1ra-2079/2018 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP

Prima instanță: 07.05.2015 – 29.12.2017;

Instanța de apel : 31.01.2018 – 24.04.2018;

Instanța de recurs ordinar : 23.11.2018 – 12.12.2018. Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, ACONSTATAT : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 29 decembrie 2017, Scutelniciuc Marius a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal în conformitate cu care a fost condamnat, fiindu- i aplicată pedeapsa de 4 ani închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 90 Cod penal a fost suspendată executarea pedepsei cu închisoare aplicată lui Scutelniciuc Marius fixîndu-i-se un termen de probă de 3 ani. Acțiunea civilă a fost admisă parțial. S-a încasat de la Scutelniciuc Marius în beneficiul Aureliei Nicolaenco suma de 58875,42 lei cu titlu de prejudiciu material, 100 0001 lei cu titlu de prejudiciu moral și 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. 1 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, Scutelniciuc Marius, la 16 ianuarie 2015, aproximativ la ora 07:35 min., în timp, ce se deplasa cu automobilul de model „Dacia Logan” cu n/î xxxxx, pe str. Muncești din direcția bd. Gagarin spre str. Minsk din mun. Chișinău, nu a apreciat corect situația rutieră, nu a manifestat prudență sporită la trafic, astfel, ignorând prevederile pct.45.1) Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede, că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și fiind orbit de unitățile de transport care se deplasau din sens opus, la fel, a ignorat și pct. 34.1) lit. b) alin. (3) din același Regulament, care stipulează, că pe timp de noapte, în condiții de vizibilitate redusă, în caz de orbire, conducătorul de vehicul trebuie să pună în funcțiune avertizorul de avarie și, neschimbând banda de circulație, să reducă viteza și să oprească, dar, continuându-și deplasarea și ajungând în preajma intersecției străzilor xxxx, a comis tamponarea pietonului Nicolaenco Efrosinia, a.n. 14.06.1945, care traversa strada de la stângă spre dreapta relativ deplasării unității de transport, unde, la 23 ianuarie 2015, a decedat în Secția de reanimare a Spitalului de Urgență din mun. Chișinău. În rezultatul impactului conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 27/211 D din 04 martie 2015, moartea cet. Nicolaenco Efrosinia, a survenit în rezultatul traumei asociate a capului, toracelui și a bazinului, ce se confirmă prin datele necropsiei și adeverit histologic. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat: traumă asociată manifestată prin echimoze pe față, excoriații pe cap, plagă contuză în regiunea temporală pe dreapta, fractura bolții și bazei craniului din stânga, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, epi-, subdurale, subarahnoidiene, contuzie cerebrală, sânge în ventriculi cerebrali, fractura complexului zigomatic pe stânga, fractura mandibulei din dreapta, fractura claviculei pe dreapta și coastelor 1,2 pelinia para- sternală, fracturi ramurilor superioare pubiene bilateral și echimoză pe mâna dreaptă, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent dur, sau la lovirea de acesta, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare gravă. Acțiunile lui Scutelniciuc Marius au fost încadrate conform prevederilor art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal. 3. Împotriva sentinței au declarat apeluri : 3.1. - procurorul în Procuratura, mun. Chișinău, Verdeș Liliana, prin care a solicitat admiterea apelului și casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu recunoașterea culpabilității inculpatului Scutelniciuc Marius în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis și privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. 2 Acțiunea civilă a succesorului victimei în partea încasării prejudiciului material de admis integral. 3.2. - avocatul Guțu Tatiana în numele succesorului părții vătămate Nicolaenco Aurelia, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței primei instanțe în partea stabilirii pedepsei penale, cu rejudecarea cauzei, adoptarea unei noi hotărâri, cu aplicarea inculpatului a unei pedepse privative de libertate. 3.3. - avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Scutelniciuc Marius prin care a solicitat admiterea apelului și casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Scutelniciuc Marius să fie achitat, din motiv că în faptele acestuia nu se conțin elementele componenței de infracțiune incriminată. 