1ra-282/18 — art. 264 alin.3 lit. b CP

1ra-282/18 — art. 264 alin.3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-282/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Liliana Catan, Elena Covalenco, Iurie Diaconu și Ion Guzun

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, avocatul părții vătămate,

Veaceslav Ropot și de inculpat, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei,

Chișinău, sediul Buiucani din 27 aprilie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Ursu Marius Xxxxx, a.n. xx.xx.xxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 07.06.2016-27.04.2017;

instanța de apel: 11.08.2017-02.11.2017;

instanța de recurs: 04.01.2018-13.02.2018;

A C O N S T A T A T:

fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Ursu Marius a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit.b) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani, cu ispășirea

acesteia în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de

transport pe termen de 1 (unu) an.

Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilită în

privința inculpatului, s-a suspendat condiționat pe o perioada de probațiune de 2 (doi)

ani.

S-a încasat de la Ursu Marius, în beneficiul bugetului de stat suma de 84

(optzeci și patru) lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

S-a încetat procesul cu privire la acțiunea civilă înaintată de Luța Alexandr în

partea încasării prejudiciului material.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Luța Alexandr în partea încasării

prejudiciului moral și s-a încasat de la Ursu Marius în beneficiul lui Luța Alexandr

suma de 35 488 lei cu titlu de prejudiciu moral.

1

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Grossu Emilia și s-a încasat de la

Ursu Marius în beneficiul acesteia suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

mai 2015, aproximativ ora 05.50, conducând autoturismul de model „Mercedes ML

320 CDI", cu numere de înmatriculare XX XX xxx, fiind treaz, dispunând de permis

de conducere de categoria „B”, valabil pentru categoriile mijlocului de transport pe

care-1 ghida, se deplasa pe traseul M1 Chișinău-Leușeni (șos. Balcani) din direcția

intersecției traseului R6-M1 Ialoveni spre mun. Chișinău. În timpul deplasării,

ajungând în apropierea stației din preajma „IPL Mesteacăn”, localitatea Dumbrava,

mun.Chișinău, unde era oprit microbuzul care circula pe ruta „Malcoci Chișinău”,

pentru îmbarcarea și debarcarea unor pasageri, conducătorul auto Ursu Marius, n-a

ținut permanent seama de împrejurări, de totalitatea factorilor ce caracterizează

condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care

trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în

siguranță, determinarea benzii de circulație și modului de conducere a vehiculului, n-

a apreciat corect situația rutieră reală pe drum în care se afla vehiculul în momentul

respectiv, prin ce a încălcat cerințele pct. 3, 45, 46 lit. b) al Regulamentului

Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009,

precum și cerințele art. 22 alin. (4) din Legea nr.131 din 07.06.2007, privind

siguranța traficului rutier și manifestând neglijența criminală în circumstanțele sus

expuse, iar ca urmare a comis tamponarea pietonilor Luța Mihail și Grossu Emilia,

care traversau carosabilul din stânga spre dreapta relativ sensului de deplasare al

automobilului de model „Mercedes ML 320 CDI”, cu numere de înmatriculare XX

XX xxx.

În rezultatul impactului pietonului Luța Mihail i-au fost cauzate vătămări

corporale în urma cărora a decedat, iar pietonului Grossu Emilia i-au fost cauzate

vătămare corporală gravă, ce prezintă pericol pentru viață.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în drept în baza art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal după semnele calificative - încălcarea regulilor de securitate a circulației

sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul

de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

3.1. procurorul, care a solicitat casarea acesteia pe motivul blândeței pedepsei,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Ursu Marius,

recunoscut vinovat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a-i fi stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, în penitenciar de tip deschis, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani.

În motivarea apelului procurorul a invocat că deși instanța de fond, la emiterea

sentinței a dat o apreciere corectă probelor administrate de organul de urmărire

2

penală, aceasta nu a luat în considerație gravitatea infracțiunii incriminate și nu a

stabilit o pedeapsă care ar duce la corectarea și reeducarea inculpatului.

3.2. avocatul Ropot Veaceslav în numele succesorului părții vătămate, Luța

Alexandr, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii pedepsei și în

latura civilă, în partea prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

a fi stabilită inculpatului o pedeapsă mai aspră, încasarea în beneficiul lui Luța

Alexandr a sumei de 250 000 lei cu titlu de prejudiu moral și încasarea cheltuielilor

de judecată din contul inculpatului.

