1ra-2096/2018 — art. 186 alin. 4 CP

Prima instanță: 21.07.2015 – 28.09.2016;

Instanța de apel : 29.01.2018 – 07.08.2018;

Instanța de recurs ordinar : 19.10.2018 – 11.12.2018. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul sediul Central din 28 septembrie 2016, Rotari Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (4) și art. 85 alin. (1) Cod penal, în urma cumulării parțiale a pedepselor aplicate lui Rotari Alexandru prin prezenta sentință și prin sentința Judecătoriei Cahul din 07 decembrie 2010, a sentinței din 21 decembrie 2010 și a deciziei Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2014, prin care a fost modificată sentința Judecătoriei Anenii Noi din 25 mai 2014, i s-a aplicat acestuia o pedeapsă unică de 8 (opt) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, Rotari Alexandru în noaptea spre 08 octombrie 2010, împreună cu Cerga Valeriu și Valeanu Dmitri, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în domiciliul cet. Podrușneac Vladimir, situat în or. Cahul, str. Sanatoriului, 3, de unde tainic au sustras un vas de 1 closet cu rezervor de apă la prețul de 1579 lei, un bideu la prețul de 760 lei, un robinet la prețul de 706 lei, o ușă la prețul de 1500 lei, o ușă la prețul de 1200 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate Podrușneac Vladimir o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 5745 lei. Tot el, în noaptea spre 09 octombrie 2010, împreună cu Cerga Valeriu și Valeanu Dmitri, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în domiciliul cet. Nedov Galina, situat în or. Cahul, str. Dumbrava Roșie, 1, de unde tainic au sustras un cazan termic cu gaze de model „Jukers” la prețul de 9000 lei, un cămin electric cu ulei de model „Thermocontrol” la prețul de 1500 lei, un lavoar cu picior la prețul de 500 lei, un robinet la prețul 250 lei, o mașină de cusut de model „Zingher” la prețul de 500 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate Nedov Galina o pagubă materială considerabilă în suma totală de 11750 lei. Tot el, în noaptea spre 07 noiembrie 2010, împreună cu Cerga Valeriu, Valeanu Dmitri și Sinigur Ștefan, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în incinta biroului individual de avocați „Turculeț Mariana”, situat în or. Cahul, str. Seliverstov, 11/4, de unde tainic au sustras un laptop de model „Toshiba” la prețul de 11350 lei, o tastieră de model „Asus” la prețul de 150 lei, un mouse de model „Asus” la prețul de 100 lei, ce aparțin cet. Turculeț Mariana, cauzîndu-i astfel părții vătămate Turculeț Mariana o pagubă materială considerabilă în suma totală de 11 600 lei. Tot el, în noaptea spre 08 noiembrie 2010, împreună cu Cerga Valeriu, Valeanu Dmitri și Sinigur Ștefan, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în garaj, ce aparține întreprinderii ÎS „STI-Cahul”, situat în s. Roșu, r-nul Cahul, de unde tainic au sustras un motor de model „CITROEN Berlingo” la prețul 20 000 lei, două roți la prețul 1500 lei o roată, la prețul total de 3000 lei, un acumulator de model „Banner” la prețul de 1400 lei, un set de tije auto la prețul de 1000 lei, cauzîndu-i astfel întreprinderii ÎS „STI-Cahul” pagubă materială în suma totală de 25 400 lei. Tot el, în perioada de la 12 noiembrie 2010 pînă la 15 noiembrie 2010, împreună cu Sinigur Ștefan, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în autocamionul de model „DAF”, n/î GE AH 720, ce aparține cet. Moroz Vladimir, care era parcat pe teritoriul întreprinderii SA „PAT-8”, situat în or. Cahul, str. Fîntînilor, de unde tainic au sustras-două acumulatoare de model „Oberon 6CT- 200A” la prețul de 3077 lei o bucată, la prețul total de 6154 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate Moroz Vladimir o pagubă materială în sumă totală de 6154 lei. Acțiunile lui Rotari Alexandru au fost calificate în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, conform indicilor: „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare și locuință, acțiuni săvârșite în proporții mari”. 3. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Rotari Alexandru, prin care a solicitat casarea acestei sentințe, rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei noi 2 hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 august 2018, apelul declarat de inculpatul Rotari Alexandru a fost admis. A fost casată parțial sentința Judecătoriei Cahul sediul Central din 28 septembrie 2016, în partea stabilirii pedepsei definitive cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Inculpatului Rotari Alexandru, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Rotari Alexandru prin prezenta decizie și partea neexecutată stabilită prin decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2014, prin care a fost modificată sentința Judecătoriei Anenii Noi din 25 martie 