1ra-1533/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-1533/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1533/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către inculpatul Ursu Marius, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 aprilie 2017 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018, în cauza

penală în privința lui

Ursu Marius XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 07.06.2016 – până la 27.04.2017

instanța de apel:

de la 11.08.2017 – până la 02.11.2017

instanța de recurs ordinar:

de la 04.01.2018 – până la 13.02.2018

instanța de apel:

de la 15.03.2018 – până la 18.04.2018

instanța de recurs ordinar:

de la 04.07.2018 – până la 03.10.2018

A C O N S T A T A T:

2017, în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform procedurii

prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, Ursu Marius a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 3 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de un an.

1

Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare s-a

suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani.

S-a încasat de la Ursu Marius, în contul bugetului de stat, suma de 84

lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

S-a încetat procesul cu privire la acțiunea civilă înaintată de Luța

Alexandr în partea încasării prejudiciului material.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Luța Alexandr în partea

încasării prejudiciului moral și s-a încasat de la Ursu Marius, în beneficiul

lui Luța Alexandr, suma de 35488 lei cu titlu de prejudiciu moral.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Grossu Emilia și s-a

încasat de la Ursu Marius, în beneficiul acesteia, suma de 10000 lei cu titlu

de prejudiciu moral.

08 mai 2015, aproximativ ora 05.50, conducând autoturismul de model

„Mercedes ML 320 CDI”, cu numere de înmatriculare XXXXX, fiind treaz,

dispunând de permis de conducere de categoria „B”, valabil pentru

categoriile mijlocului de transport pe care-l ghida, se deplasa pe traseul M1

Chișinău-Leușeni (șos. Balcani) din direcția intersecției traseului R6-M1

Ialoveni spre mun. Chișinău. În timpul deplasării, ajungând în apropierea

stației din preajma „IPL Mesteacăn”, localitatea Dumbrava, mun.Chișinău,

unde era oprit microbuzul care circula pe ruta „Malcoci Chișinău”, pentru

îmbarcarea și debarcarea unor pasageri, conducătorul auto Ursu Marius n-

a ținut permanent seama de împrejurări, de totalitatea factorilor ce

caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a

traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător la

determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, determinarea benzii

de circulație și modului de conducere a vehiculului, n-a apreciat corect

situația rutieră reală pe drum în care se afla vehiculul în momentul

respectiv, prin ce a încălcat cerințele pct. 3, 45, 46 lit. b) al Regulamentului

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai

2009, precum și cerințele art. 22 alin. (4) din Legea nr.131 din 07.06.2007,

privind siguranța traficului rutier și, manifestând neglijența criminală în

circumstanțele sus expuse, a comis tamponarea pietonilor Luța Mihail și

Grossu Emilia, care traversau carosabilul din stânga spre dreapta relativ

sensului de deplasare al automobilului de model „Mercedes ML 320 CDI”,

cu numere de înmatriculare XXXXX.

În rezultatul impactului, pietonului Luța Mihail i-au fost cauzate

vătămări corporale în urma cărora acesta a decedat, iar pietonului Grossu

2

Emilia i-au fost cauzate vătămari corporale grave, ce prezintă pericol

pentru viață.

către avocatul Ropot Veaceslav în numele succesorului victimei Luța

Alexandr și de către inculpatul Ursu Marius.

- procurorul, prin apelul declarat la 04 mai 2017, a solicitat casarea

sentinței pe motivul blândeței pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care lui Ursu Marius, recunoscut vinovat în baza art.

264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a-i fi stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe in termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3

ani;

- avocatul Ropot Veaceslav în numele succesorului victimei Luța

Alexandr, prin apelul declarat la 12 mai 2017, a solicitat casarea parțială a

sentinței, în partea stabilirii pedepsei și în latura civilă, în partea

prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

stabilită inculpatului o pedeapsă mai aspră, cu încasarea în beneficiul lui

Luța Alexandr a sumei de 250000 lei cu titlu de prejudiciu moral și

încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpatului;

- inculpatul Ursu Marius, prin apelul declarat la 11 mai 2017, a solicitat

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care procesul penal

în privința sa să fie încetat în legătură cu aplicarea prevederilor Legii nr.