În motivarea apelului s-a indicat că instanța de fond, la individualizarea pedepsei

penale inculpatului nu a ținut cont de faptul că Luța Mihail a decedat în urma

impactului, iar Grossu Emilia a suferit leziuni corporale grave, soldate cu fracturi a

osului frontal.

Totodată, apelantul a indicat că Luța Alexandru, succesorul părții vătămate, a

rămas fără tată ca urmare a infracțiunii comise de Ursu Marius, inculpatul

necontribuind cu nimic la cheltuielile de înmormântare, iar suma fixată de instanța de

fond în calitate de prejudiciu moral este una inechitabilă și incapabilă să compenseze

pierderea unei persoane apropiate.

3.2. inculpatul, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care a dispune aplicarea în privința sa a Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova și încetarea procesului penal.

În motivarea apelului inculpatul a invocat că a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, a

achitat părților vătămate și în contul statului, sumele încasate din contul său prin

sentința instanței de fond, și anume succesorului părții vătămate, Luța Alexandr,

prejudiciul moral în sumă 35 488 lei, părții vătămate Grossu Emilia prejudiciul moral

în sumă de 10 000 lei și în contul statului, cheltuielile de judecată în sumă de 84 lei.

Prin urmare, consideră că careva restricții în vederea aplicării în privința sa a actului

cu privire la amnistie, nu sunt prezente.

Inculpatul a mai indicat că are 21 ani, iar la momentul accidentului rutier avea

19 ani, este angajat în cadrul SRL „Termizol Construct”, locuiește împreună cu

familia sa, a rămas fără tată, deoarece a decedat, iar situația financiară a sa și a

familiei lui este una cu adevărat precară.

2017, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.

S-au admis apelurile declarate de procuror și avocatul Ropot Veaceslav în

numele succesorului părții vătămate Luța Alexandr, s-a casat parțial sentința, inclusiv

din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală în partea stabilirii și

individualizării pedepsei, încasării prejudiciului moral și încasării cheltuielilor de

judecată, cu pronunțarea în această parte unei noi hotărâri, potrivit căreia:

3

Lui Ursu Marius recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art.

264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 3 (trei) ani închisoare, cu ispășirea

acesteia în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de

transport pe termen de 3 (trei) ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate s-a suspendat condiționat

pe perioada de probațiune de 3 (trei) ani.

Acțiunea civilă depusă de succesorul părții vătămate Luța Alexandr privind

încasarea prejudiciului moral s-a admis parțial și s-a dispus încasarea de la Ursu

Marius în beneficiul lui Luța Alexandr suma de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral, în rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

S-a respins cererea înaintată de procuror în interesul statului privind încasarea de

la Ursu Marius în beneficiul statului a cheltuielilor pentru efectuarea acțiunilor de

urmărire penală, expertize judiciare, în mărime de 84 lei, ca fiind neîntemeiată.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. Colegiul a constatat că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și în

drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, încadrând just

acțiunile inculpatului în baza dispozițiilor art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Cu referire la cerința inculpatului de a aplica în privința sa Legea cu privire la

amnistie, Colegiul a menționat că chiar dacă Ursu Marius a achitat prejudiciul părților

vătămate încasate prin sentință, totuși nu a achitat prejudiciul solicitat de părțile

vătămate.

Astfel, deși la materialele cauzei se regăsește recipisa din 10 mai 2017 prin care

partea vătămată Grossu Emilia indică că nu are careva pretenții de ordin material sau

moral față de inculpat, totuși succesorul părții vătămate, Luța Alexandr, a declarat în

ședința instanței de apel că are pretenții cu privire la repararea prejudiciului moral de

către inculpat în mărime de 250 000 lei, considerînd că suma de 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral încasată de prima instanță pentru decesul tatălui său este una prea

mică.

Prin urmare, Colegiul a ajuns la concluzia că față de Ursu Marius, nu sunt

aplicabile prevederile Legii cu privire la amnistie.

Referitor la apelul avocatului Ropot Veaceslav în numele succesorului părții

vătămate, Luța Alexandr, Colegiul a constatat că apelantul este de acord cu starea de

fapt stabilită de prima instanță, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, dar critică hotărârea primei instanțe referitor la admiterea parțială a

acțiunii civile, cu încasarea din contul inculpatului a sumei de 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și aplicarea unei pedepse penale prea blânde.

