1ra-1516/20 — art. 27, 145 alin.2, lit. a, g, m, C.P.

1ra-1516/20 — art. 27, 145 alin.2, lit. a, g, m, C.P. (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1516/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

9 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în următoarea componență :

Președinte – Svetlana Filincova,

judecători – Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Dumitru Mardari,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Lefter

Dumitru în numele inculpatului Roșca Nicolae, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 februarie 2020, în cauza penală, de

învinuire a lui :

Roșca Nicolae XXX, născut la XXX

XXX XXX, originar și domiciliat în

localitatea XX, r-nul XXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.08.2013 – 30.04.2015;

Instanța de apel: 20.05.2015 – 08.04.2015;

Instanța de recurs: 01.09.2016 – 06.12.2016 ;

Instanța de apel: 02.01.2017-18.07.2018;

Instanța de recurs: 10.09.2018- 22.01.2019 ;

Instanța de apel: 06.03.2019-07.19.02.2020;

Instanța de recurs: 23.03.2020 – 09.07.2020;

Procedura prevăzută de art. 432 alin. (1) pct.11 din Codul de procedură penală,

a fost executată.

C O N S T A T Ă :

Prin sentința Judecătoriei Șoldănești din 30 aprilie 2015, Roșca Nicolae a fost

achitat de învinuirea adusă în temeiul art. 27, 145 alin. (2) lit. a), g) m) Cod penal,

pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și condamnat în baza art. 287

alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare și în baza art. 155 Cod penal la 1 an și 6 luni

închisoare.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul total al pedepselor i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an și 6 luni.

În baza art. 90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 1 an.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cernalevschi Petru a fost admisă

1

în principiu urmând ca asupra acestei chestiuni să se pronunțe instanța în procedură

civilă.

Analizând probatoriul dosarului instanța a reținut că, nu au fost prezentate

suficiente probe precum că prin acțiunile sale Roșca Nicolae a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. a), g) m) Cod penal, iar modificarea învinuirii

a fost bazată doar pe declarațiile părții vătămate Cernalevschi Petru și a martorului

Pozdîrca Valeriu.

La 9 iulie 2012, în jurul orei 2100-2200, aflându-se în câmp, la marginea sat.

Șestaci, r-nul Șoldănești, fiind în conflict cu Cernalevschi Petru, din cauză că oile

acestuia au intrat în cotele de teren arabil a lui Roșca Nicolae și au făcut stricăciuni

în plantele de porumb și orz, în prezența lui Roșca Vasile, aproximativ la ora 1800

Cernalevschi Petru i-a aplicat mai multe lovituri lui Roșca Nicolae cu pumnii peste

față, cauzându-i astfel leziuni corporale neînsemnate, sub formă de edeme și

excoriații faciale, pe buza superioară, nas, regiunea masticatoare, hemoragie a buzei

superioare din interior.

Ulterior Roșca Nicolae în prezența lui Pozdîrcă Valeriu, prin încălcarea

grosolană a ordinii publice, folosind cuvinte necenzurate, l-a lovit cu pumnii peste

față pe Cernalevschi Petru, pricinuindu-i leziuni sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză a regiunii

temporoparietale pe dreapta, care a fost provocată de la acțiunea traumatică a unui

/or obiect/e dur/e și se califică ca vătămare corporală ușoară.

Tot el, la 9 iulie 2012, în jurul orelor 2100-2200, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, în câmp, la marginea satului Șestaci, r-nul Șoldănești, lângă cota lui de

teren arabil, din cauza relațiilor ostile cu Cernalevschi Petru, având asupra sa o armă

de vânătoare cu țeava lisă, l-a amenințat pe Cernalevschi Petru cu omor, cu aplicarea

armei, a produs o împușcătură din armă. Pozdîrcă Valeriu, interpretând ca

amenințarea este reală și pericolul aplicării armei de foc, fiind lângă Roșca Nicolae,

i-a luat arma din mână, iar Roșca Nicolae cu Cernalevschi Petru au continuat să

aplice reciproc lovituri cu pumnii și ca urmare Cernalevschi Petru a primit leziuni

sub formă de traumă cranio cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală,

plagă contuză a regiunii temporo-parietale pe dreapta, care a fost provocată de la

acțiunea traumatică a unui/or obiect/e dur/e și se califică ca vătămare corporală

ușoară.

Tot el, este învinuit în tentativă de omor a două persoane, săvârșită cu

premeditate, prin mijloace periculoase pentru viața mai multor persoane în

următoarele împrejurări: la 9 iulie 2012, aproximativ ora 2100-2200, fiind în stare de

ebrietate și cu scopul de a-i omorî pe Cernalevschii Petru și Pozdîrcă Valeriu,

intenționat a efectuat o împușcătură în direcția ultimilor din arma de vânătoare, pe

care o deținea ilegal, dar nu și-a atins scopul din motivul că Pozdîrcă Valeriu a

ridicat cu mâna țeava armei și a redirecționat efectul împușcăturii, astfel din motive

independente de voința făptuitorului aceasta nu și-a produs efectul.

Analizând probatoriul dosarului instanța a reținut că nu au fost prezentate

suficiente probe precum că prin acțiunile sale Roșca Nicolae a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. a), g) m) Cod penal, iar modificarea învinuirii

a fost bazată doar pe declarațiile părții vătămate Cernalevschi Petru și a martorului

2

Pozdîrca Valeriu.

La 15 mai 2015, partea vătămată Cernalevschi Petru, a declarat apel,

solicitând casarea parțială a sentinței, în partea reîncadrării acțiunilor lui Roșca

Nicolae în baza art. 155 Cod penal și achitării acestuia în baza art. 27, 145 alin.(2)

lit. a), g), m) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii noi prin care

să fie recunoscut vinovat Roșca Nicolae în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

287 alin. (1) și 27, 145 alin. (2), lit. a), g) m) Cod penal cu stabilirea unei pedepse

conform sancțiunii prevăzute de dispozițiile normelor respective.

La 15 mai 2015, procurorul în Procuratura r-ului Șoldănești, Erhan Vladimir a

declarat apel prin care a solicitat casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri noi potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin

care Roșca Nicolae să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de:

- art. 27, 145 alin. (2) lit. a), g), m) Cod penal și în baza acestei norme a-i

aplica o pedeapsă sub forma de închisoare pe termen de 10 ani cu ispășirea pedepsei

în penitenciar de tip închis;

- art. 287 alin. (1) Cod penal și în baza acestei norme a-i aplica o pedeapsă

sub forma de închisoare pe un termen de 1 an, cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial de pedepse, a-i aplica ca pedeapsă definitivă închisoarea pe un termen de 10

ani și 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Admiterea integrală a acțiunii civile înaintată de partea vătămată

Cernalevschi Petru și a încasa de la Roșca Nicolae prejudiciul material cauzat în

urma comiterii infracțiunii în sumă de 8 107,76 lei, prejudiciul moral în sumă de 20

000 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 5 260 lei, iar în total suma

de 33 367,76 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 8 iunie 2016, a fost

respins ca nefondat apelul părții vătămate și admis apelul procurorului, casată parțial

sentința, în latura civilă, și pronunțată o hotărâre nouă, prin care:

S-a încasat de la Roșca Nicolae în beneficiul părții vătămate Cernalevchi

Petru prejudiciul moral în sumă de 2000 lei și cheltuielile de asistență juridică în

sumă de 5260 lei.În rest sentința a fost menținută.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 11 august 2016, a declarat recurs

ordinar procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, prin care,

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.6) 10) și 12) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanța de

apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 6

decembrie 2016, a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul în

procuratura de Circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, casată total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Roșca

Nicolae și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Rejudecând cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18

iulie 2018, apelul părții vătămate Cernalevschi Petru a fost respins ca nefondat, iar

3

apelul procurorului în Procuratura r-lui Șoldănești, Erhan Vladimir, a fost admis din

alte motive decât cele invocate, inclusiv din oficiu, cu casarea sentinței și

pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

:

Roșca Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) și 155 Cod penal, cu stabilirea pedepsei: în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal 1 (un) an închisoare; iar în baza art.155 Cod penal 1 (un) ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial, i-a fost stabilit lui Roșca Nicolae, pedeapsa definitivă de 1 (un) an 6

(șase) luni de închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Roșca

Nicolae, s-a suspendat condiționat cu stabilirea unui termen de probă de 2 (doi) ani.

În rest dispozițiile sentinței referitor la acțiunea civilă și corpurile delicte au

fost menținute fără modificări.

La 22 august 2018, procurorul Pasat Liliana, a declarat recurs ordinar

împotriva deciziei instanței de apel, indicând în calitate de temeiuri pentru recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală și a solicitat

casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

La 7 septembrie 2018, partea vătămată Cernolevschi Petru a declarat recurs

ordinar prin care, a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la

rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 22

ianuarie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul în

procuratura de Circumscripție Bălți, Prisacari Lilia și de către partea vătămată

Cernolevschi Petru, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

18 iulie 2018, în cauza penală în privința lui Roșca Nicolae și dispusă rejudecarea

cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Rejudecând cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19

februarie 2020, s-a admis apelul procurorului în Procuratura r-lui Șoldănești, Erhan

Vladimir și a părții vătămate Cernalevschi Petru, s-a casat sentința Judecătoriei

Șoldănești din 30 aprilie 2015 și s-a pronunțat o soluție nouă, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care :

În temeiul art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, Roșca Nicolae s-a eliberat de

răspundere penală în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, în legătură cu prescripția

tragerii la răspundere penală și s-a încetat procesul în temeiul art. 332 alin. (1), 391

alin.(1) pct.6 din Codul de procedură penală.

Roșca Nicolae s-a recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzută

de art. 27, 145, alin.(2) lit. a), m) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare

pe un termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei penale fiind calculat din data pronunțării

deciziei – 19 februarie 2020. Roșca Nicolae a fost luat sub din sala de judecată.

În temeiul art. 225 alin.(2) din Codul de procedură penala, s-a admis în

parte acțiunea civilă a părții vătămate Cernalevschi Petru, cu încasarea din contul lui

4

Roșca Nicolae în beneficiul lui Cernalevschi Petru a prejudiciului material în

mărime de 3441,40 lei, a prejudiciului moral 20 000 de lei și cheltuieli pentru

asistență juridică în mărime de 2000 de lei.

Pentru a dedice astfel, instanța a constatat că, din împrejurările speței se

atestă intenția inculpatului de a-l lipsi pe Petru Cernalevschi de viață prin punerea în

aplicare a armei de vânătoare cu țeavă lisă, de model ”ZK” Ijevsk, cu nr. 3872

calibru 16, încărcată cu cărtuș cu alice, fapt confirmat prin efectuarea împușcăturii

de la o distanță de circa 3-4 m de victima ce se afla în imediată apropiere de

martorul Valeriu Pozdîrcă, asupra cărui, deși nu era îndreptată intenția criminală,

putea fi pus în pericol în situația în care el nu reușea să redirecționeze efectul

împușcăturii, ceea ce caracterizează elementele laturii subiective a tentativei de

omor comisă cu premeditare și prin mijloace periculoase pentru viața mai multor

persoane.

Prin punerea în aplicarea a armei de vânătoare, Roșca Nicolae era conștient

de natura și efectele mijloacelor aplicate, prevăzând că în împrejurările concrete a

speței, aplicarea ei poate pune în pericol viața sau sănătatea părții vătămate Petru

Cernolevschi și a martorului Valeriu Pozdîrcă.

Totodată, instanța a exclus din învinuirea adusă inculpatului agravanta

stipulată la lit. g) art.145 Cod penal, a cărei acțiune este îndreptată împotriva a două

sau mai multor persoane, deoarece nu și-a găsit confirmare la examinarea cauzei,

din lipsa unor probe convingătoare, că inculpatul ar fi atentat și la viața lui Pozdîrcă

Valeriu, care nici nu a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, ci doar ca

martor, fiind audiat în această calitate procesuală de către organul de urmărirea

penală și instanța de judecată.

La 23 martie 2020, avocatul Lefter Dumitru acționând în interesele

inculpatului Roșca Nicolae a declarat recurs ordinar împotriva deciziei Curții de

Apel Bălți din 19 februarie 2020, solicitând casarea deciziei instanței de apel,

rejudecare cauzei și emiterea unei hotărâri noi de recunoașterea a vinovăției lui

Roșca Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal și încetarea

urmării penale în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

Drept temei pentru declararea recursului ordinar a invocat prevederile art.427

alin.(l) pct.6) 10) 12) 16) din Codul de procedură penală.

