1ra-1464/18 — Art. 201/1 al. 3 lit. a CP

Prima instanță: 09.08.2017 - 02.11.2017;

Instanța de apel: 27.11.2017 - 30.01.2018;

Instanța de recurs: 22.06.2018 - 12.09.2018. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, ACONSTATAT : 1. Prin sentința Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 02 noiembrie 2017, Rotari Valentin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 201/1 alin. (3) lit. a) Cod penal, și cu aplicarea art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare stabilită lui Rotari Valentin a fost suspendată, pe un termen de probă de 4 (patru) ani. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Rotari Valentin aflându-se în relații de conlocuire cu tatăl său Rotari Nicolae, care în virtutea prevederilor legale reprezintă membru de familie, la data de 04.06.2016, aproximativ în jurul orei 19:40, fiind la domiciliu, în s. Bozieni r-ul Hîncești, în urma unui conflict apărut, l-a doborât pe ultimul la pământ după care i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului, o lovitură fiind în regiunea ochiului stâng, după ce cu ambele mâini a încercat să-l sugrume, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 121 D din 22.06.2017 vătămări corporale grave. Astfel, acțiunile lui Rotari Valentin au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod Penal: „violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestat prin acțiuni violente care au cauzat vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății”. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Hâncești - Boișteanu Inga prin care solicită admiterea apelului cu casarea parțială a sentinței, în partea ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie încasat de la inculpatul Rotari Valentin în folosul statului cheltuielile de judecată, și anume: costul expertizelor judiciare efectuate în privința părții vătămate N. Rotari -1187 lei și 320 lei și învinuitului V. Rotari în sumă de 8 274 expertiza psihiatrică de staționar, în total - 9781 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. 3.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat că, cheltuielile de judecată solicitate a fi încasate din contul inculpatului și anume: costul expertizelor judiciare efectuate în privința părții vătămate N. Rotari - 1187 lei si 320 lei si învinuitului V. Rotari în sumă de 8274 expertiza psihiatrică staționar, în total - 9781 lei, instanța de judecată nu s-a expus... sentința nominalizată necesită a fi casată parțial în partea ce ține de cheltuielile judiciare, invocând prevederile art. 227 Cod procedură penală și art. 229 Cod procedură penală. Având în vedere norma expusă este evident că solicitarea acuzatorului de stat este motivată, iar instanța de judecată urma să încaseze cheltuielile judiciare din contul inculpatului Rotari Valentin.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018 a fost respins ca nefondat apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului Hâncești Boișteanu Inga și menținută fără modificări sentința Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 02 noiembrie 2017 în cauza penală privindu-l pe Rotari Valentin. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a considerat, că la pronunțarea sentinței instanța de judecată nu a admis derogări de la procedura penală, soluția instanței de fond de respingere a cererii procurorului fiind una întemeiată și corectă, temei de casare a sentinței instanței de fond din motivele invocate de procuror nefiind stabilite. Totodată, instanța de apel a menționat că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, precum și alte acțiuni procesuale, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului. Colegiul penal a apreciat critic argumentul invocat de de procuror privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. În atare situație, instanța de apel a constatat că, prima instanță, în conformitate cu prevederile articolului 229 alin. (3) Cod de procedură penală, corect l-a eliberat pe inculpat de plata cheltuielilor judiciare, motivul din care a fost respins argumentul procurorului ce vizează încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de acuzatorul de stat, procuror în procuratura de circumscripție Chișinău – Sâli Radu, indicând temeiul art. 427 alin. 1) pct. 6) Cod procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei în latura cheltuielilor de judecată, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în instanța de apel, în altă componență invocând că cheltuielile de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Rotari Valentin urmează a fi încasate din contul acestuia făcând trimitere la art. 227-229 Cod procedură penală și modificările survenite la art. 143 Cod procedură penală în vigoare din 09.02.2018.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiul de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența erorilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 6.1.Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. 1), 5), 417 alin. 8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul avocatului în numele inculpatului motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt. Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Sâli Radu sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârile instanțelor corespunzând tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legale și întemeiate. Instanța de recurs, respinge argumentele recurentului, precum că cheltuielile de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Rotari Valentin urmează să fie încasate din contul acestuia or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Astfel, Colegiul penal reține că, normele procedural penale nu prevăd expres achitarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, ceea ce constituie cheltuieli pentru efectuarea expertizei, iar prevederile legale la care face trimitere acuzatorul de stat, nu prevăd astfel de cheltuieli, ce pot fi încasate din contul inculpatului. Aceste norme procedurale invocate de acuzatorul de stat și menținute de prima instanță și instanța de apel nu reglementează încasarea din contul inculpatului a mijloacelor bănești, cu titlul de cheltuieli pentru efectuarea expertizei, care sunt achitate din bugetul de stat. Procurorul solicită în baza art. 227-229 Cod de procedură penală, încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor medico - legală nr. 159-D din 29 iunie 2016 (f. d. 48); raportul nr. 1033 a - 2016 de expertiză psihiatrico - psihologică legală ambulatorie (f. d. 54-56); raportul de expertiză judiciară nr. 11sn din 31 martie 2017 (f. d. 76-81), raportul de expertiză judiciară suplimentară nr. 121-D din 22 iunie 2017 (f. d. 87-88). Colegiul penal reține că potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, totodată fiind relevante prevederile art.143 alin.(2) Cod de procedură penală (red. Legii Nr.66 din 05.04.2012), care stipulau că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, iar modificările la norma dată din 09.02.2018, nu au efect retroactiv. În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că cerințele procurorului în acest sens sunt neîntemeiate, deoarece art.143 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză (art.143 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală). Astfel, se reține că efectuarea expertizelor medico - legală nr. 159-D din 29 iunie 2016; raportul nr. 1033 a - 2016 de expertiză psihiatrico - psihologică legală ambulatorie; raportul de expertiză judiciară nr. 11sn din 31 martie 2017, raportul de expertiză judiciară suplimentară nr. 121-D din 22 iunie 2017, au fost ordonate de către organul de urmărire penală, fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării. În sensul dat, Colegiul penal constată faptul că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizelor, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statutului. În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, ca fiind nefondată. Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art. 394 Cod de procedură penală. Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, în cauza penală privindu-l pe Rotari Valentin xxxxx ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 12 septembrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie