1ra-1079/2020 — art.264 alin. 3,lit b CP

1ra-1079/2020 — art.264 alin. 3,lit b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1079/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Cobzac Elena,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Zamfir Pavel în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2019, în cauza penală în privința

lui

Cristea Victor xxxx, născut la xxx, domiciliat

în mun. xxx, bd. xxxx, ap. xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 27.12.2018– 28.05.2019:

instanța de apel: 22.10.2019 – 27.11.2019;

instanța de recurs: 21.02.2020-08.07.2020.

C O N S T A T Ă:

Cristea Victor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod Penal și cu aplicarea art. 3641 Cod procedură

penală i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

2 (doi) ani 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 6 (șase) luni.

În conformitate cu art. 90 Cod Penal, pedeapsa cu închisoarea stabilită

lui Cristea Victor a fost suspendată condiționat cu stabilirea unui termen de

probațiune de 1 (unu) an și 6 (șase) luni.

Cheltuielile legate de efectuarea expertizelor medico-legale în mărime

de 2788 lei, au fost trecute în contul statului.

la data de 23 august 2018, aproximativ la ora 16:50, conducând autocamionul

de model „xxxx”, cu numerele de înmatriculare XXX, se deplasa pe drum de

comunicație dintre imobilele nr. 38/5 și 15/4, amplasate în bd. Dacia, mun.

Chișinău.

În preajma imobilelor nr. 38/5 și 15/4 din bd. Dacia, mun. Chișinău,

având intenția de repunere în mișcare a mijlocului de transport și a continua

deplasarea pe xxx, mun. Chișinău, conducătorul auto Cristea Victor a

1

început deplasarea, fără a se asigura în executarea acestei manevre, în

siguranță nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a ținut cont de

totalitatea factorilor, care caracterizează condițiile rutiere de care trebuie să

țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei de deplasare și a

modalității de conducere a vehiculului, n-a apreciat corect situația rutieră

reală pe drum, în care se afla vehiculul în momentul respectiv, și nu a ținut

cont de condițiile rutiere, existența unor obstacole pe acel sector de drum,

ignorând astfel cerințele: - pct. 39 (1) al Regulamentului Circulației Rutiere,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, conform căruia,

înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de

mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi

executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la

trafic; - pct. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia, 1)

conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; h) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea

tehnică a vehiculului; d) situația rutieră. 2) În cazul în care în limita

vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului; - pct. 46 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform

căruia, conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în

caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța

traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă

copii, persoane de vârstă înaintată, precum și cu persoane cu semne evidente

de dezabilitate.

În astfel de circumstanțe, Cristea Victor nu a reacționat adecvat, n-a

luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier, ce reflectă gradul de

protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecințelor

acestora, și ca urmare, cu partea din față stânga a autocamionului a comis

tamponarea pietonului Șimcova Alexandra, care se deplasa de la dreapta

spre stânga relativ deplasării autovehiculului, după care cu roțile

autocamionului de model „xxx”, cu numărul de înmatriculare C LW 195, a

traversat peste corpul acesteia. În rezultatul acestui accident în traficul

rutier, lui Șimcova Alexandra, potrivit raportului de expertiză judiciară nr.

xxxxxdin 12 octombrie 2018, i-au fost cauzate leziuni corporale grave, care

în consecință au dus la decesul acesteia și anume: „traumă toraco-

abdominală închisă, excoriații și echimoze pe suprafețele anterioară a

toracelui și abdomenului, fracturi ale clavicolei drepte, multiple ale coastelor

2

bilateral (directe și indirecte) pe diferite linii anatomice și marginilor

vertebrelor Th9 și 10, ruptura discului intervertebral, multiple rupturi ale

pulmonului stâng, ruptura cupolei stângi a diafragmei, expulzarea

stomacului în cavitatea pleurală stânga; traumă închisă a bazinului,

excoriații pe șoldul drept, dehiscența sacro-iliacă bilaterală, dehiscența

simfizei pubiene, hemoragii masive în țesuturile moi ale bazinului; traumă

închisă a membrelor superioare și inferioare, excoriații și echimoze pe

membrele superioare și inferioare, fractura închisă intraarticulară a brațului

stâng, fractura închisă a antebrațului stâng, plagă scalpată pe gamba

dreaptă; excoriații și echimoze pe față, hemoragii difuze și punctiforme în

conjunctivita palpebrală și sclerotica, multiple hemoragii punctiforme pe

tegumentele fețe, care au fost produse intravital, prin acțiunea traumatică cu

corp (- uri) contondent (-e) dur (-e), sunt caracteristice traversării cu roata a

corpului, au legătură cauzală cu survenirea decesului, prezintă pericol

pentru viață”.