3.4. - inculpatul Scutelniciuc Marius, prin care a solicitat admiterea apelului și casarea sentinței primei instanțe și rejudecarea cauzei. În argumentarea apelului depus, inculpatul a invocat că, sentința a fost pronunțată în lipsa unei expertize, în lipsa martorilor care au participat nemijlocit în procesul accidentului (care nici nu au fost citați în instanță), și de asemenea lipsa unor fundamente clare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2018, a fost admis apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Liliana Verdeș, apelul avocatului Bulbuc Boris în numele inculpatului Scutelniciuc Marius, apelul inculpatului Scutelniciuc Marius și apelul avocatului Guțu Tatiana în numele succesorului părții vătămate Nicolaenco Aurelia, casată sentința atacată parțial, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoarea în baza art. 90 alin. (1) Cod penal, și încasării prejudiciului moral, pronunțându-se o nouă hotărâre în această parte potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță prin care: A fost exclusă suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoarea în baza art. 90 alin. (1) Cod penal, lui Scutelniciuc Marius recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea pedepsei penale sub formă de 4 (patru) ani închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. Termenul executării pedepsei cu închisoarea stabilite lui Scutelniciuc Marius de calculat din data reținerii. S-a încasat din contul lui Scutelniciuc Marius în beneficiul Aureliei Nicolaenco prejudiciul moral în sumă de 100000 (una sută mii) lei moldovenești. În rest sentința atacată a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că prima instanță a neglijat prevederile art. 397 alin. (1) Cod de procedură penală care stipulează că, dispozitivul sentinței de condamnare, pe lângă chestiunile enumerate în art. 395 și 396, în cazurile necesare, trebuie să mai cuprindă hotărârea cu privire la acțiunea 3 civilă înaintată sau hotărârea pronunțată din oficiu de către instanță referitor la repararea pagubei și a indicat în dispozitivul sentinței încasarea din contul lui Scutelniciuc Marius în beneficiul Aureliei Nicolaenco a prejudiciului moral în sumă de 1000001 lei, or, în partea descriptivă a sentinței prima instanță a indicat că urmează a fi încasat de la Sutelniciuc Marius în beneficul Aureliei Nicolaenco prejudiciul moral în sumă de 100000 lei. Mai mult ca atât suma indicată în dispozitiv nici nu este solicitată de către succesorul părții vătămate în acțiunea civilă, fapt ce denotă că prima instanță a comis o eroare în această parte, fapt ce urmează a fi remediat. Colegiul penal a reținut că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Cu toate că inculpatul nu-și recunoaște vina, vinovăția inculpatului Scutelniciuc Marius în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile succesorului părții vătămate Nicolaenco Aurelia, martorului Ilieș Valentina, martorului Botnaru Iurie, martorului Petrica Narcisa. De asemenea vinovăția inculpatului Scutelniciuc Marius în comiterea infracțiuni incriminate se confirmă prin următoarele materiale ale cauzei penale: - procesul-verbal de consemnare a circumstanțelor constatate (f.d.5, vol. I); - raportul agentului constatator (f.d.6, vol. I); - procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier produs la intersecția străzilor Muncești - Minsk din mun. Chișinău, la 16 ianuarie 2015, cu implicarea unității de transport de model „Dacia Logan” cu număr de înmatriculare Xxxxx, condus de cet. Scutelniciuc Marius, a.n. 23.09.1990, în rezultatul căruia a fost tamponată pietonul Nicolaenco Efrosinia, a.n.1945, care peste șapte zile a decedat în Secția de reanimare a Spitalului de Urgență din mun. Chișinău.(f. d.7, vol. I); - schema accidentului de circulație produs la intersecția străzilor Muncești- Minsk din mun. Chișinău, la 16 ianuarie 2015, cu implicarea unității de transport de model „Dacia Logan” cu număr de înmatriculare Xxxx, condus de cet. Scutelniciuc Marius, a.n. 23.09.1990, în rezultatul căruia a fost tamponată pietonul Nicolaenco Efrosinia, a.n. 1945, care peste șapte zile a decedat în secția de reanimare a spitalului de urgență din mun. Chișinău.(f. d. 8, vol. I); - planșa fotografică, anexa la procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier produs la intersecția străzilor Muncești-Minsk din mun. Chișinău, la 16 4 ianuarie 2015, cu implicarea unității de transport de model „Dacia Logan” cu număr de înmatriculare Xxxxx, condus de cet. Scutelniciuc Marius, a. n. 23.09.1990, în rezultatul căruia a fost tamponată pietonul Nicolaenco Efrosinia, care peste șapte zile a decedat în Secția de reanimare a spitalului de Urgență din mun. Chișinău.(f d. 9-11, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr.211 din care rezultă, că moartea cet. Nicolaenco Efrosinia a survenit la 22.01.2015, ora 23:30 min., în rezultatul traumei asociate a capului, toracelui și a bazinului, ce se confirmă prin datele necropsiei și adeverit histologic. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat: traumă asociată manifestată prin echimoze pe față, excoriații pe cap, plagă contuză în regiunea temporal pe dreapta, fractura bolții și bazei craniului din stânga, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, epi-, subdurale, subarahnoidiene, contuzie cerebrală, sânge în verticuli cerebrali, fractura complexului zigomatic pe stînga, fractura mandibulei din dreapta, fractura claviculei pe dreapta și coastelor 1,2 pelinia para- sternală, fracturi ramurilor superioare pubiene bilateral și echimoză pe mâna dreaptă, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent dur, sau la lovirea de acesta, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare gravă (f.d.29-32, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr.27/211 D din 04 martie 2015, din care rezultă, că moartea cet. Nicolaenco Efrosinia a survenit în rezultatul traumei asociate a capului, toracelui și a bazinului, ce se confirmă prin datele necropsiei și adeverit histologic. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat : traumă asociată manifestată prin echimoze pe față, excoriații pe cap, plagă contuză în regiunea temporal pe dreapta, fractura bolții și bazei craniului din stînga, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, epi-, subdurale, subarahnoidiene, contuzie cerebrală, sânge în verticuli cerebrali, fractura complexului zigomatic pe stînga, fractura mandibulei din dreapta, fractura claviculei pe dreapta și coastelor 1,2 pelinia para- sternală, fracturi ramurilor superioare pubiene bilateral și echimoză pe mâna dreaptă, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent dur, sau la lovirea de acesta, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare gravă (f.d.33-34, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 41D/2011 din 11 martie 2015 din care rezultă, că cauzarea leziunilor corporale depistate la căderea din propria înălțime cu sau fără accelerare se exclude. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat: traumă cranio-cerebrală închisă: echimoze pe fața, excoriații pe cap, plagă contuză în regiunea temporală pe dreapta, fractura bolții și bazei craniului din stâng hemoragii în țesuturile moi pericraniene, epi-, subdurale, subarahnoidiene, contuzie cerebrală, sânge în ventriculi cerebrali. Fractura complexului zigomatic pe stânga, fractura mandibulei din dreapta; traumă închisă a toracelui: fractura claviculei pe dreapta și coastelor 1, 2 pelinia para-sternală; traumă închisă a bazinului; fracturi ramurilor superioare pubiene bilateral; echimoză pe mâna dreapta. Toate leziunile 5 corporale sus-descrise au fost produse în timpul indicat în ordonanță. Conform examinării medico-legale a cadavrului, victima în timpul vieții suferea de boală ischemică a inimii, dar aceasta nu a influențat la instalarea decesului (f.d.59, vol. I); - conținutul scrisorii adresate directorului Întreprinderii Municipale Rețelelor Electrice de Iluminat „Lumiteh” din 05.03.2015 și conținutul răspunsului Întreprinderii Municipale Rețelelor Electrice de Iluminat „Lumiteh”, potrivit căruia la data d 16.01.2015 rețelele electrice de iluminat din mun. Chișinău au fost cuplate la ora 17:17 și deconectate la ora 07:11 pe șos. Muncești defecțiuni și rupturi de conductor la data de 16.01.2015 n-au fost depistate și înregistrate (f.d.63-64, vol. I). Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Scutelniciuc Marius în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat decesul unei persoane. Instanța de apel a respins ca neîntemeiată solicitarea apărării privind achitarea inculpatului, deoarece s-a constatat dovedită pe deplin vinovăția inculpatului Scutelniciuc Marius în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Scutelniciuc Marius în săvârșirea infracțiunii incriminate. Instanța de apel a reținut că prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului precum că de către acesta nu au fost încălcate prevederile Regulamentului circulației rutiere, plasând împrejurările care au dus la producerea accidentului ca fiind provocate din imprudența pietonului care s-a angajat în traversarea străzii în loc interzis, și le consideră a fi neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale, or, acestea se contrazic prin întregul sistem de probe cercetate în instanța de fond și instanța de apel, care combat în întregime versiunea inculpatului. Privitor la numirea pedepsei penale, Colegiul penal a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, incorect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, nu a ținut cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvârșite reflectat de împrejurările săvârșirii sale, poziția procesuală a inculpatului în cadrul procesului penal, dar și personalitatea acestuia. La stabilirea și individualizarea pedepsei penale în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de fond a constatat lipsa circumstanțelor agravante și atenuante. Ținând cont de personalitatea inculpatului care anterior nu a fost judecat, pentru prima dată a săvârșit o infracțiune gravă din imprudență, instanța de