1ra-226/20 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-226/20 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-226/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul

Tatiana Tampei în numele inculpatului Cimbriciuc Vitalie, prin care solicită casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 aprilie 2019 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2019, în cauza penală, în

privința lui

Cimbriciuc Vitalie XXX, născut la XXX,

originar din XXX și domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 20.02.2019 pînă la 17.04.2019;

Instanța de apel de la 03.05.2019 pînă la 19.06.2019;

Instanța de recurs de la 20.08.2019 pînă la 22.01.2020.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

Cimbriciuc Vitalie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (3) lit. b) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare 1 an și 3

luni, în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de drepturi de a conduce mijloacele de

transport pe un termen de 2 (doi) ani;

În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată

condiționat cu stabilirea unui perioade de probațiune de 1 an;

A fost încasat de la Cimbriciuc Vitalie în beneficiul statului, suma de 4 188 lei,

cheltuielile legate pentru efectuarea raporturilor de constatare nr. 201803C2192 din 15

ianuarie 2019 și nr. 201903D0008 din 4 februarie 2019.

2018, aproximativ la ora 18:45 min., cet. Cimbriciuc Vitalie, fiind treaz, cu permis de

conducere valabil categoriei mijlocului de transport pe care-l ghida, conducea

autocamionul de model „ZIL”, cu n/î XXX și se deplasa pe str. Tamara Ceban din

direcția str. XXX spre str. XXX mun. Chișinău, com. Trușeni I.P „Gladiola”. În timpul

deplasării conducătorul auto Cimbriciuc Vitalie n-a ținut permanent seama de totalitatea

factorilor ce caracterizau condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele

drumului, intensitatea și nivelul de organizare al traficului rutier, de care va trebui să

țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalității

de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat cerințele art. 22 din Legea nr.131-XVI din

07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, care în alin.(4) stipulează, că:

„Participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament care să sigure fluența

și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic”, nu a

apreciat corect situația reală pe carosabilul în care se afla vehiculul la momentul

respectiv, încălcând prevederile pct. 45.1), 2) al Regulamentului Circulației Rutiere care

prevede că, conducătorul trebuia să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică

1

ce influențează atenția si reacția, dexteritatea în conducere ce i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase, d) situația rutieră; 2) În cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să

oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, la fel a încălcat și pct. 40.2 lit.

b) a Regulamentului Circulației Rutiere (RCR) care prevede că: „înaintea virării la

dreapta, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea bicicliștilor și conducătorilor

de ciclo-motoare care se deplasează pe pista destinată lor, precum și pietonilor" și pct.

46 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere (RCR) care prevede că: „Conducătorul

de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reduci viteza

până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în

care se deplasează pe lingă copii, persoane de vârstă înaintată, precum și persoane cu

semne evidente de dezabilitate”, de asemenea a încălcat pct. 3 Capitolul 1 Dispoziții

Generale al Regulamentului circulației rutiere care stipulează, că participanții la trafic

sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare

rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului

Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să

nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar

depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente, în urma căreia efectuând

manevra de virare la dreapta spre str. Sfinta Eugenia a traversat cu roțile din partea

dreaptă a camionului pe cet. Caraușenco Leonid a.n. 1956, care se afla pe partea

carosabilă în poziție culcată. În rezultatul accidentului rutier conform raportului de

expertiză judiciară nr. 201903D0008 din 04 februarie 2019, în care s-a constatat că,

decesul cet. Caraușenco Leonid a.n. 1956, a survenit în rezultatul traumei asociate a

toracelui, abdomenului, coloanei vertebrale și bazinului cu lezarea organelor interne,

cea ce se confirmă prin tabloul necropsiei, între leziunile corporale depistate și cauza

decesului există legătura cauzală directă. Reieșind localizarea și caracterul leziunilor, în

momentul impactului victima se afla în poziție orizontală, statică, cu partea laterală -

dreapta a corpului spre unitatea de transport”. Astfel, prin acțiunile sale Cimbriciuc

Vitalie a săvârșit infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal - încălcarea

regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către

o persoană care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

decesul unei persoane.

prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri

și a-l recunoaște pe Cimbriciuc Vitalie culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. 3 lit. b) Cod penal, și în conformitate cu prevederile art. 79 Codul penal să-

i fie stabilită pedeapsa principală sub formă de amendă în mărime de 2 500 unități

convenționale cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

4 ani. În motivarea cererii de apel, acuzatorul de stat a invocat că, la stabilirea pedepsei

instanța de judecată nu a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, fiindu-i aplicată o

pedeapsă neechitabilă circumstanțelor cauzei, or, potrivit alin. (l) la stabilirea categoriei

și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Luând în considerație

comportamentul post-factum al inculpatului - conlucrarea cu organul de urmărire

penală, căința în comiterea infracțiunii, repararea benevolă a pagubei pricinuite,

consider oportun numirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 79 Codul penal, adică

2

aplicarea pedepsei mai blândă decât pedeapsa închisorii, prevăzută de art. 264 alin. (3)

lit. b) Cod penal – amendă.