210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova si încetarea procesului

penal.

3.1. În argumentarea cererii depuse, procurorul a invocat că prima

instanță, deși a dat o apreciere corectă probelor administrate de organul de

urmărire penală la emiterea sentinței, nu a luat în considerație gravitatea

infracțiunii incriminate și nu a stabilit o pedeapsă care ar duce la corectarea

și reeducarea inculpatului.

3.2. În argumentarea cererii depuse, avocatul Ropot Veaceslav a

invocat că prima instanță, la individualizarea pedepsei ce urma a fi stabilită

inculpatului, nu a ținut cont de faptul că Luța Mihail a decedat în urma

impactului, iar Grossu Emilia a suferit leziuni corporale grave, soldate cu

fracturi a osului frontal.

Totodată, apelantul a indicat că Luța Alexandru, succesorul părții

vătămate, a rămas fără tată ca urmare a infracțiunii comise de Ursu Marius,

inculpatul necontribuind în nici un mod la cheltuielile de înmormântare,

3

iar suma dispusă de a fi încasată prin sentință, cu titlu de prejudiciu moral,

este inechitabilă și incapabilă să compenseze pierderea unei persoane

apropiate.

3.3. În argumentarea cererii depuse, inculpatul Ursu Marius a invocat

că a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, cauza fiind examinată în

baza art. 3641 Cod de procedură penală, a achitat sumele încasate din

contul său prin sentință, și anume succesorului victimei Luța Alexandr

35488 lei, cu titlu de prejudiciu moral, părții vătămate Grossu Emilia suma

de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 84 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată. Astfel, apelantul a considerat că în privința sa lipsesc

careva restricții în vederea aplicării actului de amnistie.

Suplimentar, inculpatul Ursu Marius a indicat că are 21 ani, iar la

momentul accidentului rutier avea 19 ani, este angajat în cadrul SRL

„Termizol Construct”, locuiește împreună cu familia sa, a rămas fără tată,

deoarece acesta a decedat, iar situația financiară a sa și a familiei lui este

una cu adevărat precară.

noiembrie 2017, pronunțată integral la 28 noiembrie 2017, apelul declarat

de către inculpatul Ursu Marius a fost respins, ca nefondat, iar apelurile

declarate de către procurorul Malai Ina și de către avocatul Ropot

Veaceslav în numele succesorului victimei Luța Alexandr au fost admise,

casată parțial sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, în partea stabilirii pedepsei, soluției privind încasarea

prejudiciului moral și soluției privind încasarea cheltuielilor de judecată, cu

pronunțarea în aceste părți a unei noi hotărâri, potrivit căreia lui Ursu

Marius, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de

transport pe termen de 3 ani.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoare pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Acțiunea civilă depusă de succesorul părții vătămate Luța Alexandr,

privind încasarea prejudiciului moral, s-a admis parțial și s-a dispus

încasarea de la Ursu Marius în beneficiul lui Luța Alexandr, a sumei de

100000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretențiile au fost respinse, ca

fiind neîntemeiate.

4

S-a respins cererea înaintată de procuror în interesul statului privind

încasarea de la Ursu Marius în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată

în valoare de 84 lei, ca fiind neîntemeiată.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că

prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept în cauză, care

corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, încadrând just

acțiunile inculpatului în baza dispozițiilor art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Cu referire la cerința inculpatului de a aplica în privința sa prevederile

Legii cu privire la amnistie, instanța de apel a menționat că Ursu Marius,

chiar dacă a achitat prejudiciul părților vătămate încasate prin sentință, nu

a achitat prejudiciul solicitat de părțile vătămate.

Astfel, instanța de apel a constatat că, deși la materialele cauzei se

regăsește recipisa din 10 mai 2017 prin care partea vătămată Grossu Emilia

indică că nu are careva pretenții de ordin material sau moral față de

inculpat, totuși succesorul părții vătămate, Luța Alexandr, a declarat în

ședința instanței de apel că are pretenții cu privire la repararea

prejudiciului moral de către inculpat în mărime de 250000 lei, considerând

suma dispusă de a fi încasată prin sentință este una prea mică. Din acest

considerent, instanța de apel a conchis că prevederile Legii cu privire la

amnistie nu pot fi aplicate în privința inculpatului Ursu Marius.

