1ra-1364/2019 — art. 201-1 al. 3 lit. a CP

1ra-1364/2019 — art. 201-1 al. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1364/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav și de

către avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului Malețchi Petru, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie

2019, în cauza penală privindu-l pe

Malețchi Petru Xxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxx, s. xxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Malețchi Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa de 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

stabilite în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

De asemenea, prin sentință s-a soluționat soarta corpurilor delicte și s-a

dispus ca cheltuielile judiciare în mărime de 16142 lei, pentru efectuarea

rapoartelor de expertiză să fie trecute în contul statului.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Malețchi Petru,

la 27 iulie 2018, aproximativ la ora 23:00, aflându-se la domiciliul propriu din s.

xxxx, r-nul xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând în mod

intenționat în scopul abuzării fizice a membrilor săi de familie în baza relațiilor

reciproc ostile, intenționat i-a aplicat fiului Malețchi Vitalie, mai multe lovituri cu

toporul în regiunea capului, cauzându-i conform concluziei raportului de expertiză

judiciară nr.201822D0139 din 14 august 2018 fractură deschisă denivelată a osului

1

occipital cu înfundarea fragmentelor cu 0,8 cm și două plăgi, calificat ca vătămări

grave a integrității corporale și sănătății.

Acțiunile lui Malețchi Petru au fost încadrate de către prima instanță în baza

art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi, săvârșirea infracțiunii

de violență în familie — adică, acțiunea intenționată comisă de un membru al

familiei în privința altui membru al familie, care a provocat vătămare gravă a

integrității corporale și a sănătății.

solicitat casarea acesteia din motivul blîndeței, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Malețchi Petru să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a)

Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa de 6 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, cu dispunerea încasării din contul lui Malețchi Petru

în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 16142 lei, suportate

pentru efectuarea expertizelor judiciare.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- prima instanță nu a stabilit în mod echitabil pedeapsa, ignorînd criteriile

prevăzute de art. 75 Cod penal. Instanța de judecată aplicând principiul

individualizării pedepsei nu a luat în considerare caracterul și gravitatea

infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, personalitatea vinovatului,

caracterul prejudiciului, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea.;

- stabilirea circumstanței atenuante precum contribuirea la descoperirea

infracțiunii, căința sinceră și caracteristica pozitivă, nu sunt suficiente pentru

constatarea prezenței circumstanțelor ce ar confirma necesitatea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal;

- condițiile privind aplicarea pedepsei condiționate cu suspendare pe un

termen de probă de 4 ani, nu sunt argumentate, având în vedere că circumstanțele

cauzei și personalitatea celui vinovat nu determină concluzia că corectarea lui este

posibilă fără a-i fi numită pedeapsă cu închisoarea, mai mult, determină aplicarea

unei pedepse privative de libertate față de ultimul, iar cele indicate de instanță în

motivarea aplicării pedepsei cu suspendare nu corespund realității. O asemenea

măsură de pedeapsă aleasă de instanță în privința inculpatului influențează în mod

negativ asupra modului în care societatea percepe gradul de restabilire a echității

sociale prin actul de justiție;

- toate cheltuielile de judecată sunt suportate la momentul derulării efective

a acțiunilor procesuale de către stat, ori la etapa respectivă procesul penal este

guvernat de principiul prezumției nevinovăției;

- cheltuielile de judecată din prezenta speță, reprezenta suma de 16142 lei,

suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză, cheltuieli ce nu se circumscriu

2

excepțiilor prevăzute de art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, prin urmare,

recuperarea lor urma a fi pusă în sarcina condamnatului;

- legea procesuală prevede că, achitarea cheltuielilor judiciare poate fi

suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost

aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost

încetată pe temeiuri de nereabilitare, adică legiuitorul a prevăzut compensarea

cheltuielilor de judecată și în lipsa unei sentințe de condamnare, dar bazate pe

constatarea dincolo de orice îndoială rezonabilă a vinovăției persoanei diferite

justiției.

2019, a fost admis apelul declarat, casată sentința în partea individualiazării

executării pedepsei, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, cu excluderea prevederilor art. 90 Cod

penal, urmând ca pedeapsa să fie executată în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, sentința a fost menținută.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a

concluzionat că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au

fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a notat că la stabilirea pedepsei, urmează de luat în

considerare ca circumstanță atenuantă contribuirea activă la descoperirea

infracțiunii, căința sinceră, că inculpatul este caracterizat pozitiv la locul de trai.

Conform art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea imputată lui Malețchi Petru este

una gravă, prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform căruia

la stabilirea pedepsei cu închisoarea, inculpatului urmează să i se reducă cu o

treime din pedeapsa aplicată, stabilindu-i în acest sens pedeapsa în mărime de patru

ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Astfel, instanța de apel a conchis

că pedeapsa cu închisoare stabilită de către prima instanță este una echitabilă,

întemeiată și în coraport just cu fapta comisă.

De asemenea, instanța de apel a conchis că din circumstanțele cauzei rezultă

că nu este rațional faptul că prima instanță a dispus suspendarea executării

pedepsei, în acest sens fiind veridice argumentele invocate în apel.

Mai mult, instanța de apel a notat că la stabilirea pedepsei inculpatului

Malețchi Petru, prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită normelor legale, deși

nu a stabilit existența circumstanțelor atenuante sau prezența altor circumstanțe

relevante a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, a suspendat condiționat

3

executarea pedepsei stabilite în privința inculpatului - fără a motiva necesitatea

soluției respective și fără a da eficiența cuvenită prevederilor art. 61 și art. 75 Cod

penal.