2014, s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 06 (șase) ani și 06 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a conchis că, instanța de fond, examinînd cauza, a respectat prevederile art. 101 Cod de procedură penală și a dat apreciere probelor administrate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ceia ce a dus la pronunțarea unei hotărîri corecte de recunoaștere a vinovăției lui Rotari Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(4) Cod penal, conform indicilor: „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare și locuință, acțiuni săvârșite în proporții mari”, vina inculpatului fiind constatată prin totalitatea probelor administrate și examinate de către instanță. În viziunea instanței de apel vina inculpatului Rotari Alexandru în comiterea faptelor imputate și-a găsit confirmare prin ansamblul de probe detaliat analizate și corect apreciate de instanța de fond, de asemenea instanța de fond just a făcut concluzia că, inculpatul Rotari Alexandru a săvîrșit infracțiunea incriminată însă, instanța de judecată la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de individualizarea pedepsei penale. Or, în această privință apelul inculpatului Rotari Alexandru este fondat. Probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate și nici n-au fost cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, așa cum nu au solicitat-o părțile. Verificînd aspectele de drept operate de instanța de fond la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului Rotari Alexandru, instanța de apel a 3 considerat că apelul inculpatului în această parte este întemeiat și necesită a fi admis, considerînd că pedeapsa stabilită lui Rotari Alexandru este una prea aspră. Instanța de apel a constatat că, probele administrate în ansamblu confirmă că au avut loc faptele imputate, că acestea fapte au fost săvîrșite de inculpatul Rotari Alexandru de comun acord cu alte persoane, în privința cărora există sentințe definitive, că încadrarea juridică a acestor fapte este una corectă și că, inculpatul este culpabil de săvîrșirea acestei infracțiuni, însă instanța de judecată la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de individualizarea pedepsei penale, respectiv i-a aplicat o pedeapsă prea aspră. De asemenea, Colegiul judiciar a remarcat că, inculpatul Rotari Alexandru nu contestă circumstanțele de fapt și de drept constatate de instanța de fond și nici încadrarea juridică a faptei imputate. În același timp inculpatul este rezervat asupra individualizării pedepsei aplicate de către instanța de judecată, considerând-o prea aspră. Verificând legalitatea și temeinicia sentinței sub aspectul stabilirii pedepsei inculpatului Rotari Alexandru, Colegiul judiciar a constatat că instanța de fond nu a ținut cont în deplină măsură de principiile de individualizare a pedepsei penale reglementate în art. 7, 75 Cod penal, necătînd la faptul că a indicat prevederile art.75, 76, 77 Cod penal, a stabilit în calitate de circumstanțe agravante - săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză; săvîrșirea infracțiunii prin participație și lipsa circumstanțelor atenuante. La stabilirea categoriei pedepsei și termenului pedepsei în privința inculpatului Rotari Alexandru, Colegiul judiciar a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, inculpatul Rotari Alexandru a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, care conform art. 16 alin. (4) Cod penal se atribuie la categoria celor grave, anterior a fost judecat. Circumstanțe care atenuează răspunderea inculpatului, conform art. 76 Cod penal, nu au fost reținute. Circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului, conform art. 77 Cod penal, au fost stabilite: a) săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară; b) săvîrșirea infracțiunii prin orice formă de participație. Sancțiunea art. 186 alin.(4) Cod penal stabilește pedeapsa cu închisoare de la 05 la 10 ani închisoare. Analizând circumstanțele care caracterizează personalitatea inculpatului, lipsa circumstanțelor care atenuează și prezența celor care agravează răspunderea 4 acestuia, gravitatea faptelor penale, ținînd cont de faptul că, părțile vătămate Moroz Vladimir, Turculeț Mariana, Nedov Galina, Podrușneac Vladimir și reprezentantul ÎS „STI Cahul”- Schițanu Nicolae au depus cereri, solicitînd încetarea procesului penal pe motivul împăcării părților, declarînd că careva pretenții față de inculpatul Rotari Alexandru nu au, însă împăcarea acestora conform prevederilor art. 109 Cod penal nu a fost posibilă, reieșind din faptul că valoarea bunurilor sustrase de către Rotari Alexandru constituie proporții mari și faptele infracționale cad sub categoria infracțiunilor grave, pentru care, evident împăcare nu poate avea loc, din motiv că contravine prevederilor legale, iar calificarea acțiunilor