fond a ajuns la 6 concluzia că, pentru a restabili echitatea socială și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea inculpatului, este necesar de a-i stabili pedeapsa în limitele sancțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Astfel, prima instanță a considerat că nu este rațional ca acesta să execute real pedeapsa închisorii, stabilindu-i un termen de probă, pe parcursul căruia condamnatul va fi obligat să nu- și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent, să nu săvârșească o nouă infracțiune și prin respectarea termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Instanța de apel a reținut ca plauzibil argumentul procurorului potrivit căruia, la emiterea sentinței prima instanță a aplicat o pedeapsă prea blândă în coraport cu consecințele survenite în urma comiterii infracțiunii. Colegiul penal a conchis că raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării pedepsei aplicată de către instanța de judecată prin hotărârea de condamnare de a se suspenda pe o anumită perioadă de timp executarea pedepsei aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii; circumstanțele cauzei și persoana infractorului, aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. Deci, la caz, se reține că, prima instanță incorect a constatat că condițiile necesare pentru a fi invocată instituția suspendării condiționate a executării pedepsei sunt întrunite. În acest context, Colegiul penal a considerat, că la aplicarea pedepsei inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, totodată neținând cont și de faptul că, a săvârșit o infracțiune gravă, care atentează la valoarea primordială protejată de legea penală - viața și sănătatea persoanei, provocând moartea unei persoane. Din aceste considerente și ținând cont de circumstanțele comiterii infracțiunii, personalitatea inculpatului, care este angajat în câmpul muncii, are un copil minor la întreținere, anterior nu a fost judecat, a săvârșit pentru prima dată o infracțiune din categoria celor grave, din imprudență, de lipsa circumstanțelor agravante și atenuate, nu a recunoscut vinovăția și nu a conștientizat gravitatea faptei comise, nu a recuperat prejudiciul moral și material cauzat succesorului victimei, a manifestat un 7 cinism și aroganță față de toți participanții la proces, manifestând lipsă de respect față de succesorul victimei și suferința cauzată acestuia, dar și de faptul că a atentat la relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii auto a mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligație impusă fiecărui conducător de transport, care este un mijloc de pericol social sporit pentru viața și sănătatea tuturor participanților la trafic, și astfel a comis tamponarea pietonului Nicolaenco Efrosnia, care la data de 23.01.2015 a decedat, instanța de apel a considerat că scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii noii infracțiuni, poate fi realizat doar cu privarea inculpatului de societate, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, în limitele minime prevăzute de sancțiunea articolului incriminat. Colegiul penal a remarcat că pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. În prezenta cauză penală, succesorul părții vătămate Nicolaenco Aurelia a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea din contul lui Scutelniciuc Marius a prejudiciului material în sumă de 58875, 42 lei, a prejudiciului moral în sumă de 200000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 3000 lei (f.d. 154-156, vol. I). Mărimea prejudiciului moral solicitat de succesorul părții vătămate Nicolaenco Aurelia în cuantum de 200000 lei, nu a fost dovedit în cuantumul cerut, și mai mult, este reținut faptul că succesorul părții vătămate fără îndoială a avut de suferit și moral în urma acțiunilor ilegale ale inculpatului Scutelniciuc Marius, prin faptul că a avut stări de stres, disconfort, dureri suportate, suferințe psihice, de faptul că în urma accidentului rutier a decedat mama sa, însă instanța de apel a considerat mărimea prejudiciului moral pretins de succesorul părții vătămate în sumă de 200000 lei este exagerat de mare, ținând cont de suferințele psihice și fizice care i-a fost provocate succesorului părții vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpatului. O recompensă echitabilă și rezonabilă a prejudiciului moral suportat de succesorul părții vătămate Nicolaenco Aurelia, în opinia instanței de apel constituie echivalentul sumei de 100 000 lei moldovenești. Ce ține de încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, se reține că, prima instanță în mod corect a dispus încasarea de la Scutelniciuc Marius suma de 58875,42 lei ce se constituie din 1239,181ei - cheltuieli pentru medicamente; suma de 57636,241ei - cheltuieli pentru înmormântare și suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, luând în considerație toate circumstanțele cauzei și raportându-le la normele legale corespunzătoare, astfel instanța de apel a considerat necesar de a nu interveni în această parte. 8