Referitor la apelul avocatului Ropot Veaceslav în numele succesorului

victimei Luța Alexandr, instanța de apel a constatat că apelantul este de

acord cu starea de fapt stabilită de prima instanță, precum și cu încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului, dar critică hotărârea primei instanțe

referitor la admiterea parțială a acțiunii civile, cu încasarea din contul

inculpatului a sumei de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral și aplicarea

unei pedepse penale prea blânde.

Analizând motivele invocate în apelul nominalizat, instanța de apel a

constatat că acestea și-au găsit confirmarea la judecarea apelului, existând

motive temeinice de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii

contestate în partea laturii civile, în acest sens menționând că prima

instanță a ignorat semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciul cauzat

și a încasat în beneficiul succesorului părții vătămate o sumă prea mică în

calitate de prejudiciu moral.

Astfel, ținând cont de gravitatea cauzării suferințelor psihice si fizice a

părții vătămate, de impactul accidentului asupra acesteia, care s-a stins din

viață, instanța de apel a considerat necesar a admite parțial pretenția

5

succesorului victimei de încasare a prejudiciului moral și a dispus

încasarea de la Ursu Marius, în beneficiul lui Luța Alexandr, a sumei de

100000 lei cu titlu de prejudiciu moral, considerând că această suma este

una echitabilă în raport cu suferințele psihice suportate de succesor. În rest,

pretențiile succesorului părții vătămate au fost considerate neîntemeiate și

exagerate.

În ceea ce ține de pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a

conchis că nu se atestă careva temeiuri de modificare a pedepsei principale

aplicate inculpatului Ursu Marius de către prima instanță, care s-a condus

de prevederile art. 3, 6, 7, 61, 62, 75, 76, 78, 90 Cod penal. De asemenea,

instanța de apel a considerat că prima instanță a ținut cont de caracterul

prejudiciabil și gradul de pericol social al faptei comise, de urmările grave -

decesul unei persoane și cauzarea vătămărilor corporale grave unei alte

persoane, de faptul că infracțiunea a fost comisă din imprudență, de

personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost judecat, nu se află la

evidența medicului narcolog și psihiatru, se caracterizează pozitiv la locul

de studii și de faptul că a recuperat parțial prejudiciul cauzat victimelor.

Cu privire la alegația avocatului succesorului victimei, precum că

prima instanță a omis să rețină în privința inculpatului circumstanța

agravantă „săvârșirea infracțiunii prin mijloace care prezintă un pericol

social sporit”, instanța de apel a menționat că această circumstanță

agravantă nu a fost reținută de către procuror nici în actul de învinuire, nici

în discursul său, iar instanțele judecătorești pot recunoaște ca circumstanțe

agravante doar acele care au fost constatate de către organele de urmărire

penală, au fost indicate în rechizitoriu și numai dacă au fost susținute de

către acuzatorul de stat în dezbaterile judiciare.

Astfel, instanța de apel a considerat că scopul legii penale de reeducare

a inculpatului și restabilire a echității sociale, poate fi atins și fără aplicarea

unei pedepse privative de libertate în privința lui Ursu Marius.

În altă ordine de idei, instanța de apel a considerat că prima instanță a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite

inculpatului Ursu Marius pe o perioadă de probațiune prea mică și,

reieșind din consecințele grave produse în urma acțiunilor inculpatului -

decesul unei persoane și cauzarea vătămărilor corporale grave unei alte

persoane, a considerat oportună ca în temeiul art. 90 Cod penal, executarea

pedepsei stabilite inculpatului Ursu Marius să fie suspendată condiționat

pe un termen de 3 ani.

6

Totodată, instanța de apel a considerat întemeiate afirmațiile

apelanților, potrivit cărora termenul privării inculpatului de a conduce

mijloace de transport, stabilit de către prima instanță, este unul prea mic,

nefiind în măsură să asigure scopurile instituției pedepsei penale, ajungând

la concluzia că în privința inculpatului urmează a fi stabilită pedeapsa

complementară sub forma de privare de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe termen de 3 ani.