Analizând motivele invocate în apel, Colegiul a constatat că acestea și-au găsit

confirmarea la judecarea apelului, existând motive temeinice de implicare a instanței

de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea laturii civile, în acest sens

4

menționând că instanța de fond a ignorat semnificația valorilor sociale lezate și

prejudiciul cauzat și a încasat în beneficiul succesorului părții vătămate o sumă prea

mică în calitate de prejudiciu moral.

Astfel, ținând cont de gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice a părții

vătămate, de impactul accidentului asupra acesteia, care s-a stins din viață, instanța de

apel a considerat necesar a admite parțial pretenția succesorului părții vătămate de

încasare a prejudiciului moral, și a dispus încasarea de la Ursu Marius în beneficiul

lui Luța Alexandr suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, considerând că

această suma este una echitabilă vizavi de suferințele psihice suportate de succesor.

În rest pretențiile suucesorului părții vătămate au fost considerate neîntemeiate și

exagerate.

Cât ține de pedeapsa aplicată inculpatului, Colegiul făcând o analiză complexă a

circumstanțelor cauzei și a personalității acestuia, a ajuns la concluzia că nu se atestă

careva temeiuri de modificare a pedepsei principale aplicate inculpatului de către

instanța de fond, care numind pedeapsa acestuia, s-a condus de prevederile art. 3, 6-

7, 61-62, 75-76-78, 90 Cod penal. De asemenea, instanța a ținut cont de caracterul

prejudiciabil și gradul de pericol social al faptei comise, de urmările grave - decesul

unei persoane și cauzarea vătămărilor corporale grave unei alte persoane, de faptul că

infracțiunea a fost comisă din imprudență, de personalitatea inculpatului, care anterior

nu a fost judecat, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, se

caracterizează pozitiv la locul de studii și de faptul că a recuperat parțial prejudiciul

cauzat victimelor.

Cu privire la alegația avocatului succesorului părții vătămate precum că instanța

de fond a omis să rețină în privința inculpatului circumstanța agravantă „săvârșirea

infracțiunii prin mijloace care prezintă un pericol social sporit”, Colegiul a

menționat că această circumstanță agravantă nu a fost invocată de către procuror nici

în actul de învinuire, nici în discursul său, or instanțele judecătorești pot recunoaște

ca circumstanțe agravante doar acelea care au fost stabilite de organele de urmărire

penală, au fost indicate în rechizitoriu și numai dacă au fost susținute de acuzatorul de

stat în dezbaterile judiciare.

Astfel, Colegiul a considerat că scopul legii penale de reeducare a inculpatului și

restabilire a echității sociale, poate fi atins și fără aplicarea unei pedepse non-

privative de libertate în privința lui Ursu Marius.

În altă ordine de idei, instanța de apel a considerat că instanța de fond a stabilit

inculpatului un termen de probă prea mic, și reieșind din consecințele grave produse

în urma acțiunilor inculpatului - decesul unei persoane și cauzarea vătămărilor

corporale grave unei alte persoane, este plauzibil ca față de Ursu Marius să fie stabilit

în baza art. 90 Cod penal un termen de probă de 3 ani.

Totodată, Colegiul a considerat întemeiate afirmațiile apelanților precum că

pedeapsa complementară sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de

5

transport, aplicată de către instanța de fond față de Ursu Marius este prea blândă,

nefiind în măsură să asigure scopurile instituției pedepsei penale, ajungând la

concluzia a priva inculpatul de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen

de 3 ani.

Cu referire la cheltuielile de judecată, Colegiul a constatat că instanța de fond în

mod eronat a admis cererea procurorului și a încasat de la Ursu Marius în beneficiul

bugetului de stat suma de 84 lei, deoarece cheltuielile judiciare solicitate de către

acuzatorul de stat, care au fost necesare pentru efectuarea expertizei medico-legale

pentru a stabili care este gradul leziunilor corporale survenite la partea vătămată

Grossu Emilia în urma impactului, sunt cheltuieli trecute în contul statului, or

normele procedurale nu prevăd achitarea din contul condamnatului a cheltuielilor

judiciare care constituie cheltuieli de expertiză obligatorie.

5.1. procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 10 Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași

instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului indică că, instanța de apel stabilind pedeapsa

inculpatului, nu a ținut cont atât de faptul că infracțiunea comisă de acesta s-a

soldat cu decesul unei persoane și vătămarea gravă a alteia, cât și de scopurile

pedepsei penale prevăzute de art. 61 Cod penal, unul dintre acestea fiind

preîntâmpinarea săvârșirii de noi infracțiuni. Astfel, procurorul consideră că prin

reducerea pedepsei numite lui Ursu Marius, nu se v-a restabili echitatea socială,

corectarea inculpatului, prevenirea din partea acestuia, precum și altor persoane de

noi infracțiuni.

De asemenea, instanțele de fond, aplicând în privința lui Ursu Marius

prevederile art. 90 Cod penal, nu au constatat și stabilit circumstanțele cauzei și

persoanei celui vinovat, care ar justifica concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute real pedeapsa stabilită. La fel, instanța nu a ținut cont că în cazul în care

inculpatul a comis o infracțiune gravă, cu consecințe ireparabile - decesul unei

persoane, lipsind circumstanțe atenuante pe caz, suspendarea condiționată a

executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului, reprezintă o soluție de

pedeapsă penală prea blândă, inechitabilă, inadecvată și disproporțională în raport

cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și scopului pedepsei penale.

5.2. inculpatul, care fără a invoca un temei pentru recurs din cele prevăzute de

art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor emise de

instanțele de fond și pronunțarea unei hotărâri noi prin care în privința sa a fi aplicată

Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, cu încetarea procesului penal în baza

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

6

În motivarea celor solicitate menționează că vina în cele săvârșite o recunoaște

total, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, manifestând

astfel căință activă, atât sentința cât și decizia instanței de apel, în partea încasării în

beneficiul părților vătămate a prejudiciului material și moral, au fost executate

integral, prin urmare consideră că careva restricții privind aplicarea în privința sa a

actului de amnistie, lipsesc.

Totodată, reiterează că are 21 ani, iar la momentul accidentului rutier avea 19

ani, este angajat în cadrul SRL „Termizol Construct”, locuiește împreună cu

familia sa, a rămas fără tată, deoarece acesta a decedat iar situația materială a sa și

a familiei sale, este una cu precară.

5.3. avocatul Ropot Veaceslav în numele succesorului victimei, Luța Alexandr,

care invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei instanței de apel parțial, doar în latura civilă în partea ce ține de

respingerea în parte a prejudiciului moral, și pronunțarea unei hotărâri noi prin care a

fi dispusă încasarea integrală din contul inculpatului a sumei de 300 000 lei în folosul

succesorului victimei, Luța Alexandr, fie casarea deciziei instanței de apel cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului, avocatul indică că instanța de apel refuzând în

satisfacerea integrală a pretenției morale succesorului părții vătămate, nu a constatat

cu acte veridice care este starea materială a inculpatului și posibilitatea acestuia de a

acoperi întregul prejudiciu moral solicitat și nu a indicat probele pe care își

întemeiază soluția.

Astfel, instanța de apel a creat impresia succesorului victimei că acesta nu a fost

auzit și nu a fost luat în serios, iar nerealizarea acestor sarcini din partea instanței de

apel, constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 alin.

(1) din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că recursul procurorului și

inculpatului, urmează a fi respinse iar recursul avocatului Ropot Veaceslav în numele

succesorului părții vătămate, urmează a fi admis, din următoarele considerente:

Referitor la recursul ordinar declarat de procuror, Colegiul menționează că

potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța

este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Colegiul penal lărgit reține că recursul este depus de procuror în defavoarea

inculpatului și ca temei se invocă pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului

pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel atunci

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

7

Verificând recursul sub acest aspect, Colegiul penal lărgit constată că temeiul

invocat de recurent nu este prezent în cauza supusă judecării. După cum rezultă din

recurs, autorul acestuia este de acord cu starea de fapt stabilită de instanța de apel,

precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică hotărârea

contestată în partea aplicării pedepsei, nefiind de acord cu aplicarea în privința lui

Ursu Marius a prevederilor art. 90 Cod penal.

Referitor la motivele invocate de recurent în acest sens se menționează că,

potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare

cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod

penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui

vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra

corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

La caz, Colegiul constată că instanța de apel stabilind inculpatului pedeapsă sub

formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia, corect a stabilit

că corectarea și reeducarea lui Ursu Marius este posibilă fără privarea de libertate,

punând la baza soluției prevederile art. 7, 75 Cod penal, gravitatea infracțiunii

săvârșite, motivul acesteia, personalitatea celui vinovat, precum și circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea.