În susținerea recursului ordinar a invocat că decizia instanței de apel este

nefondată și neîntemeiată și a expus următoarele argumente :

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, s-a

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Faptei săvârșite i s-a dat

o încadrare juridică greșită, norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine

unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de

Justiție.

Învinuirea înaintată recurentului este neîntemeiată deoarece, atât sentința, cât

și decizia instanței de apel, au fost emise cu încălcarea normelor de drept, iar în

urma cercetării judecătorești nu au fost prezentate și nu s-au cercetat probele, care ar

dovedi, vina lui Roșca Nicolae în comiterea infracțiunii art. 27, 145 alin. (2) lit. a)

m) Cod penal, astfel încât la baza deciziei stau circumstanțe neprobate, cu aplicarea

eronată a normelor de drept.

5

Instanța de fond urma să recalifice acțiunile inculpatului din prevederile art.

27,145 alin. (2) lit. a),g),m) Cod penal, în prevederile art. 155 alin. (1) Cod penal,

dar nu să-l achite pe art. 27,145 alin. (2) lit. a),g),m) Cod penal și, totodată să-l

condamne pe Roșca Nicolae în baza art. 155 Cod penal.

Procurorul prin Ordonanța privind modificarea acuzării în ședința de judecată

din 22.04.2014, a modificat învinuirea în sensul agravării, de la art.155 la art. 27,

145 alin. (2) lit. a),g),m) Cod penal, fără a motiva în ordonanța adoptată, în baza

căror noi circumstanțe sau probe noi s-a ajuns la concluzia că inculpatul de fapt a

săvârșit o infracțiune mai gravă, prevăzută de art. 27, 145 alin. (2 ) lit. a), g), m) Cod

penal.

Cauza penală a fost pornită în baza art.27,145 Cod penal, iar în rezultatul

anchetei penale s-a stabilit lipsa intenției inculpatului în săvârșirea omorului.

Urmărirea penală s-a finalizat prin întocmirea rechizitoriului, cu încadrarea

juridică a faptelor incriminate lui Roșca Nicolae în baza art.155 Cod penal.

Modificarea învinuirii a fost contrară constatărilor din pct.4 al Hotărârii Curții

Constituționale nr. 5 din 17 martie 2009 pentru controlul constituționalității

prevederilor alin.(I) art.326 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova,

prin care Curtea a considerat inadmisibilă practica aducerii neîntemeiate de noi

capete de acuzare în procesul judecării acuzei penale.

Decizia Curții de Apel Bălți din 18 martie 2020, nu corespunde prevederilor

art. 394 din Codul de procedură penală. Nu se referă pe deplin la toate probele care

au fost luate la baza deciziei, nici la cele la care s-a referit partea apărării.

De asemenea, instanța nu a dat nici o apreciere depozițiilor martorului Gorgos

Mariana, medic chirurg, care a dat declarații în cadrul ședinței de judecată și care a

combătut declarațiile părții vătămate și a martorului Pozdîrca Valeriu.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, s-

au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei,Colegiul

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea integrală a hotărârii

instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură penală judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând

seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au

participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Potrivit art. 432 alin.(1) pct.2 lit. c) din Codul de procedură penală judecând

recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată,

rejudecă cauza și pronunță o hotărâre nouă, dacă nu se agravează situația

condamnatului, sau, după caz, dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din prevederile stipulate în art. 427 alin.(1) din Codul de procedură penală

instanța de recurs, repară erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

condițiile prezentului articol.

În speță, Colegiul lărgit conchide că instanța, examinând cauza în ordine de

apel, a admis erori procesuale care nu pot fi corectate în ordine procedurii de recurs

6

ordinar.

Prin rechizitoriu, Roșca Nicolae Petru a fost învinuit de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin.(1) și art. 155 Cod penal în următoarele

împrejurări.

La 9 iulie 2012, în jurul orei 2100-2200, aflându-se în câmp, la marginea sat.