inculpatului pe motivul cererilor de împăcare nu poate fi modificată, instanța de apel a luat în considerație această circumstanță la stabilirea pedepsei și, reieșind din cele sus notate a conchis de a stabili inculpatului Rotari Alexandru, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În același timp, reieșind din faptul că, inculpatul Rotari Alexandru anterior a fost judecat prin decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2014, prin care a fost casată parțial sentința Judecătoriei Anenii Noi din 25 martie 2014 și Rotari Alexandru a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) și f) Cod penal la 06 (șase) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, instanța de apel a operat cu prevederile art. 84 Cod penal. Prin coroborarea cu art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Rotari Alexandru prin prezenta decizie și partea neexecutată stabilită prin decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2014, prin care a fost modificată sentința Judecătoriei Anenii Noi din 25 martie 2014, s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 06 (șase) ani și 06 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, reieșind din faptul că, infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) și f) Cod penal a fost comisă de către Rotari Alexandru în anul 2013, adică după comiterea furtului din anul 2010, la speță fiind aplicabile prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal și cu includerea în termenul executării pedepsei, perioada aflării lui Rotari Alexandru în stare de arest pe prezentul dosar din 17 noiembrie 2010, cînd a fost reținut pînă la 28 septembrie 2012, potrivit informației Penitenciarului nr. 5 Cahul, (vol. VI, f.d. 224); din 10 septembrie 2015 pînă la 10 aprilie 2016, perioada în care i-a fost aplicată măsura preventivă arestul, (potrivit încheierilor judecătorului de instrucție) și din 28 septembrie 2016 (data pronunțării sentinței primei instanțe) pînă la 07 august 2018 (data pronunțării deciziei Curții de Apel). Colegiul judiciar a menționat că pedeapsa stabilită inculpatului Rotari Alexandru sub formă de închisoare pe un termen de 06 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, este una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise, de atitudinea inculpatului față de infracțiunea săvârșită, de 5 consecințele acesteia, de lipsa pretențiilor din partea părților vătămate cât și în măsură să asigure corectarea și reeducarea acestuia, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane. Argumentele apărării, că acțiunile inculpatului Rotari Alexandru urmează a fi recalificate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal în urma operării modificărilor în Codul penal prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016 cu încetarea procesului penal în temeiul art. 109 Cod penal pe motivul împăcării părților, fiind depuse cererile autentice de către părțile vătămate, au fost respinse, așa cum potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal, se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Astfel, reieșind din prevederile art. 64 alin. (2) Cod penal (în redacția în vigoare la momentul săvîrșirii faptei - lunile octombrie-noiembrie 2010), unitatea convențională de amendă constituia 20 lei. Iar, potrivit art. 126 Cod penal (în redacția în vigoare la momentul săvîrșirii faptei - lunile octombrie-noiembrie 2010), se consideră că constituind proporții mari valoarea bunurilor materiale sustrase, care la momentul săvîrșirii infracțiunii depășea 2500 unități convenționale. Respectiv, în urma modificărilor operate prin Legea nr. 207 privind modificare și completare a unor acte legislative din 29 iulie 2016, în vigoare la 07 noiembrie 2016, valoarea unității convenționale a fost majorată de la 20 la 50 lei, iar proporții mari în conformitate cu art. 126 alin. (1) Cod penal se consideră valoarea bunurilor sustrase care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Potrivit sentinței valoarea prejudiciului cauzat părților vătămate constituia 60 649 lei, adică 3032 unități convenționale și conform Hotărîrii Guvernului nr. 773 din 27 noiembrie 2009 în vigoare 01 decembrie 2009 s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2010, în mărime de 2950 lei, prin urmare prejudiciul cauzat părților vătămate în valoare de 60 649 lei constituie 20,55 salarii medii lunare prognozate de Guvern pentru anul 2010, ceea ce exclude aplicarea prevederilor art. 10 Cod penal - efectul retroactiv al legii penale și nu poate avea un efect pozitiv în privința inculpatului Rotari Alexandru. De asemenea a fost respins și argumentul apărării în privința aplicării prevederilor art. 109 Cod penal și încetării procesului penal pe motivul împăcării părților, așa cum s-a constatat că valoarea bunurilor sustrase sunt în proporții mari, iar faptele infracționale cad sub categoria infracțiunilor grave pentru care evident împăcare nu poate avea loc, dat fiind că contravine prevederilor legale. 