Cu referire la cheltuielile de judecată, instanța de apel a constatat că

prima instanță în mod eronat a admis cererea procurorului și a încasat de

la Ursu Marius, în contul bugetului de stat, suma de 84 lei, deoarece

cheltuielile solicitate de către acuzatorul de stat, care au fost necesare

pentru efectuarea expertizei medico-legale pentru a stabili care este gradul

leziunilor corporale cauzate părții vătămate Grossu Emilia în urma

impactului, sunt cheltuieli care urmează a fi trecute în contul statului, or

normele procedurale nu prevăd achitarea din contul condamnatului a

cheltuielilor judiciare care constituie cheltuieli pentru efectuarea

expertizelor obligatorii.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de

către avocatul Ropot Veaceslav în numele succesorului victimei Luța

Alexandr și de către inculpatul Ursu Marius.

- procurorul, prin recursul ordinar declarat la 30 noiembrie 2017, a

solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată;

- avocatul Ropot Veaceslav în numele succesorului victimei Luța

Alexandr, prin recursul ordinar declarat la 28 decembrie 2017, a solicitat

casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura civilă, în partea ce ține

de respingerea acțiunii privind prejudiciul moral, cu pronunțarea unei

hotărâri noi prin care a fi dispusă încasarea integrală din contul

inculpatului Ursu Marius a sumei de 300000 lei în folosul succesorului

victimei, Luța Alexandr sau dispunerea rejudecării cauzei de către aceiasi

instanță de apel, în alt complet de judecată;

- inculpatul Ursu Marius, prin recursul ordinar declarat la 30

noiembrie 2017, a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu

dispunerea încetării procesului penal în privința sa, în temeiul Legii nr. 210

din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

7

5.1. În argumentarea cererii depuse, procurorul a invocat că:

- instanța de apel, stabilind pedeapsa inculpatului, nu a ținut cont atât

de faptul că infracțiunea comisă de acesta s-a soldat cu decesul unei

persoane si vătămarea gravă a altei, cât ți de scopurile pedepsei penale

prevăzute de art. 61 Cod penal, unul dintre acestea fiind preîntâmpinarea

săvârsirii de noi infracțiuni. Astfel, recurentul a considerat că prin

reducerea pedepsei aplicate lui Ursu Marius nu se va restabili echitatea

socială și nu va fi posibilă corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și din partea altor persoane;

- instanțele de fond și apel, aplicând în privința lui Ursu Marius

prevederile art. 90 Cod penal, nu au constatat circumstanțele cauzei și cele

privind persoana celui vinovat, care ar justifica concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute real pedeapsa stabilită. Totodată, în opinia

recurentului, instanța de apel nu a ținut cont că în cazul în care inculpatul a

comis o infracțiune gravă, cu consecințe ireparabile - decesul unei

persoane, lipsind circumstanțe atenuante pe caz, suspendarea condiționată

a executării pedepsei închisorii reprezintă o sancțiune prea blândă,

inechitabilă, inadecvată si disproporțională în raport cu gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și scopului pedepsei penale.

5.2. În argumentarea cererii depuse, avocatul Ropot Veaceslav în

numele succesorului victimei Luța Alexandr a invocat că instanța de apel,

refuzând satisfacerea integrală a pretențiilor de ordin moral, înaintate de

succesorul victimei Luța Alexandr, nu a constatat prin careva acte veridice

care este starea materială a inculpatului și posibilitatea acestuia de a

acoperi întregul prejudiciu moral solicitat și nu a indicat probele pe care îsi

întemeiază soluția. Astfel, în opinia recurentului, instanța de apel a creat

succesorului victimei Luța Alexandr impresia că acesta nu a fost auzit și nu

a fost luat în serios, iar nerealizarea acestor sarcini din partea instanței de

apel constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de

art. 6 alin. (1) CEDO.