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare inculpatul Scutelniciuc Marius cu avocatul acestuia, Bulbuc Boris și avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Scutelniciuc Marius în termen, prin care indicînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, au solicitat casarea deciziei contestate, cu dispunerea achitării lui Scutelniciuc Marius de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că în faptele acestuia nu se conțin elementele componenței de infracțiune incriminată și respingerea acțiunii civile depuse de succesorul părții vătămate Nicolaenco Aurelia. Recurenții declară 2 cereri de recurs în care indică motive similare, și anume : - drept temei de casare se invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - examinînd probele administrate în procesul penal, recurenții menționează următoarele: • Scutelniciuc Marius a pledat nevinovat, explicînd că s-a deplasat regulamentar pe str. Muncești, respectînd viteza de aproximativ 50 km/h. Iar cei care au încălcat cerințele Regulamentului circulației rutiere au fost anume pietonii. Cele două doamne care au traversat str. Muncești prin loc interzis au fost cele care au procedat neregulamentar. Trecerea pentru pietoni se afla la aproximativ 30 metri distanță și Scutelniciuc Marius a declarat că a început frânarea când se apropia de trecerea pentru pietoni. El deja frâna în momentul impactului. Însă, nu se putea aștepta că în afara trecerii pentru pietoni ar putea apărea persoane; • Motivînd condamnarea, instanța de fond și cea de apel au menționat că Scutelniciuc Marius ar fi încălcat Regulamentul circulației rutiere, atunci când ar fi virat ușor spre stânga. Însă, această manevră ușoară a fost una instinctivă, efectuată în scopul evitării tamponării celor două doamne, care au traversat neregulamentar. A fost o reacție absolut firească a unui conducător auto, care face tot posibilul să evite impactul, în anumite situații neprevăzute. Or, Scutelniciuc Marius nici nu se putea aștepta la traversarea carosabilului de către pietoni, în loc interzis; • Scutelniciuc Marius a comunicat că se deplasa cu o viteză de aproximativ 50 km/h. Iar aprecierea instanței precum că viteza de deplasarea a lui Scutelniciuc Marius ar fi fost mai mare, întrucât astfel ar fi declarat martorul Botnaru Iurie, nu pot fi reținute. Or, asemenea concluzii pot fi stabilite exclusiv prin Raport de expertiză autotehnică, nicidecum prin alte mijloace de probă. Însă, în cauza penală respectivă, acuzarea a neglijat obligația de a dispune efectuarea expertizei autotehnice, astfel încât experții să fie cei care să constate circumstanțe pertinente cazului, cum ar fi: viteza de deplasare, posibilitatea evitării impactului, alte împrejurări importante. În corespundere cu dispozițiile art. 143 pct. 6 Cod de procedură penală, expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu în cazurile când, prin alte probe, nu poate fi stabilit adevărul în cauză. De asemenea, 9 partea acuzării este cea care trebuie să dovedească, prin probe concludente, vinovăția persoanei. Nu partea apărării are obligația de a prezenta probe de dezincriminare; • Declarațiile lui Scutelniciuc Marius sunt logice, consecutive, argumentate și sunt confirmate de alți participanți la proces: faptul că pietonii au traversat carosabilul neregulamentar a fost confirmat inclusiv de martorul Petrica Narcisa; faptul că pietonul tamponat nu se afla pe trecerea de pietoni este confirmat inclusiv prind declarațiile martorilor Ilieș Valentina, Botnaru Iurie, Petrica Narcisa, fiind constatat și prin procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier produs la intersecția str. Minsk și str. Muncești din mun. Chișinău, prin schema accidentului și planșa fotografică, anexate la procesul-verbal minut; • De fapt, probele pe care instanța de apel le-a pus la baza condamnării nu dovedesc decât nevinovăția lui Scuteniciuc Marius, acestea fiind: declarațiile lui Scutelniciuc Marius (f.d 51, 95-96, vol. I; f.d. 25-26, vol. II); declarațiile martorului Petrica Narcisa (f.d. 75, vol. I); declarațiile martorului Scutelniciuc Iuliana (f.d 73, vol. I); procesul-verbal de cercetare la locul accidentului rutier (f.d. 7, vol. I); schema accidentului (f.d.8, vol. I); planșa fotografică, anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 9-11, vol. I); - în acțiunile lui Scutelniciuc Marius lipsesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal: lipsește latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii incriminate; - recurenții evidențiază și atitudinea lui Scutelniciuc Marius după impact: acesta s-a apropiat de pieton, a stat lângă el până la intervenția ajutorului; a solicitat la fața locului serviciul