Acțiunile lui Cristea Victor au fost calificate conform art. 264 alin. (3),

lit. b) Cod penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență decesul unei persoane.

mun. Chișinău, oficiul Principal, Vitalie Lungu și cu apel suplimentar de

către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Valentina

Bradu.

3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, Vitalie

Lungu a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Cristea Victor să

fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3), lit. b) Cod Penal și în conformitate cu art. 79 Cod Penal să-i fie stabilită

pedeapsa principală sub formă de amendă în mărime de 2500 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de 4 ani. Încasarea din contul lui Cristea Victor, în beneficiul

statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma totală de 2788 lei, pentru

efectuarea expertizelor judiciare.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- instanța de judecată constatând în sentință că inculpatul într-adevăr

a săvârșit infracțiunea menționată, n-a luat în considerație toate

circumstanțele cauzei, adică nu a ținut cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite de circumstanțele și poziția acestuia în

cadrul procesului penal;

3

- luând în considerație comportamentul inculpatului la faza de

urmărire penală: conlucrarea cu organul de urmărire penală, recunoașterea

vinovăției, căința sinceră în comiterea infracțiunii, repararea benevolă a

prejudiciului cauzat, succesorul părții vătămate nu are pretenții de ordin

material sau moral, anterior nu a fost judecat, consideră oportun numirea

pedepsei amenzii ținând cont de prevederile art.79 Cod Penal, adică

aplicarea pedepsei mai blânde decât pedeapsa închisorii, prevăzută de art.

264 alin. (3), lit. b) Cod Penal;

- cu referire la prevederile art. art. 227, 229 Cod procedură penală, se

invocă că instanța de fond urma să dispună încasarea din contul inculpatului

Cristea Victor a cheltuielilor judiciare suportate de către stat în legătură cu

efectuarea expertizelor judiciare.

3.2. Procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Valentina

Bradu, prin apelul suplimentar, a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

prin care inculpatul Cristea Victor să fie recunoscut culpabil de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod Penal și a-i stabili

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni,

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani, cu încasarea

de la inculpatul Cristea Victor în beneficiul statului cu titlu de cheltuieli

judiciare, suportate pentru expertizele medico-legale, în sumă totală de 2788

lei.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- sentința instanței de fond urmează a fi casată parțial, cu excluderea

prevederilor art. 90 Cod Penal, care greșit a individualizat pedeapsa aplicată

inculpatului Cristea Victor;

- inculpatul a comis infracțiunea, a plecat imediat de la fața locului și a

revenit numai atunci când a fost telefonat de vânzătoarea magazinului

„Coadă Vera”, unde au descărcat marfa cu hamalul Gubenco Mihail, care i-

a comunicat despre tamponarea pietonului;

- inculpatul Cristea Victor a recunoscut vina, reieșind și din

înregistrările video ridicate la 23 august 2018 de la cet. Rusu Vitalie și s-a

stabilit că vizorul camerei de luat vederi este îndreptat între blocurile 38/5 și

15/4 bd. Dacia, mun. Chișinău și conform imaginilor video, accidentul s-a

produs la 23 august 2018, ora 16:47;

- prima instanță neîntemeiat a trecut în contul statului cheltuielile

legate de efectuarea expertizelor medico-legale în mărime de 2788 lei.

4

noiembrie 2019, apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Principal, Vitalie Lungu și apelul suplimentar declarat de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Valentina Bradu au fost admise,

casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care:

Lui Cristea Victor Boris recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod Penal i-a fost stabilită o pedeapsă

cu închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe termen de 4 (patru) ani.

În baza art. 90 alin. (6) Cod Penal, executarea pedepsei stabilite

condamnatului a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune

de 5 (cinci) ani, obligându-l pe Cristea Victor să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent.

Cheltuielile de judecată în sumă de 2788 (două mii șapte sute optzeci

și opt) lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare au fost

încasate de la inculpatul Cristea Victor Boris, în beneficiul statului.