5.3. În argumentarea cererii depuse, inculpatul Ursu Marius a invocat

că:

- a recunoscut integral vinovăția în cele comise, cauza fiind examinată

în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, manifestând

astfel căință activă;

- atât dispozițiile sentinței, cât și cele din decizia instanței de apel, în

partea încasării în beneficiul părților vătămate a prejudiciului material și

8

moral, au fost executate integral, prin urmare lipsesc careva restricții

privind aplicarea în privința sa a actului de amnistie;

- la momentul accidentului rutier avea 19 ani, este angajat în cadrul

SRL „Termizol Construct”, locuiește împreună cu familia sa, a rămas fără

tată, deoarece acesta a decedat, iar situația materială proprie și a familiei

sale este precară.

13 februarie 2018, pronunțată integral la 06 martie 2018, recursurile

declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Scutelnic Cătălin și de către inculpatul Ursu Marius au fost respinse, ca

inadmisibile, iar recursul ordinar declarat de către avocatul Ropot

Veaceslav în numele succesorului victimei Luța Alexandr a fost admis,

casată parțial decizia instanței de apel, în partea acțiunii civile privind

încasarea prejudiciului moral și dispusă rejudecarea cauzei în partea dată

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest,

dispozițiile deciziei atacate au fost menținute.

6.1. În motivarea soluției adoptate, referindu-se la recursul ordinar

declarat de către procuror, instanța de recurs a constatat că temeiurile

invocate de către recurent nu și-au găsit confirmare la examinarea cauzei,

or instanța de apel, stabilind inculpatului Ursu Marius pedeapsa sub formă

de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia, corect a

stabilit că corectarea și reeducarea lui Ursu Marius este posibilă fără

privarea de libertate, punând la baza soluției prevederile art. 7, 75 Cod

penal, apreciind gravitatea infracțiunii săvârsite, motivul acesteia,

personalitatea celui vinovat, precum și circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea.

Totodată, instanța de recurs a apreciat netemeinicia argumentului

recurentului, precum că în privința inculpatului nu sunt aplicabile

prevederile art. 90 Cod penal la stabilirea pedepsei, deoarece instanța de

apel, în prezența unor circumstanțe, cum ar fi recunoașterea de către

inculpat a vinovăției în cele comise și căința sinceră manifestată de acesta,

luând în considerare că cauza a fost examinată în procedură simplificată,

apreciind personalitatea inculpatului, care la momentul comiterii

infracțiunii din imprudență avea vârsta de doar 19 ani, anterior nu a fost

judecat, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, se

caracterizează pozitiv la locul de studii și faptul că a achitat părților

vătămate prejudiciul încasat prin sentință, just a considerat că nu e rațional

ca Ursu Marius să execute real pedeapsa aplicată.

9

Astfel, instanța de recurs a constatat că criticile formulate de procuror

vis-a-vis de aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod

penal au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de

apel, cărora li s-a dat o motivare corespunzătoare și pe larg expusă, iar

argumentele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare în sensul casării

deciziei instanței de apel.

În acest sens, instanța de recurs a considerat că pedeapsa

individualizată de instanța de apel corespunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal - de

restabilire a echității sociale, de corectare a inculpatului, precum și de

prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a

altor persoane, lipsind temei legal pentru admiterea recursului ordinar

declarat de procuror, astfel fiind justificată soluția de respingere a acestuia,

ca inadmisibil.

6.2. Referindu-se la recursul ordinar declarat de către avocatul Ropot

Veaceslav în numele succesorului victimei Luța Alexandr, instanța de

recurs a constatat că instanța de apel nu a respectat prevederile legale întru

adoptarea unei soluții întemeiate în latura civilă, pronunțând o hotărâre

pripită prin care a dispus încasarea din contul inculpatului Ursu Marius, în

beneficiul succesorului victimei Luța Alexandr, a prejudiciului moral în

sumă de doar 100000 lei. În acest context, instanța de apel și-a exprimat

dezacordul cu concluzia instanței de apel, care s-a fundamentat doar pe

faptul că suma solicitată de succesorul victimei Luța Alexandr este una

neîntemeiată și exagerată, fără a argumenta reducerea cuantumului

acesteia.