Șestaci, r-nul Șoldănești fiind în conflict cu Cernalevschi Petru, din cauză că oile

acestuia au intrat în cotele de teren arabil a lui Roșca Nicolae și au făcut stricăciuni

în plantele de porumb și orz, în prezența ultimului, aproximativ ora 1800

Cernalevschi Petru i-a aplicat mai multe lovituri lui Roșca Nicolae cu pumnii peste

față și cauzându-i astfel leziuni corporale neînsemnate, sub formă de edeme și

excoriații faciale, pe buza superioară, nas, regiunea masticatoare, hemoragie a buzei

superioare din interior.

Ulterior, Roșca Nicolae în prezența lui Pozdîrcă Valeriu, prin încălcarea

grosolană a ordinii publice, folosind cuvinte necenzurate, l-a lovit cu pumnii în față

pe Cernalevschi Petru, pricinuindu-i leziuni sub formă de traumă cranio-cerebrală

închisă manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză a regiunii

temporoparietale pe dreapta, care a fost provocată de la acțiunea traumatică a unui

/or obiect/e dur/e și se califică ca vătămare corporală ușoară.

Tot el, la 9 iulie 2012, în jurul orelor 2100-2200, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, în câmp, la marginea satului Șestaci, lângă cota lui de teren arabil, din

cauza relațiilor ostile cu Cernalevschi Petru, având asupra sa o armă de vânătoare cu

țeava lisă, de model „ZK„ Ijevsk, cu nr. 3872 calibrul 16, l-a amenințat pe

Cernalevschi Petru cu omor, cu aplicarea armei, a produs o împușcătură din armă.

Pozdîrcă Valeriu, înțelegând ca amenințarea este reală și pericolul aplicării

armei de foc, fiind lângă Roșca Nicolae, i-a luat arma din mână, iar Roșca Nicolae

cu Cernalevschi Petru au continuat să-și aplice reciproc lovituri cu pumnii și, ca

urmare, Cernalevschi Petru a primit leziuni sub formă de traumă cranio-cerebrală

închisă manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză a regiunii temporo-

parietale pe dreapta, care a fost provocată de la acțiunea traumatică a unui/or

obiect/e dur/e și se califică ca vătămare corporală ușoară.

Prin ordonanța din 22 aprilie 2014 privind modificarea acuzării în ședința de

judecată în sensul agravării ei, procurorul l-a învinuit pe Roșca Nicolae de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin.(1), 27, 145 alin.(2) lit. a), g), m) Cod penal.

Colegiul reține că, instanța de apel rejudecând cauza, a stabilit vinovăția

inculpatului în baza probelor administrate în cauză, a căror apreciere s-a făcut în

condițiile art. 414 din Codul procedură penală.

Astfel, din cumul probelor administrate și a declarațiilor inculpatului, părții-

vătămate, a martorilor a atestat intenția inculpatului de a-l lipsi de viață pe

Cernalevschi Petru, prin punerea în aplicare a armei de foc și, ca urmare, a decis

aplicarea unei pedepse lui Roșca Nicolae sub formă de închisoare pe un termen de

12 ani, prevăzută de art. 27, 145 alin.(2) lit. a) și m) Cod penal, adică tentativa de

omor a unei persoane săvârșită cu premeditare, prin mijloace periculoase pentru

viața sau sănătatea mai multor persoane.

Examinând recursul ordinar și lucrările cauzei instanța de recurs constată că,

în concordanță cu materialul probator administrat în cadrul urmării penale și în

7

instanța de fond, instanța de apel a menținut încadrarea juridică a faptei comisă de

Roșca Nicolae, art. 27, 145 alin.(2) lit. a) și m) Cod penal.

Premeditarea, circumstanță prevăzută la lit. (a) alin. (2) art.145 Cod penal

presupune obligatoriu, o activitate pregătitoare, așa cum este caracterizată această

activitate în art.26 Cod penal. Premeditarea nu poate exista, dacă decizia

infracțională nu se exteriorizează prin acte pregătitoare, de natură nu doar psihică,

dar și materială, obiectivizată.

Premeditarea, ca agravantă a infracțiunii de omor cuprinde atât elemente de

ordin psihic, cât și elemente obiective, respectiv acte pozitive premergătoare și

preparatoare executării proiectului.