În rest, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 28 mai 2019,

sa fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, prima

instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin

prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității

raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate,

a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

inculpatului Cristea Victor încadrarea juridică corespunzătoare, și anume

art. 264 alin. (3), lit. b) Cod Penal – încălcarea regulilor de securitate a

circulației rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Cristea Victor, instanța

de apel a constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că

acțiunile infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod Penal, sentința primei

instanțe nefiind contestată în această parte, de către părțile la proces.

Instanța de apel cu referire la chestiunea individualizării pedepsei

penale în privința inculpatului Cristea Victor, a constatat că prima instanță

nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod Penal.

Instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Cristea Victor

cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3), lit. b) Cod Penal al RM, iar în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16

5

Cod Penal, infracțiunea respectivă se califică ca infracțiune „gravă”. Din

materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că inculpatul Cristea

Victor a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și s-a căit

sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei penale în ordine

simplificată.

La fel, instanța de apel reținut că inculpatul Cristea Victor anterior nu

a fost judecat (f.d. 108), are loc stabil de muncă (f.d. 119-120), la locul de

muncă se caracterizează pozitiv (f.d. 121), a recuperat prejudiciul cauzat prin

infracțiune, fapt ce a fost confirmat prin declarația succesorului legal al părții

vătămate Șimcova Alexandra - Șimcov Vladimir din 03 septembrie 2018,

autentificată notarial (f.d. 186-187).

În conformitate cu art. 76, 77 Cod Penal, prima instanță a reținut cu

titlu de circumstanțe atenuante în privința inculpatului Cristea Victor –

căința activă și sinceră a inculpatului, recuperarea benevolă a prejudiciului

material pricinuit succesorului părții vătămate.

Instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului Cristea Victor au fost

încadrate în baza art. 264 alin. (3), lit. b) Cod Penal, pentru care legea penală

(în vigoare la data comiterii infracțiunii) prevede pedeapsa sub formă de

închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de pînă la 4 ani.

Instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat privind

stabilirea inculpatului Cristea Victor a unei pedepse sub formă de amendă

în temeiul art. 79 Cod Penal, or, în cadrul cercetării judecătorești nu au fost

constatate circumstanțe atenuante excepționale, în baza cărora să fie stabilită

o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de legea penală.

Tot în acest sens, instanța de apel ținut cont și de faptul că inculpatul

Cristea Victor a comis încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere

de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență decesul unei persoane, respectiv, circumstanțele invocate în

susținerea poziției de aplicare a unei pedepse mai blânde decât cea

prevăzută de lege în temeiul art. 79 Cod Penal în raport cu caracterul și

gradul prejudiciabil al faptei și urmările care au survenit – decesul unei

persoane, nu se încadrează în criteriile de „excepțional”, astfel încât să fie

rațional și justificată aplicarea unei pedepse mai blânde.

În acest context, instanța de apel a evidențiat că pedepsele stabilite de

instanța de judecată trebuie să fie nu numai legale, în sensul de respectare a

cadrului legal de individualizare judiciară, dar în același timp, trebuie să fie

și juste, adică să se respecte criteriul proporționalității, care presupune

6

stabilirea cuantumului pedepsei în funcție de gravitatea infracțiunii și

vinovăția autorului.

Instanța de apel nu a apreciat ca fiind circumstanțe „excepționale”

faptul că inculpatul la faza de urmărire penală a conlucrat cu organul de

urmărire penală, a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele comise, a

recuperat benevol prejudiciul cauzat prin infracțiune, anterior nu a fost

judecat, deoarece aceste aspecte apreciate în coraport cu caracterul și gradul

prejudiciabil al faptei nu constituie situații sau stări de lucruri, care pot a fi

considerate ieșite din comun.

Cu referire la solicitările invocate în cererea de apel suplimentară prin

care s-a solicitat aplicarea față de inculpatul Cristea Victor a unei pedepse

sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, instanța de apel apreciind

în ansamblu circumstanțele comiterii faptei, caracterul și gravitatea

infracțiunii raportat la personalitatea inculpatului, a respins solicitarea de

apel a acuzatorului de stat, Valentina Bradu privind stabilirea inculpatului

Cristea Victor a unei pedepse penale sub formă de închisoare, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip deschis.

Prin sentință, prima instanță a aplicat inculpatului Cristea Victor

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod Penal

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani 6 (șase) luni,

iar în conformitate cu art. 90 Cod Penal, pedeapsa numită s-a considerat

condiționată cu stabilirea unui termen de probațiune de 1 (unu) an și 6 (șase)

luni.

Instanța de apel a notat că, din materialele cauzei penale, instanța de

apel reține că inculpatul Cristea Victor, a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură

simplificată, sincer s-a căit de cele comise, a recuperat benevol prejudiciul

cauzat prin infracțiune, succesorul legal al părții vătămate nu are careva

pretenții de ordin material sau moral, este încadrat în câmpul muncii,

anterior nu a fost atras la răspundere penală.

Instanța de apel apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei inclusiv

personalitatea inculpatului Cristea Victor, luând în considerare în special

politica penală a statelor europene ce derivă din recomandările Comitetului

de Miniștri al Consiliului Europei potrivit căreia instanțele de judecată ar

trebui să recurgă mai des la pedepse alternative detențiunii când este cazul,

a reținut că prima instanță corect a aplicat în privința inculpatului

prevederile art. 90 Cod Penal, adică suspendarea condiționată a pedepsei

privative de libertate.

7

Instanța de apel nu a reținut careva temeiuri de a considera că izolarea

inculpatului Cristea Victor de societate este o măsură echitabilă și imperativ

de a fi aplicată, în acest sens, acuzatorul de stat nu a făcut referire la careva

circumstanțe pertinente ale cauzei sau ale personalității inculpatului, în baza

cărora să fie constatat că necesitatea excluderii prevederilor art. 90 Cod

Penal.

În temeiul art. 90 alin. (1), (6) Cod Penal, instanța de apel ținând cont

de faptul că inculpatul Cristea Victor anterior nu a fost atras la răspundere

penală, este încadrat în câmpul muncii, succesorul legal al părții vătămate

nu are careva pretenții materiale sau morale față de inculpat, consideră că

izolarea inculpatului de societate nu este o măsură echitabilă și necesară într-

o societate democratică, iar izolarea inculpatului de societate în aceste

împrejurări nu ar fi concordanță cu scopul legii penale de restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea inculpatului.

Cu referire la individualizarea pedepsei complimentare – privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport, instanța de apel a reținut că

termenul fixat de către instanța de fond este inechitabil în coraport cu fapta

comisă și urmările prejudiciabile survenite.

Instanța de apel a stabilit că prima instanță nu a motivat soluția de

aplicarea a inculpatului Cristea Victor a pedepsei complimentare - privarea

de dreptul de a conduce mijloae de transport pe un termen minim, nu a

indicat care au fost raționamentele care au justificat stabilirea acestui termen

de 6 luni.

Instanța de apel stabilind faptul că pedeapsa complimentară aplicată

prin sentință este inechitabilă și care nu va asigura realizarea scopului

pedepsei penale, anume apreciat în raport cu caracterul și gradul

prejudiciabil al faptei comise, precum și cu urmările prejudiciabile survenite,

va admite solicitările acuzatorilor de stat și va aplica inculpatului Cristea

Victor pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod

Penal - pedeapsa complimentară – privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de 4 (patru) ani.

În partea soluționării chestiunii referitor la cheltuielile de judecată,

instanța de apel a notat că conform art. 3 alin. (1) Cod procedură penală, în

desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul

urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească. Prin

Legea RM nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 „pentru

modificarea și completarea unor acte legislative” la articolul 143, alineatul

(2) CPP care prevedea că „plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile

8

prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat” a fost

abrogat.

Cu trimitere la prevederile art. 229 Cod de procedură penală, instanța

de apel a constat că, în prezenta cauză penală au fost suportate cheltuieli

judiciare în sumă de 2788 lei, pentru efectuarea rapoartelor de expertiză

judiciară, după cum urmează: -raport de constatare nr. 201803C161 din 01

octombrie 2018 – suma de 2468 lei; (f.d. 53-56) -raport de expertiză judiciară

nr. 201803D0098 din 12 octombrie 2018 – suma de 320 lei (f.d. 61-63).

Instanța de apel a constatat că solicitarea referitor la încasarea din

contul inculpatului Cristea Victor a cheltuielilor judiciare în sumă de 2788

lei este întemeiată, în conformitate alin. (1) art. 229 Cod procedură penală,

cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în contul

statului.

avocatul Zamfir Pavel în numele inculpatului, prin care indicând

temeiurile pentru recurs prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței.

5.1. În motivarea recursului declarat, autorul a invocat următoarele

argumente:

- instanța de apel a admis unele erori și concluzii controversate, în pct.4

al deciziei, se menționează, că la judecarea apelurilor acuzatorul de stat

Valentina Bradu a solicitat admiterea apelului declarat de acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura mim. Chișinău, oficiul Principal, Vitalie Lungu și

apelul suplimentar în sensul declarat împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 28 mai 2019. În pct. 5 se face o referință

concluzionată despre necesitatea admiterii ambelor apeluri: cel inițial și cel

suplimentar. În pct. 5.7.1 se face o constatare absolut inexplicabilă:

”Abordând argumentele de apel invocate de acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, Vitalie Lungu, care însă nu au

fost susținute de procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău,

Valentina Bradu participant in cadrul ședinței în instanța de apel’'. În pct.

5.7.3., se declară, "că va respinge solicitarea acuzatorului de stat privind

stabilirea inculpatului Cristea Victor a unei pedepse sub formă de amendă

în temeiul art. 79 Cod Penal, or, în cadrul cercetării judecătorești nu au fost

constatate circumstanțe atenuante excepționale, în baza cărora să fie stabilită

o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de legea penală. În pct. 5.8 din

Decizie, se indică, "cu referire la solicitările invocate în cererea de apel

suplimentară declarată de acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de

9

Circumscripție Chișinău, Valentina Bradu, prin care s-a solicitat

aplicarea față de inculpatul Cristea Victor a unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu ispășirea pedepsei

în penitenciar de tip deschis, Colegiul Penal apreciind în ansamblu

circumstanțele comiterii faptei, caracterul și gravitatea infracțiunii raportat

la personalitatea inculpatului, a respins solicitarea de apel a acuzatorului de

stat, Valentina Bradu privind stabilirea inculpatului Cristea Victor a unei

pedepse penale sub formă de închisoare, cu executarea acesteia în

penitenciar de tip deschis. În pct. 6 din Decizie, se concluzionează, că

”Pentru motivele expuse mai sus, în conformitate cu art. 415 alin. (1), pct. 2)

Cod procedură penală, Colegiul Penal va admite apelul declarat de

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal,

Vitalie Lungu și apelul suplimentar declarat de acuzatorul de stat, procuror

în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Valentina Bradu împotriva

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 28 mai 2019, casând

sentința parțial, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță";

- într-o astfel de situație consideră că se impune concluzia, că ambele

apeluri au fost admise greșit, respectiv Decizia recurată urmează a fi casată

indiferent de soluția care o cuprinde, cu dispunerea menținerii sentinței.

declarat, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent, or art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

10

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că apărarea

pledează pentru menținerea sentinței primei instanțe, invocând în calitate

de temei pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazurile, când: 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei

a respectat prevederile art. art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură

penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date. În această ordine se reține că, instanța de apel a

motivat cu suficientă amplitudine în cuprinsul deciziei atacate, soluția

adoptată de către aceasta.

Colegiul penal reține că instanța de apel investită cu o situație de fapt,

ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, s-a expus argumentat prin

prisma prevederilor legale, astfel încât concluziile expuse să conțină

raționamente întemeiate asupra soluției de condamnare emise de către

prima instanță.

Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

în sensul că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”

și motivele în susținerea acestui temei, nu pot fi acceptate, or, aceste motive

11

au fost obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe cât și în cadrul

instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și

veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în sentința

adoptată și în decizia adoptată, pe care Colegiul penal le însușește, luând în

considerare astfel, practicai CtEDO (cauza Albert vs. România din 16.02.2010).

Din considerentele expuse, Colegiul penal apreciază argumentele

invocate în recursul declarat ca nefondat, deoarece nu sunt incidente în speță

cazurile de casare la care a făcut referire autorul, ce ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate și se

impune, astfel, concluzia privind inadmisibilitatea recursului ordinar

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Zamfir

Pavel în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Cristea Victor xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 31 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Cobzac Elena

12