Statuând astfel, instanța de recurs a reținut că hotărârile pronunțate de

instanțele de judecată să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. În contextul respectiv, instanța de recurs a menționat că urmează a

se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă temei de

casare a hotărârii judecătorești.

Instanța de recurs a menționat că legiuitorul a acordat prerogative

instanței de judecată de a aprecia și determina cuantumul prejudiciului

moral ce urmează a fi încasat, or art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu

art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, expres prevede că mărimea

10

compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în

funcție de caracterul si gravitatea suferințelor psihice sau fizice,

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum si statutul social al

persoanei vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmăreste scopul

ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o

îmbogățire fără just temei. Totodată, despăgubirile pentru daune morale se

disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

Prin urmare, instanța de recurs a conchis că instanța de apel nu și-a

motivat suficient soluția în latura civilă, în partea încasării prejudiciului

moral în beneficiul succesorului părții vătămate, Luța Alexandr, situație

care cade sub incidența erorii de drept cuprinsă în prevederea art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar decizia urmează a fi casată în

partea respectivă, cu dispunerea rejudecării cauzei în latura dată de către

instanța de apel, asa cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucât

asemenea erori nu pot fi corectate de către instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor

motivelor invocate de către succesorul victimei Luța Alexandr și avocatul

său în apel și, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de

prevederile art. 225 Cod de procedură penală și practica CEDO, să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

6.3. Reieșind din constatările expuse în privința recursului ordinar

declarat de către avocatul Ropot Veaceslav în numele succesorului victimei

Luța Alexandr și reieșind din faptul că decizia instanței de apel urmează a

fi casată în latura civilă, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte

de către aceiași instanță de apel, instanța de recurs a conchis că recursul

ordinar declarat de către inculpatul Ursu Marius, urmează a fi respins, ca

inadmisibil.

Chișinău din 18 aprilie 2018, pronunțată integral la 16 mai 2018, a fost

admis apelul declarat de către avocatul Ropot Veaceslav în numele

succesorului victimei Luța Alexandr, casată sentința parțial, în latura civilă

și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă înaintată de către

succesorul victimei Luța Alexandr a fost admisă, cu încasarea în beneficiul

11

acestuia, de la Ursu Marius, a sumei de 210000 lei cu titlu de prejudiciu

moral și a sumei de 9000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

7.1. Instanța de apel, având în vedere faptul că prin decizia instanței

de recurs a fost casată decizia instanței de apel doar în latura civilă, în

partea soluționării acțiunii civile privind încasarea prejudiciului moral, a

decis că urmează a fi judecat doar apelul declarat de către avocatul Ropot

Veaceslav în numele succesorului victimei Luța Alexandr.

Analizând soluția primei instanțe privind evaluarea daunelor morale

cauzate succesorului victimei Luța Alexandr, în raport cu materialele

cauzei, consecințele survenite drept urmare a comiterii infracțiunii de către

inculpatul Ursu Marius, gravitatea acestora și impactul produs asupra

familiei victimei, instanța de apel a considerat că prima instanță în mod

inechitabil a statuat asupra sumei de 35488 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Astfel, instanța de apel a constatat că victima accidentului rutier a fost

tatăl lui Luța Alexandr, că suferințele psihice cauzate în urma pierderii

unui părinte sunt incomensurabile și că orice sumă de bani nu este aptă de

a duce la refacerea integrală a stării psihice și stării de existență generală a

succesorului victimei.

Instanța de apel a constatat că Luța Alexandr, în ședința de judecată în

apel, a concretizat că solicită încasarea de la inculpatul Ursu Marius a

sumei de 210000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Considerând că decesul tatălui lui Luța Alexandr i-a provocat

suferințe psihice, care se manifestă și persistă sub forma unei depresii,

instanța de apel a decis ca din contul inculpatului Ursu Marius, în

beneficiul succesorului victimei Luța Alexandr, să fie încasată suma de

210000 lei cu titlu de prejudiciu moral, pe care a considerat-o echitabilă și

proporțională suferințelor provocate prin consecința accidentului rutier,

comis de către inculpat.

Totodată, instanța de apel a admis cerința avocatului Ropot Veaceslav

privind cheltuielile de judecată și dispus încasarea acestora de la Ursu

Marius în cuantum de 9000 lei, reieșind din considerentul că avocatul

Ropot Veaceslav, în cadrul ședinței de judecată în apel, a solicitat anexarea

la materialele cauzei a 2 bonuri de plată cu seria PL nr. 407344 și seria PL

nr. 407358, din care rezultă că Luța Alexandr a achitat avocatului Ropot

Veaceslav suma de 9000 lei pentru asistență juridică.

12

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018,

pronunțată integral la 16 mai 2018, au fost atacate cu recurs ordinar de

către inculpatul Ursu Marius, depus la 11 iunie 2018, care fără a indica unul

din temeiurile pentru recurs din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor judecătorești nominalizate,

cu dispunerea încetării procesului penal în privința sa, în temeiul Legii nr.

210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

În argumentarea cererii depuse, recurentul a expus următoarele:

- succesorului victimei Luța Alexandr i-a fost compensat prejudiciul

moral, evaluat la suma de 100000 lei, confirmat prin ordinele de încasare

anexate la dosar și i-a fost achitată suma de 50000 lei, confirmată prin

chitanța anexată la recursul ordinar. Totodată, recurentul a reparat

prejudiciul cauzat și părții vătămate Grossu Emilia, care prin recipisă a

invocat că nu are pretenții. În acest context, recurentul a considerat că

prejudiciul cauzat în cauză a fost reparat integral deja după prima

examinare a cauzei în apel și, astfel, sunt întrunite condițiile legale pentru

aplicarea în privința sa a actului de amnistie;

- la momentul accidentului rutier avea 19 ani, este angajat în cadrul

SRL „Termizol Construct”, locuiește împreună cu familia sa, a rămas fără

tată, deoarece acesta a decedat, iar situația materială proprie și a familiei

sale este precară. Recurentul a invocat că instanța de apel nu a ținut cont de

probele care dovedesc starea sa financiară și nu le-a dat o careva apreciere.

8.1. Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care a

menționat că pronunțarea asupra condițiilor privind aplicarea actului

amnistiei constituie prerogativa instanței competente de examina cererea

privind aplicarea amnistiei.

8.2. Avocatul Ropot Veaceslav în numele succesorului victimei Luța

Alexandr a depus referință privind recursul ordinar declarat în cauză, prin

care a solicitat dispunerea inadmisibilității acestuia și încasarea de la

inculpat, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică, a sumei

de 3000 lei.

declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul

penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

13

împotriva hotărârii instanței de apel, dispune inadmisibilitatea lui în cazul

în care recursul nu îndeplinește cerințele de formă și conținut, prevăzute în

art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform prevederilor art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală,

recursul se depune de persoanele menționate în art. 421 și trebuie să fie

motivat.

La rândul său, art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală stabilește că

cererea de recurs trebuie să includă conținutul și motivele recursului, cu

argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță

generală abordată în cauza dată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, recurentul era obligat

prin lege să invoce cel puțin unul din temeiurile pentru recurs stipulate în

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă nu s-a conformat legii.

Colegiul penal reține că la etapa examinării recursului ordinar, instanța de

recurs nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea

corectă a normelor de drept material și procedural față de faptele

constatate de instanța de apel ori, după caz, de instanța de fond, verificare

care se efectuează numai în limita temeiurilor formulate în recurs.

Deoarece temeiurile pentru recurs ordinar sunt expres și limitativ stipulate

în lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la

acestea.

Astfel, reieșind din obligativitatea motivării recursului, Colegiul penal

constată că prevederile legale, anterior menționate, nu au fost respectate de

către recurent, care n-a invocat nici unul din temeiurile pentru recurs,

prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În acest context,

instanța de recurs conchide că stipulările legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost respectate de către autorul recursului.

Reieșind din cele constatate, instanța de recurs decide asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat, deoarece acesta nu

14

îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430

Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Ursu

Marius XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 aprilie 2018, în propria cauză penală, ca fiind

necorespunzător cerințelor de formă și de conținut, prevăzute de art. 429 și

430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 noiembrie 2018.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

15