Omorul premeditat este nu numai acceptat psihic și chibzuit, dar efectiv

pregătit prin măsurile care se iau de făptuitor pentru crearea condițiilor necesare

realizării lui.

Ca urmare, hotărârea de a ucide victima este luată în cazul premeditării din

timp iar actul meditativ coincide cu voința fermă de a suprima viața persoanei

alegând în același timp momentul și locul unde va săvârși actul.

Circumstanța prevăzută la lit. (m) alin. (2) art.145 Cod penal, rezultă din

faptul că mijloacele folosite pentru lipsirea de viață a victimei, prin natura lor sau

prin modul în care sunt folosite, pun în pericol viața sau sănătatea mai multor

persoane, creând posibilitatea afectării unei pluralități de victime.

Deci, la calificarea agravantelor menționate, atenție se acordă nu doar genului

de care aparțin mijloacele de săvârșire a infracțiunii, dar și împrejurărilor concrete în

care se aplică aceste mijloace.

Prezența sau lipsa pericolului real pentru viața sau sănătatea mai multor

persoane rezultă din atitudinea făptuitorului față de un șir de circumstanțe faptice.

Colegiul lărgit reține că, atât din declarațiile inculpatului, părții vătămate, cât

și a martorului Pozdîrcă Valeriu, fapta inculpatului de a trage din armă, a avut loc ca

rezultat al intervenirii lui Pozdîrcă Valeriu, care a interpretat ca real pericolul

aplicării armei de foc și l-a lovit peste mână pe Roșca Nicolae.

De asemenea, din declarațiile părților între inculpat și partea vătămată până la

momentul tragerii din armă a avut loc un conflict care a derulat între ei.

Instanța de recurs constată că la adoptarea soluției, instanța de apel nu a

elucidat faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, nu a

pătruns în esența problemei de fapt și de drept și nu a clarificat în ce împrejurări s-a

aplicat arma.

Instanța de apel a dat apreciere declarațiilor părții vătămate și martorului

Pozdîrcă Valeriu date în ședința de judecată a instanței de apel, fără a stabili că

aceștia nu au o poziție clară, fiind contradictorii cu cele date în cadrul urmării penale

și cele din instanța de fond.

Discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al

probelor, ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei

concluzii nemotivate.

Chestiuni asupra căreia instanța de apel urma să se expună prin argumente

temeinice constă în aceea, dacă faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor sau necesită o altă încadrare

8

juridică.

Examinând cauza instanța de apel nu a ținut cont de toate împrejurările în care

a fost săvârșită fapta și anume: locul, intenția, relațiile dintre inculpat și partea

vătămată, comportamentul victimei.

Acțiunile inculpatului sunt justificate prin starea de agitație a sa și

incapacitatea lui de a evalua adecvat situația, or, din materialele cauzei rezultă cu

certitudine că înainte de săvârșirea infracțiunii între inculpatul și partea vătămată, au

avut loc mai multe certuri.

Ținând cont de faptul că motivele și metodele infracțiunii săvârșite au o

importanță deosebită pentru aprecierea corectă a încadrării juridice a faptei, instanța

de apel urmează să clarifice aceste circumstanțe și să le indice în decizie.

Mai mult, în contextul dat, Colegiul mai specifică că pentru corectitudinea

judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele

acumulate la caz.

Astfel, Colegiul constată că, în decizia instanței de apel lipsește și analiza

declarațiilor părții vătămate.

Or, în cadrul cercetării judecătorești se administrează probe pentru lămurirea

faptelor și împrejurărilor cauzei sub toate aspectele în condiții de nemijlocire,

publicitate și contradictorialitate.

Cercetarea judecătorească are ca obiect, în primul rând, administrarea

probelor ca cerință a principiului nemijlocirii ședinței de judecată în scopul

perceperii directe a probelor de către instanța de judecată.

Principala problemă pusă în discuție pe o cauză penală este, vinovăția

persoanei trimisă în judecată, în raport cu faptele pentru care aceasta este acuzată.

În cauza de față, problema vinovăției este determinată de existența sau

inexistența intenției inculpatului de săvârșire a infracțiunii de tentativă de omor a

părții vătămate.