6 De asemenea, având în vedere că Rotari Alexandru s-a aflat în stare de arest preventiv pe prezentul dosar cît în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, atît și pînă la examinarea cauzei în ordine de apel, prin aplicarea prevederilor art. 88 alin.(3) Cod penal, în termenul executării pedepsei stabilite inculpatului Rotari Alexandru, s-a inclus perioada aflării lui Rotari Alexandru în stare de arest pe prezentul dosar din 17 noiembrie 2010 pînă la 28 septembrie 2012; din 10 mai 2013 pînă la 22 decembrie 2014; din 28 septembrie 2016 pînă la 07 august 2018. Dat fiind că a fost emisă o eroare mecanică privind termenul ce urmează a fi inclus în termenul executării pedepsei inculpatului Rotari Alexandru în dispozitivul deciziei Curții de Apel Cahul din 07 august 2018, fiind eronat indicată data de „din 10 mai 2013 pînă la 22 decembrie 2014”, prin încheierea instanței de apel din 08 august 2018 s-a dispus corectarea erorii materiale, fiind înlocuită sintagma „Se include în termenul executării pedepsei, perioada aflării lui Rotari Alexandru în stare de arest pe prezentul dosar din „...din 10 mai 2013 pînă la 22 decembrie 2014…” cu sintagma „Se include în termenul executării pedepsei, perioada aflării lui Rotari Alexandru în stare de arest pe prezentul dosar din „... 10 septembrie 2015 pînă la 10 aprilie 2016...”.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul-șef în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, în termen la data de 12 septembrie 2018 (conform ștampilei de pe plic), prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - conform art.427 alin. (1) Cod de procedură penală - hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6) hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - instanța de fond la stabilirea pedepsei definitive a luat în considerație pedepsele neexecutate stabilite prin sentințele existente adoptate anterior la 07.12.2010 și 21.12.2010, lucru care nu a fost făcut de către instanța de apel; - lecturînd decizia instanței de apel din 07.08.2018 nu se constată individualizarea pedepsei penale inculpatului Rotari Alexandru prin cumularea pedepselor aplicate lui Rotari Alexandru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(4) Cod penal cu pedepsele stabilite anterior prin sentința Judecătoriei Cahul din 07.12.2010 și sentința Judecătoriei Cahul din 21.12.2010; - instanța de apel s-a limitat doar la analiza prevederilor art.84 alin. (4) Cod penal și cumularea pedepselor cu partea neexecutată a pedepsei stabilite doar prin decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2014; 7 - astfel, individualizarea pedepsei penale a fost efectuată incomplet, decizia instanței de apel cu privire la pedeapsa penală nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței în ce privește pedeapsa penală, și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, temeiuri pentru recurs prevăzute în art.427 alin.(l) pct.6), 10) Cod de procedură penală, și în legătură cu aceasta recurentul menționează că există o singură soluție legală ca să fie casată decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Judecând recursul ordinar declarat în termen, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, reieșind din temeiurile stipulate de acest articol, iar potrivit pct. 6) și 10) al normei vizate, aceste temeiuri de casare pot fi aplicate când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, ori au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Din conținutul recursului rezultă că partea acuzării este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Rotari Alexandru, și critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de stabilirea pedepsei definitive inculpatului. Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest 8 aspect, constată că instanța, la examinarea apelului în partea stabilirii pedepsei, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin.(1), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de recurs reține că, prin sentința Judecătoriei Cahul sediul Central din 28 septembrie 2016 Rotari Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (4) și art. 85 alin. (1) Cod penal, în urma cumulării parțiale a pedepselor aplicate lui Rotari Alexandru prin prezenta sentință și prin sentința Judecătoriei Cahul din 07 decembrie 2010, a sentinței din 21 decembrie 2010 și a deciziei Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2014, prin care a fost modificată sentința judecătoriei Anenii Noi din 25 mai 2014, i s-a aplicat acestuia o pedeapsă unică de 8 (opt) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 august 2018, apelul declarat de inculpatul Rotari Alexandru a fost admis. A fost casată