3.1. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, inculpatul Cimbriciuc Vitalie, a

declarat cererea d apel, prin care a solicitat casarea acesteia în latura aplicării pedepsei

complementare, și pronunțarea unei noi hotărîri, fără aplicarea pedepsei complementare,

și excluderea cheltuielilor legate de efectuarea expertizei în sumă de 4 188 lei. În

motivarea cererii de apel, inculpatul Cimbriciuc Vitalie a invocat că, la vârsta de 55 ani

nu a săvârșit nici o contravenție sau infracțiune, unica lui profesie pe parcursului de 35

de ani este munca de șofer, sunt invalid de gr. II cu o pensie de 1 600 lei, iar unicul

mijloc de supraviețuire este micul venit obținut cu automobilul luat la răscumpărare, cu

care se ocupă de transportarea deșeurilor. Soția nu este angajata în câmpul muncii din

cauza vârstei înaintate. Partea-vătămată nu are nici o pretenție, l-a iertat, a înțeles

circumstanțele în care a avut loc accidentul. Personal cu 2 ani în urma și-a pierdut

copilul în accident și cunoaște starea sufleteasca. Cauza a fost examinată conform art.

364/1 restituind toate cheltuielile legate de partea vătămată, a contribuit sub toate

aspectele la descoperirea crimei.

fost admis apelul procurorului și apelul inculpatului Cimbriciuc Vitalie, casată parțial

sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu, și pronunță o nouă hotărâre prin care

expresia „penitenciar de tip semiînchis” se înlocuiește cu expresia „penitenciar de tip

deschis”. În rest sentința a fost menținută.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond la

pronunțarea sentinței, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

concluzionat că, inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări

au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu

- din punct de vedere al coroborării lor.

La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului

Cimbriciuc Vitalie, instanța de apel ține cont de prevederile art.art.7,61,75 Codul penal

și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpatului.

Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față

de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din

partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și

modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii. Pedeapsa este echitabilă

cînd ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale,

adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atît de către condamnat, precum

și de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră

generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere in

lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o

3

pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru

corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță a ținut cont de faptul că, inculpatul a

recunoscut vina în cele comise, însă Colegiul penal menționează că, nu o consideră ca

circumstanță atenuantă, deoarece circumstanței respective i s-ar acorda o dublă valență

juridică. Recunoașterea vinovăției a fost ca condiție la aplicarea prevederilor art. 3641

alin.8 Codul penal - inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute

de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și

de o reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei

cu amendă.

Infracțiunea comisă de inculpat se califică, conform art. 16 alin. (4) Cod penal, ca

infracțiune gravă. Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect și întemeiat

i-a aplicat inculpatului, o pedeapsă sub formă de închisoare de 1 an și 3 luni, în

penitenciar de tip semiînchis cu privarea de drepturi de a conduce mijloacele de

transport pe un termen de 2 ani. În conformitate cu art. 90 Codul penal, pedeapsa

stabilită a fost suspendată condiționat cu stabilirea unui perioade de probațiune de 1 an.

Conform art. 72 alin. (2) Cod penal, în penitenciare de tip deschis execută

pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni săvârșite din

imprudență. Urmează a fi reținut faptul că nu a fost stabilit corect tipul penitenciarului

fiind indicat greșit „penitenciar de tip semiînchis”. La caz, pedeapsa va fi executată,

eventual, în penitenciar de tip deschis, deoarece infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal, este o infracțiune din imprudență.

Conform art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța poate elibera de plata

cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să

suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata

cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor

care se află la întreținerea lor. Eliberarea de plată a cheltuielilor de judecată constituie

excepția de la regula generală. În asemenea situație urmează a fi prezente circumstanțe

speciale cazului particular. Instanța de apel a constatat că, lipsesc circumstanțe ce ar

justifica eliberarea de la plata cheltuielilor de judecată.

numele inculpatului Cimbriciuc Vitalie, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea

acesteia, în latura încasării din contul inculpatului suma de 4 188 lei, ceea ce constituie

cheltuielile legate de efectuarea expertizelor. Recurentul invocă dezacordul în latura

încasării din contul inculpatului suma de 4 188 lei, axându-se la prevederile art. 227

alin. (1), (3), 229 alin. (1) Cod de procedură penală.

cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate

fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de

apel.

Recurentul a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1)

pct. 16) Cod de procedură penală, care stipulează că norma de drept aplicată în hotărîrea

atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție.

4

Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că, acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului,

ori, din conținutul recursului rezultă că, recurentul critică încasarea a cheltuielilor de

judecată de la inculpat.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în partea încasării din contul

inculpatului a cheltuielile de judecată necesare efectuării expertizelor în sumă totală de

4 188 lei, însă Colegiul penal constată că, instanța de apel întemeiat a menținut sentința

primei instanțe în această parte.

Potrivit art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu

avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia

urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter imperativ, ci unul

facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii plății cheltuielilor

judiciare ținând cont de împrejurările cauzei și suportării acestor cheltuieli, ori, instanța

de apel în cazul dat, just a menținut încasarea cheltuielilor de judecată care a admis-o

prima instanță.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către apărător

nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se

dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de Tatiana Tampei în numele

inculpatului Cimbriciuc Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 iunie 2019, în cauza penală, în privința lui Cimbriciuc Vitalie XXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 20 februarie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

5