Instanța de recurs apreciază că, instanța de apel rejudecând cauza, nu a

constatat dacă inculpatul a avut intenție directă de săvârșire a tentativei de omor,

posibilitatea reală de a-și realiza acțiunile, modul și împrejurările în care persoanei

vătămate i s-au produs leziunile ușoare.

Analizând documentele cauzei, Colegiul constată că învinuirea a fost

modificată în sensul agravării numai în baza declarațiilor părții vătămate

Cernalevschi Petru și a martorului Pozdîrca Valeriu.

Atât la faza de urmărire penală cât și în cea de judecată, s-a stabilit că, între

Roșca Nicolae și Cernalevschi Petru a avut loc un conflict verbal, care a generat

într-unul fizic, lângă cota de teren care aparține lui Roșca Nicolae și în prezența a

mai multor persoane care se aflau în împrejurime. Inculpatul Roșca Nicolae, fiind

într-o stare de tulburare și surescitare nervoasă în momentul conflictului,

demonstrând o lipsa de respect și încălcând ordinea publică, a folosit și o armă pe

care o deținea.

Așadar, din complexul circumstanțelor constatate, instanța de apel are

obligația pozitivă, rejudecând cauza să încadreze juridic corect fapta comisă de

Roșca Nicolae.

Partea vătămată fiind audiată în cadrul instanței de fond și apel a declarat că,

9

inculpatul aflându-se la o distanță de 4-5m de victimă, nu a fost împiedicată de

nimeni în momentul efectuării împușcăturii, nu s-a atins de armă și nu a văzut ca

Pozdîrcă Valeriu să se fi atins de armă.

Totodată victima a indicat că, inculpatul a ajuns în drept cu el și Pozdîrcă

Valeriu și a dorit să-1 lovească cu arma și în timp ce Pozdîrcă Valeriu s-a dat la o

parte, acesta la lovit peste mână, iar ca urmare s-a produs împușcătura (f.d.44, Vol.

II).

La fel victima a declarat că, Pozdîrcă Valeriu a încercat să-l oprească, el a

crezut că Roșca Nicolae are o bâtă și în acel moment el a tras din armă, împușcătura

a avut loc până Pozdîrcă Valeriu a ridicat mâna, nu a văzut dacă Pozdîrcă s-a atins

de armă (f.d.82-83, Vol. III).

Fiind audiat suplimentar în cadrul rejudecării cauzei în instanța de apel partea

vătămată a declarat că: Roșca Nicolae ținând o armă în mână a ajuns în fața lui la o

distanța de 3 metri, a încercat să-l lovească, însă nu a reușit deoarece a intervenit

Pozdîrca Valeriu, care ridicând mâna în sus, i-a redirecționat țeava în încercarea de a

o lua, inculpatul însă lovindu-l peste mână, a efectuat o împușcătură în direcția lui,

rănindu-l la cap, (f. d. 40-49, vol. 2; 81-84, vol. 3; 55-56 Vol. III; 40-49 Vol. II; 81-

84 Vol. III; 55-56 Vol. IV; 38 Vol. V).

De asemenea, Colegiul conchide că, nici poziția Martorului Pozdîrca Valeriu

pe parcursul examinării cauzei nu este una clară.

Or, din declarațiile acestuia rezultă că, în momentul când Pozdîrca Valeriu l-a

lovit peste mână pe Roșca Nicolae, s-a produs împușcătura, iar, ca urmare,

Cernalevschi Petru s-a apucat și el de armă și toți trei țineau arma în mână (f. d. 66

Vol. II).

Fiind audiat suplimentar în cadrul rejudecării cauzei în instanța de apel

martorul Pozdîrca Valeriu a declarat că: Roșca Nicolae, îndreptându-se spre ei, a

ajuns în fața lor, a țintit arma în direcția lui Cernalevschi Petru, fapt pentru care în

încercarea de a o lua, a ridicat mâna redirecționând-o în sus, inculpatul însă lovindu-

l peste mână și provocându-i dureri, a efectuat împușcătura, rănindu-l pe

Cernalevschi Petru la cap (f. d. 61 Vol. V).

Având în vedere contradicțiile dintre declarațiile părții vătămate și a

martorului Pozdîrca Valeriu date la diferite etape ale procesului penal, instanța de

judecată nu a combătut divergentele existente.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări.

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt:

dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

încadrată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate.

În cauza Covalenco vs Republica Moldova cererea nr. 72164/14 din 16 iunie

2020, Curtea a menționat că, deși articolul 6 nu garantează un drept la recurs, acesta

pretinde ca, în cazul în care dreptul național instituie un recurs, articolul 6 devine

incident și în cazul acestor proceduri, în măsura în care se poate afirma că ele

presupun, în mod rezonabil, că aceste proceduri implică o „soluție” în privința unei

acuzații penale împotriva reclamantului sau în privința „drepturilor sau a obligațiilor

10

sale cu caracter civil” (Reichman vs Franța, nr. 50147/11, § 29, 12 iulie

2016; Marești vs Croația, nr. 55759/07, § 33, 25 iunie 2009; Delcourt v. Belgia, nr.

2689/65, § 25, 17 ianuarie 1970).

Mai mult, Curtea mai subliniază că modul de aplicare a articolului 6 § 1 în

procedurile judiciare de după apel, inclusiv din fața instanțelor supreme, depinde de

caracteristicile precise ale procedurilor în discuție; trebuie să se țină cont de

totalitatea procedurilor din cadrul ordinii juridice naționale și de rolul instanței

judecătorești din cadrul acesteia.

Ținând cont că prin prisma art.434 din Codul de procedură penală, instanța

de recurs judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând seama,

după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au participat la

ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs, instanța de recurs nu

poate înlătura și corecta erorile admise de instanțele investite cu judecarea fondului

cauzei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că, dreptul la o ședință de

judecată publică nu are legătură doar cu necesitatea audierii martorilor care vor da

declarații verbale. De asemenea, este important ca litiganții să aibă posibilitatea de

a-și prezenta cazul în fața instanțelor naționale (a se vedea Göç v. Turcia [MC), nr.

36590/97, § 48, CEDO 2002-V și Ramos Nunes de Carvalho e Sá v.

Portugalia [MC], nr. 55391/13 și alții 2, § 187, 6 noiembrie 2018).

Astfel, dreptul la o ședință de judecată publică este un element care stă la

baza egalității generale a armelor părților la un proces (mutatis

mutandis, Margaretić v. Crația, nr. 16115/13, §§ 127-28, 5 iunie 2014).

Colegiul constată că, chiar dacă respectiva cauză penală, a fost deja rejudecată

de 2 ori, erorile procesuale admise de către Curtea de Apel cad sub incidența

prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală și astfel,

urmează a fi corectate în ședință publică cu participarea părților.

Erorile respective nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece

instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fapt și a se

pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesuale penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

Din circumstanțele stabilite, Colegiul lărgit conchide asupra necesității

admiterii recursului ordinar, cu casarea deciziei instanței de apel și dispunerea

rejudecării cauzei în ordine de apel, de către aceiași instanță, în alt complet de

judecători.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 din Codul de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și

examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității probelor examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit

prezența sau lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate, ținând

cont de motivele expuse în decizie, ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și

11

întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 din Codul de procedură penală.

Ținând cont de faptul că se casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 19 februarie 2020, prin care lui Roșca Nicolae i s-a aplicat o pedeapsa cu

închisoarea, și ca urmare rămâne în vigoare sentința Judecătoriei Șoldănești din 30

aprilie 2015, prin care lui Roșca Nicolae i s-a aplicat o pedeapsa non privativă de

libertate, Roșca Nicolae se eliberează din penitenciar, dacă nu se deține în baza unei

alte hotărâri de condamnare sau dacă nu sunt aplicate măsuri de reprimare.

În conformitate cu prevederile 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) din Codul de

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Lefter Dumitru în numele

inculpatului Roșca Nicolae, casează integral decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 19 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Roșca Nicolae Pavel

și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Se dispune eliberarea lui Roșca Nicolae Pavel, din penitenciar, dacă nu se

deține în baza unei alte hotărâri de condamnare sau dacă nu sunt aplicate măsuri de

reprimare.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 9 iulie 2020.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

12