotriva procesului verbal al ședinței de judecată și

anume referitor la ne consemnarea în procesul verbal a unor detalii importante din

declarațiile martorilor apărării Guțan Andrei (15.40.00-15.50.00; 16.02.00-16.10.00),

Berlinschi Mihail (09.10.00 09.20.00), Cîrlig Mihail (16.03.00 - 16.10.00), Colegiul penal

le va respinge ca fiind neîntemeiat, or, omisiunile invocate sunt neesențiale, în raport cu

probele cercetate în instanță de fond și suplimentar în instanța de apel

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectele relatate în cererile de apel

înaintate de apărare privitor la nevinovăția inculpatului, instanța de apel a reținut, că

temeiurile invocate de apărare nu și-au găsit confirmare în cauza dată, or, starea de fapt

reținută și de drept apreciată de către instanță de fond, concordă cu circumstanțele stabilite

și probele administrate, iar acțiunile inculpatului au fost just încadrate în baza art. art.264

alin.(4), 266 Cod penal

Drept urmare, Colegiul penal reiterează, că nu a fost comisă nici o eroare de drept,

așa precum se susține de către apărare, or, pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt

trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de

altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între

cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente

ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs.

11

Faptul că instanța de apel nu a apreciat probele în modul solicitat de autorul

recursului, nu constituie motiv de a afirma că instanța de apel a pronunțat o hotărâre

nemotivată. Tot aici, Colegiul penal menționează, că argumentele din recurs preponderent

sunt aceleași care au fost invocate și în cererea de apel, în privința cărora instanța de apel

s-a pronunțat în mod argumentat și detaliat și reiterarea cărora nu o consideră necesară.

Mai mult, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanței, Colegiul penal își

însușește argumentele enumerate în decizia instanței de apel, fapt ce este în deplină

concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care

în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO, deși

obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19.04.1994, pct.61). Cu

toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de recurent

prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța examinată nu sau comis, prin

urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate

inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Cauș Miroslav în

numele inculpatului Sorocean Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Sorocean Nicolae

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 23 iulie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Victor Boico

12