Totodată, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul procurorului

precum că, în privința inculpatului nu sunt aplicabile prevederile art. 90 Cod penal la

stabilirea pedepsei, deoarece instanța de apel corect și-a expus opinia pe care

Colegiul penal o acceptă și o susține, or instanța de apel în prezența unor

circumstanțe, cum ar fi recunoașterea de către inculpat a vinovăției în cele comise și

căința sinceră manifestată de acesta, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de

procedură penală, de personalitatea inculpatului care la momentul comiterii

infracțiunii din imprudență avea vârsta de doar 19 ani, anterior nu a fost judecat, nu

se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, se caracterizează pozitiv la locul

de studii și de faptul că a achitat părților vătămate prejudiciul încasat prin sentință,

8

just a considerat că nu e rațional ca Ursu Marius să execute real pedeapsa aplicată, iar

Colegiul careva interdicții prevăzute de lege în acest sens, nu a constatat.

Astfel, Colegiul reține că criticile formulate de procuror vis-a-vis de aplicarea în

privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, au format obiect de discuție la

judecarea cauzei penale și în instanța de apel și cărora li s-a dat o motivare

corespunzătoare și pe larg expusă în prezenta decizie, iar argumentele invocate de

recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi

temei de implicare în sensul casării deciziei instanței de apel.

Colegiul constată, că pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde atât

principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal,

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, nu există temei legal

pentru admiterea recursului ordinar declarat de procuror în partea stabilirii pedepsei

inculpatului, și potrivit legii se impune respingerea acestui ca inadmisibil.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Ropot Veaceslav în numele

succesorului părții vătămate.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau

parțială a hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Erorile de drept pot fi considerate erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Astfel, Colegiul lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării

cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată

exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel la emiterea

deciziei în privința lui Ursu Marius, nu a respectat prevederile legale întru adoptarea

unei soluții întemeiate în latura civilă, pronunțând o hotărâre pripită prin care a dispus

încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate, Luța

Alexandr, a prejudiciului moral în sumă de 100 000 (una sută mii) lei, or conform

acțiunii civile, succesorul părții vătămate a solicitat încasarea prejudiciul moral în

sumă de 300 000 lei,

Astfel, Colegiul lărgit consideră că concluzia instanței de apel este insuficient de

argumentată deoarece aceasta și-a motivat soluția privind încasarea în beneficiul

succesorului părții vătămate a pagubei morale în sumă de 100 000 lei, considerând că

aceasta este una echitabilă vizavi de suferințele psihice suportate de acesta, doar prin

9

faptul că suma solicitată de succesorul părții vătămate este una neîntemeiată și

exagerată, fără a argumenta micșorarea cuantumului.

Este de menționat faptul că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi,

reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu

de procedură.

Colegiul menționează că legiuitorul a acordat prerogative instanței de judecată

de a aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce urmează a fi încasat, or

art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală,

expres prevede că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de

către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice,

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei

vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu

fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Totodată,

despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin

faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

Prin urmare, rezultă că instanța de apel nu și-a motivat suficient soluția în latura

civilă, în partea încasării prejudiciului moral în beneficiul succesorului părții

vătămate, Luța Alexandr, situație care cade și sub incidența erorii de drept cuprinsă în

prevederea art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar decizia urmează a fi

casată în partea respectivă, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod

de procedură penală, întrucât asemenea erori nu pot fi corectate în instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de succesorul părții

vătămate și avocatul acestuia în apel, și ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de prevederile art. 225 Cod de procedură penală și practica CEDO, să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

Cât ține de recursul inculpatului, prin care solicită aplicarea în privința sa a

Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, Colegiul lărgit, reieșind din cele

menționate pe marginea recursului declarat de avocatul Ropot Veaceslav în numele

succesorului părții vătămate și de faptul că decizia instanței de apel urmează a fi

casată în latura civilă, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță în latura

respectivă, urmează a-l respinge ca inadmisibil.

10

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic și de inculpatul Ursu

Marius.

Admite recursul ordinar declarat de avocatul părții vătămate, Veaceslav Ropot,

casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie

2017, în cauza penală în privința lui Ursu Marius, în partea acțiunii civile privind

încasarea prejudiciului moral și dispune rejudecarea cauzei în această parte, în aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile deciziei recurate se mențin.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 06 martie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

11