medical de urgență și organele de poliție; s-a conformat integral cerințelor lucrătorilor poliției veniți la fața locului; s-a deplasat la spital, unde era internată persoana tamponată, pentru a se interesa despre starea ei; - în ce privește personalitatea lui Scutelniciuc Marius, acesta este căsătorit, are la întreținere un copil minor, este angajat în câmpul muncii la SRL „Prețuri pentru tine”, în calitate de coordonator zonal, anterior nu a fost judecat; - în calitate de conducător auto, poate fi caracterizat ca fiind disciplinat: deține permis de conducere din 2011, circulă permanent, în ultima perioadă deplasîndu-se peste 10.000 km lunar și nefiind implicat în accidente rutiere; - decizia instanței de apel de a aplica în privința lui Scutelniciuc Marius pedeapsă privativă de libertate este nejustificată. Or, întru motivarea unei atare individualizări a pedepsei, instanța de apel a invocat exclusiv gravitatea faptei incriminate și faptul deținerii unui izvor de pericol sporit. În schimb, nu a dat nici o apreciere faptului că pietonului urma a-i fi atribuită o parte din vină, atunci când se angajase să traverseze strada neregulamentar. La fel, deși s-au reținut circumstanțele caracteristice ale personalității lui Scutelniciuc Marius, acestora nu li s-a dat o apreciere adecvată. Or, acesta are la întreținere un copil minor, nu a fost anterior judecat, este angajat în câmpul muncii - toate aceste împrejurări nicidecum nu 10 justifică necesitatea izolării acestuia de societate, prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis; - Scutelniciuc Marius regretă cele întâmplate, fiind absolut uman și firesc să manifeste compătimire și părere de rău în legătură cu decesul cet. Nicolaenco Efrosinia. Însă, nu consideră că faptele sale ar putea fi încadrate în componența de infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, întrucât, conducînd automobilul, a procedat regulamentar și nu a putut prevedea asemenea urmări tragice.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul și avocatul Guțu Tatiana în numele succesorului părții vătămate Nicolaenco Aurelia au depus referințe privind opinia lor asupra recursurilor ordinare declarate de Scutelniciuc Marius și apărătorul acestuia, Bulbuc Boris, considerându- le inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate. Procurorul a menționat că recurenții nu sunt de acord cu modalitatea de apreciere a probelor, temei ce nu este prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Avocatul a menționat că toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare, concluziile privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză, iar motivele aduse de recurenți, precum că instanța nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar, țin de starea de fapt a cauzei și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs în art. 427 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art.422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează că inculpatul Scutelniciuc Marius și apărătorul acestuia, Bulbuc Boris declară 2 cereri de recurs în care indică motive identice și pentru a exclude repetarea inutilă se va expune concomitent asupra ambelor. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Colegiul penal lecturând textul recursurilor reține că, recurenții pledează asupra achitării inculpatului Scutelniciuc Marius, deoarece fapta nu a fost săvîrșită de inculpat, temei ce se raportează la prevederile pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, unde este stipulat că „hotărârile instanței de apel pot fi supuse 11 recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii”. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în sensul că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea imputată, iar probele nu coroborează între ele, Colegiul penal o consideră ca neîntemeiată. Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive prima instanță a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului Scutelniciuc Marius în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, menținînd sentința de condamnare în privința lui Scutelniciuc Marius, casînd-o doar în partea prevederilor art. 90 Cod penal. Totodată, instanța de apel casînd parțial sentința primei instanțe și-a argumentat soluția prin faptul că, din declarațiile succesorului părții vătămate Nicolaenco Aurelia, a martorilor Ilieș Valentina, Botnaru Iurie, Petrica Narcisa și din probele materiale administrate în cauză, cert se demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunii de încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat decesul unei persoane, probe care sânt descrise amănunțit în decizia atacată (f. d. 95-100, vol. II). Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recursuri, referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Totodată, nu este fondată nici critica recurenților, în sensul pretinderii că acuzarea a neglijat obligația de a dispune efectuarea expertizei autotehnice, astfel încît experții să fie cei care să constate circumstanțele pertinente cazului. Mai mult, din procesele-verbale ale ședințelor de judecată rezultă că apărarea nu a înaintat demers nici în prima instanță și nici în instanța de apel privind numirea 12 expertizei auto tehnice, apărătorul inculpatului a solicitat doar termen pentru numirea unei expertize, dar nu și-a realizat dreptul pînă la sfîrșit (f. d. 20, vol. II). Dimpotrivă, instanța de recurs atestă că faptul comiterii infracțiunii anume de către inculpat se confirmă prin probele cercetate și verificate de instanța de apel, descrise detaliat în decizia atacată (f. d. 95-100, vol. II). Instanța de recurs conchide că toate probele anexate la dosar coroborează între ele și indică direct la Scutelniciuc Marius că a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. Totodată, lecturînd recursurile declarate se constată că recurenții critică și pedeapsa aplicată de către instanța de apel inculpatului Scutelniciuc Marius, temei ce se încadrează la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Însă, analizînd conținutul recursurilor declarate, ținînd cont de temeiul neinvocat prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece în urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței de apel, se constată că instanța de apel în decizia sa (f. d. 103 - 105, vol. II) corect și-a motivat soluția în privința vinovăției inculpatului și la aplicarea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal și totodată a ținut cont și de criteriile de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal, a luat corect în considerare, gravitatea infracțiunii săvârșite, care este una gravă, săvîrșită din imprudență, ce atentează la valoarea primordială protejată de legea penală - viața și sănătatea persoanei, provocând moartea unei persoane, precum și faptul că inculpatul este angajat în câmpul muncii, are un copil minor la întreținere, anterior nu a fost judecat, de lipsa circumstanțelor agravante și atenuate, nu a recunoscut vinovăția și nu a conștientizat gravitatea faptei comise, nu a recuperat prejudiciul moral și material cauzat succesorului victimei. Referitor la argumentul invocat de recurenți precum că „decizia instanței de apel de a aplica în privința lui Scutelniciuc Marius pedeapsa privativă de libertate este nejustificată. Or, întru motivarea unei atare individualizări a pedepsei, instanța de apel a invocat exclusiv gravitatea faptei incriminate și faptul deținerii unui izvor de pericol sporit. În schimb, nu a dat nici o apreciere faptului că pietonului urma a-i fi atribuită o parte din vină, atunci când se angajase să traverseze strada neregulamentar”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționează în acest sens că Scutelniciuc Marius a încălcat Regulamentul circulației rutiere, atunci cînd a virat spre stînga, or, pornind de la prevederile pct.45 din Regulamentul circulației rutiere care prevăd expres că, conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. 2) în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, 13 astfel inculpatul fiind participant la trafic și aflându-se la volanul automobilului urma să țină cont de prevederile sus menționate, iar faptul traversării de către pieton a străzii într-un loc interzis nu-l eliberează pe inculpat de răspunderea penală. La fel, instanța de recurs menționează, că recurenții își motivează solicitările prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor nu se conțin între temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel că criticele formulate împotriva hotărîrilor judecătorești atacate nu sunt motivate sub aspectul casării acestora, ca fiind ilegale. Astfel spus, reaprecierea probelor, în modul propus de către apărătorul inculpatului, nu se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece reaprecierea probelor nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în recurs se verifică numai chestiunile de drept. Totodată, în același context, urmează a se remarca, că la această etapă a procedurilor, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanța de apel, întrucât aceasta este atributul exclusiv al primei instanțe și instanței de apel. Din acest punct de vedere se atestă că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 8) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și semnalate de inculpat și apărătorul acestuia, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate în speța dată, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Scutelniciuc Marius cu avocatul acestuia, Bulbuc Boris și de către avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Scutelniciuc Marius, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe Scutelniciuc Marius Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 14