1ra-1066/2020 — art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-1066/2020 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1066/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Arnaut Sorina în numele inculpatului Rotari Octavian prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Rotari Octavian xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art.364/1 Cod de procedură penală

Rotari Octavian a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2641 alin.(4) din Codul penal fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 luni de închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul prevederilor art. 85

alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată prin sentință, s-a adăugat parțial partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din

20.12.2017, stabilindu-i lui Rotari Octavian pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani și 7 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Rotari Octavian,

la 09 martie 2019, aproximativ la ora 03:00, nedeținând permis de conducere a

mijloacelor de transport cu dreptul de a conduce vehicule din categoria „B”, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, acționând cu încălcarea prevederilor normative stipulate în

art. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia „Conducătorului de

vehicul îi este interzis: a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența

drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor

medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o

stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere", acționând

prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, conducea

autovehiculul de model „Toyota Avensis” cu xxxxx. În circumstanțele nominalizate,

1

Rotari Octavian, ajungând la intersecția străzilor xxxxx, a fost stopat de către

colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare. În procesul-verificării actelor,

inspectorul de patrulare a constatat că, conducătorul auto Rotari Octavian Petru

prezenta semne evidente de ebrietate alcoolică, ulterior, fiind supus testării

alcoolscopice cu etilotestul „Drager”, în rezultatul căreia s-a stabilit concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat în proporție de 0,56 mg./l., indice, care în

conformitate cu art.13412 alin.(3) Cod penal și Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr.296 din 16.04.2009 „cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul

de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei", se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

avocatul Arnaut Sorina în interesele inculpatului Rotari Octavian, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu aplicarea unei pedepse sub

forma orelor de muncă în folosul comunității cu aplicarea art. 79 Cod penal, cu

neaplicarea pedepsei complimentare.

2.1 În argumentarea poziției sale a menționat, că reeducarea și corectarea

condamnatului este posibila și poate fi obținută fără ca acesta sa fie privat de libertate.

Inculpatul a acceptat să facă declarații la organul de urmărire penală și în ședința de

judecată, a manifestat un comportament ireproșabil pe parcursul cercetării judecătorești

a manifestat căința sincera în cele comise, a conștientizat gravitatea infracțiunii, este

angajat în câmpul muncii, are copil minor la întreținere, inclusiv că nu este la evidența

medicului narcolog și psihiatru, este la o vârstă tânără și solicită ca instanța să-i acorde

posibilitatea de integrare în societate, iar cu referire la condamnarea anterioară a indicat

la vârsta fragedă a inculpatului motiv din care nu a conștientizat faptele și urmările

prejudiciabile.

Astfel, apelantul a considerat că, în privința inculpatului pot fi aplicate

prevederile art.79 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută

de legea penală or, pedeapsa aplicată de către prima instanță este neproporțională și

prea aspră, iar scopul legii penale poate fi atins și prin stabilirea în privința acestuia și

a unei pedepse neprivative de libertate.

2019, a fost respins ca nefondat apelul declarate de către avocatul Arnaut Sorina în

interesele inculpatului Rotari Octavian și menținută, fără modificări, sentința.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond

a constatat corect starea de fapt și de drept și a conchis just că acțiunile săvârșite de

inculpatul Rotari Octavian se încadrează în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, după

indicii calificativi „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află

în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către o persoană care nu

deține permis de conducere”.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut că, inculpatul Rotari Octavian și-a

recunoscut vina în privința comiterii acțiunilor descrise în actul de învinuire, cauza

2

penală fiind examinată de către instanța de fond în procedură simplificată prevăzută de

art.364/1 Cod de procedură penală.

Cu referire la argumentele invocate în cererea de apel, contrar alegațiilor

avocatului, instanța de apel a constatat corectitudinea instanței de fond la stabilirea

categoriei și măsurii de pedeapsă aplicată în privința inculpatului Rotari Octavian, fiind

luate în considerație caracterul și gradul de pericol social al crimei comise,

personalitatea inculpatului, circumstanțele agravante și cele atenuante răspunderii

prevăzute de art.art.76, 77 Cod penal, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul avocatului precum că prima instanță

i-a aplicat o pedeapsă prea aspră, or la stabilirea pedepsei, instanța de fond a reținut că

inculpatul și-a recunoscut vina integral, cauza fiind examinată în procedura

simplificată, prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, acesta s-a căit sincer de

cele comise, nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog; infracțiunea comisă

este una ușoară comisă de către o persoană care anterior a fost condamnată.

În ce privește alegația avocatului privind aplicarea în privința inculpatului a

prevederilor art. 79 Cod penal Colegiul a constatat că, în speță nu sunt prezente

circumstanțe excepționale care ar determina neaplicarea pedepsei complementare

obligatorii în privința inculpatului or, prin aceste prevederi legale urmează să se

înțeleagă că, pentru aplicarea art.79 Cod penal, în împrejurările în care s-a desfășurat

fapta prejudiciabilă, or în datele privind personalitatea infractorului, trebuie să existe

careva circumstanțe, particularități, situații sau stări ale lucrurilor, care ar reprezenta

ceva deosebit, ieșit din comun sau care ar constitui excepție de la starea lor obișnuită,

de la personalitatea inculpatului.

Arnaut Sorina în numele inculpatului Rotari Octavian care invocând ca temei de casare

a deciziei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) 16) Cod de procedură penală, a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu emiterea unei noi decizii în sensul

prevăzut de norma materiala de drept procedural în limitele prin care lui Rotari

Octavian să-i fie aplicată o pedeapsă conform art. 90 și 79 Cod penal, fiindu-i

suspendata condiționat pedeapsa.