parțial sentința Judecătoriei Cahul sediul Central din 28 septembrie 2016, în partea stabilirii pedepsei definitive cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Inculpatului Rotari Alexandru, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Rotari Alexandru prin prezenta decizie și partea neexecutată stabilită prin decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2014, prin care a fost modificată sentința Judecătoriei Anenii Noi din 25 martie 2014, s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 06 (șase) ani și 06 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a admis apelul, menționînd că, probele administrate în ansamblu confirmă că au avut loc faptele imputate, că acestea fapte au fost săvîrșite de inculpatul Rotari Alexandru de comun acord cu alte persoane, în privința cărora există sentințe definitive, că încadrarea juridică a acestor fapte este una corectă și că, inculpatul este culpabil de săvîrșirea acestei infracțiuni, însă instanța de judecată la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de individualizarea pedepsei penale, respectiv i-a aplicat o pedeapsă prea aspră. Totodată, instanța de apel a constatat că instanța de fond nu a ținut cont în deplină măsură de principiile de individualizare a pedepsei penale reglementate în art. 7, 75 Cod penal, necătînd la faptul că a indicat prevederile art.75, 76, 77 Cod penal, a 9 stabilit în calitate de circumstanțe agravante - săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză; săvîrșirea infracțiunii prin participație și lipsa circumstanțelor atenuante. Prin urmare, Colegiul penal lărgit reține că prin sentința Judecătoriei Cahul din 07.12.2010, Rotari Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității de 180 ore, care fiind parțial adăugate la partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința din 25.05.2010, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă de 240 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Totodată, prin sentința Judecătoriei Cahul din 21.12.2010, Rotari Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă de 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității. Însă în urma cumulării tuturor pedepselor stabilite, în baza sentinței Judecătoriei Cahul, lui Rotari Alexandru i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 1 lună, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Careva date ce ar confirma că pedepsele date au fost executate lipsesc la cazul dat. Instanța de apel a casat parțial sentința primei instanțe, în partea stabilirii pedepsei definitive, a rejudecat cauza deoarece prima instanță incorect a aplicat prevederile art. 84-85 Cod penal. Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că, la examinarea apelului, instanța de apel la stabilirea pedepsei definitive nu a luat în considerație pedepsele neexecutate stabilite prin sentințele existente adoptate anterior la 07 decembrie 2010 și la 21 decembrie 2010 de către Judecătoria Cahul, nemotivându-și soluția în acest sens. Prin urmare, Colegiul penal lărgit reține că, la caz, instanța de apel a individualizat incomplet pedeapsa penală inculpatului Rotari Alexandru, limitîndu- se doar la analiza prevederilor art.84 alin. (4) Cod penal și cumularea pedepselor cu partea neexecutată a pedepsei stabilite pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(4) Cod penal prin decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2014, însă a omis să se expună asupra cumulării pedepselor stabilite anterior prin sentința Judecătoriei Cahul din 07.12.2010 și sentința Judecătoriei Cahul din 21.12.2010. Totodată, instanța de apel urma să țină cont de prevederile art. 97 Cod penal și să-și motiveze soluția, ce la caz a fost omis. Prin urmare, instanța de apel nu a ținut cont de aceste prevederi ale legii, astfel, argumentele procurorului în această parte sunt întemeiate și urmează a fi admise, or acesta se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală. Potrivit art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs admite recursul, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după caz, dispune 10 rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că recursul declarat de către procuror este întemeiat în partea în care critică hotărârile judecătorești în latura stabilirii pedepsei definitive lui Rotari Alexandru, motiv pentru care urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel în această parte, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 07 august 2018 în partea stabilirii pedepsei definitive, în cauza penală privindu-l pe Rotari Alexandru Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. În rest se mențin dispozițiile deciziei atacate. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea dispusă rejudecării, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 11