4.1. În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat ca, în cadrul ședinței

preliminare de către inculpat a fost scrisă și înaintată cererea conform art.3641 Cod de

procedură penală privind recunoașterea vinii in comiterea infracțiunii care îi este

incriminată, a fost de acord cu faptele indicate în rechizitoriu, a acceptat probele

administrate la urmărirea penala probe noi nu au fost solicitate, a acceptat s-ă facă

declarații atât la organul de urmărire penala cât și în cadrul ședinței de judecată, a

manifestat un comportament ireproșabil pe tot parcursul cercetării judecătorești a

manifestat căința sinceră în cele comise, a conștientizat gravitatea infracțiunii, este

angajat în câmpul muncii, are copil minor la întreținere, inculpatul nu este la evidenta

medicului narcolog si psihiatru, este la început de cale având o vârstă tânără, solicita

instanței să-i acorde posibilitatea de integrare în societate.

3

Ceea ce tine de condamnarea anterioară menționează recurentul că, inculpatul era

la o vârstă frageda și neconștientizând faptele și urmările prejudiciabile.

Solicită apărarea, reieșind din toate circumstanțele cauzei să admită posibilitatea

aplicării în privința inculpatului a prevederilor art.79 Cod penal.

pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, prin care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, la judecarea

apelului instanța a examinat prezenta cauză penală sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere a sentinței prin care Rotari Octavian,

a fost recunoscut culpabil și condamnat în baza art.2641 alin. (4) Cod penal.

cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

6.1 Potrivit textului recursului, Colegiul penal atestă, că deși recurentul a indicat

temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute la pct. 6), 8), 15), 16) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, pentru declararea recursului, din conținutul

argumentelor formulate se atestă că recursul nu a fost motivat sub aceste aspecte iar

criticile aduse se subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin. (1) al normei

precitate, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

6.2 Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut la art.427

alin.(1) pct.10) Cod procedură penală Colegiul penal, în raport cu motivele invocate în

recurs, care sunt declarative, constată că argumentele din recursul declarat în ce

privește aplicarea față de inculpat a prevederilor art.79 Cod penal, instanța de apel a

menționat că, prevederile respective nu pot fi aplicate față de inculpat din considerentul

că, nu există temei legal pentru aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de

lege, deoarece în cauză nu s-au constatat circumstanțe excepționale sau alte cauze, ce

justifică aplicarea prevederilor articolului 79 Cod penal. Or, potrivit normei date, pot

fi recunoscute circumstanțe excepționale ale cauzei, acele circumstanțe, legate de

scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea

lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează

4

esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a

participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia, iar în speță

asemenea circumstanțe nu au fost stabilite.

Astfel, argumentele invocate de recurent întru aplicarea față de inculpat a

prevederilor art.79 Cod penal, și anume că, „inculpatul a recunoscut vina, a manifestat

căința sinceră în cele comise, a conștientizat gravitatea infracțiunii, este angajat în

câmpul muncii, are copil minor la întreținere, inculpatul nu este la evidenta medicului

narcolog si psihiatru, este la început de cale având o vârstă tânără, solicita instanței

să-i acorde posibilitatea de integrare în societate”, pe care le consideră drept

circumstanțe excepționale, Colegiul penal le consideră nefondate și urmează a fi

respinse or, instanța de apel corect le-a apreciat drept nefondate, având în vedere că

prima instanță i-a atenuat pedeapsa penală, aplicând prevederile art. 3641 alin. 8) Cod

de procedură penală, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75-77 Cod

penal.

Astfel că, atât prima instanță, cât și cea de apel, și-au motivat soluția referitor la

iraționalitatea numirii pedepsei inculpatului mai blânde decât cea prevăzută de lege.

Nu poate fi reținută solicitarea recurentului privind aplicarea în privința

inculpatului prevederilor art. 90 Cod penal, or, la caz se constată lipsa circumstanțelor

care ar servi drept temei pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

inculpatului.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de

recurent precum că inculpatul ar putea fi corectat și reeducat fără izolarea de societate,

au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra

acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată.

Subsidiar, Colegiul penal menționează că pedeapsa este echitabilă când impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

Colegiul penal, în raport cu motivele invocate în recursul declarat, care sunt

declarative, constată că solicitarea avocatului privind aplicarea în privința inculpatului

a prevederilor art. 90 Cod penal cu stabilirea unei pedepse neprivative de libertate este

lipsită de temei.

În acest context, Colegiul penal consideră că, la aplicarea pedepsei inculpatului

Rotari Octavian pentru infracțiunea comisă, instanța de fond a acordat deplină eficiență

prevederilor art.7, 61, 75-77 Cod penal, ținând cont de gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor ușoare, de circumstanțele

cauzei de personalitatea inculpatului, care a fost anterior judecat cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei și care nu mers pe calea corijării și în termenul de

probă a comis o altă infracțiune, a recunoscut integral vinovăția, cauza fiind examinată

în baza art. 364/1 Cod de procedură penală.

În concluzie, Colegiul penal constată că, la stabilirea pedepsei lui Rotari Octavian,

instanța de apel a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, considerând că acestuia

5

i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normei

penale în baza căreia a fost declarat vinovat, pedeapsa fiind individualizată conform

prevederilor legale.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recursul

declarat, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat

și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului

(pct. 12-24 decizia contestată), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform

practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010, și statuează că art. 6 §1

din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19

aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod,

să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de apel

legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, verificând legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.414 alin.1), 5) și 417 alin.8)

Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, soluție

pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei

în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate,

recursul ordinar declarat de avocatul Arnaut Sorina în numele inculpatului Rotari

Octavian, fiind vădit neîntemeiat, fapt ce condiționează soluția inadmisibilității

acestuia.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Arnaut Sorina în

numele inculpatului Rotari Octavian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Rotari Octavian

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 02 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

6