Subsidiar, instanța de apel a menționat că infracțiunea respectivă a fost

comisă în stare de ebrietate, fapt care amplifică urmăririle prejudiciabile suportate

de partea vătămată, a atentat asupra integrității persoanei, în acest sens survenind

consecințe ireversibile și anume partea vătămată conform raportului de expertiză a

suferit fractură deschisă denivelată a osului occipital cu înfundarea fragmentului cu

0.8 cm și două plăgi, iar leziunile provocate prezintă pericol pentru viață. Astfel,

instanța de apel a considerat că în privința inculpatului nu pot fi aplicate

prevederile art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei.

4.1. Procuror, care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și solicită casarea parțială a deciziei instanței de

apel în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- soluția instanței de apel, prin care a fost menținută sentința primei instanțe

cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, contravine normelor procesual

penale în vigoare;

- art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează direct că, inculpatul

suportă cheltuielile judiciare, iar soluția instanțelor judecătorești de a respinge

încasarea acestor cheltuieli este neîntemeiată;

- temeiul obligației de a suporta cheltuielile judiciare, este că, inculpatul

condamnat, urmează să suporte aceste cheltuieli în baza intenției sale infracționale,

deoarece fără săvârșirea infracțiunii, astfel de cheltuieli nu s-ar fi realizat;

- inculpatul condamnat urmează să plătească toate cheltuielile efectuate de la

începerea urmăririi penale și până la punerea în executare a hotărârii de

condamnare, chiar și plata unei expertize dispuse din oficiu sau la cererea părții

civile;

- cheltuielile de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuirea

lui Malețchi Petru Grigore, pentru efectuarea raporturilor de expertiză mai sus

indicate, urmează să fie încasate din contul inculpatului.

4.2. Avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului Malețchi Petru, care

indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală și solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu

menținerea fără modificări a sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

4

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- instanța de apel examinând apelul înaintat de procuror și materialele cauzei

penale, incorect a ajuns la concluzia că corectarea lui Malețchi Petru este posibilă

numai cu stabilirea pedepsei penale sub formă de pedeapsă reală, și aplicarea art.

90 Cod penal nu atinge scopurile de corectare și corijare a persoanei prevăzute în

art. 61 Cod penal;

- pedeapsa aplicată lui Malețchi Petru prin sentința primei instanțe, cu

suspendarea executării acesteia, atinge scopul corectării condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de către acesta a unor infracțiuni, aplicarea unei pedepse reale

ar cauza pesoanei inculpate suferințe fizice și ar înjosi demnitatea persoanei

condamnate, fapt ce este interzis de legislație;

- instanța de apel incorect i-a aplicat lui Malețchi Petru o pedeapsă reală, mai

mult ca atât, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel, nu e descrisă nici o

circumstanță atenuantă a inculpatului, sau invers agravantă, care ar permite

stabilirea unei pedepse reale, făcând referire doar la faptul că corectarea

condamnatului este posibilă numai cu stabilirea pedepsei penale sub formă de

închisoare reală;

- instanța de apel la examinarea cauzei nu a luat în considerare criteriile de

individualizare a pedepsei, și anume: persoana celui vinovat și condițiile de viață,

și anume: inculpatul Malețchii Petru este angajat în câmpul muncii, se

caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, lipsa pretențiilor materiale,

circumstanțe atenuante: a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a recunoscut

vina pe deplin, se căiește sincer de cele comise, examinarea cauzei penale în

ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, influența pedepsei - faptul că Malețchii

Petru a fost arestat pe un termen de 60 zile, faptul aflării pe banca acuzaților deja a

influențat asupra corectării și reeducării acestuia;

- prima instanță corect a ținut cont că Malețchi Petru este anterior nejudecat,

se caracterizează pozitiv, a recunoscut vinovăția, lipsa pretențiilor materiale, vârsta

inculpatului, precum și faptul că inculpatul a fost reținut și s-a aflat sub arest până

la pronunțarea sentinței, fapt care a dus la corijarea și reeducarea inculpatului,

circumstanțele comiterii infracțiunii - infracțiunea fiind comisă asupra fiului său,

care de nenumărate ori i-a aplicat violență și asupra tatălui său, parte vătămată care

crează probleme tatălui său, dorind să obțină proprietatea tatălui său, adică casa de

locuit.

circumscripție, Chișinău, Harti Vladislav, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

5

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare. Colegiul penal constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Din textul recursului declarat, se atestă că recurentul critică decizia instanței

de apel prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, sub aspectele că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că în speță temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, și-a găsit confirmarea sub aspectul că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra motivelor invocate în apel.

6

La acest capitol, analizând partea descriptivă a deciziei instanței de apel (f.d.

188-190) se atestă că instanța de apel contrar cerințelor art. 414 alin. (5) Cod de

procedură penală nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

procurorului, care a criticat soluția primei instanțe în privința cheltuielilor judiciare

suportate în prezenta speță, descrise și în pct. 2 a prezentei decizii, cum ar fi:

„-toate cheltuielile de judecată sunt suportate la momentul derulării efective

a acțiunilor procesuale de către stat, ori la etapa respectivă procesul penal este

guvernat de principiul prezumției nevinovăției;

- cheltuielile de judecată din prezenta speță, reprezenta suma de 16142 lei,

suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză, cheltuieli ce nu se

circumscriu excepțiilor prevăzute de art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală,

prin urmare, recuperarea lor urma a fi pusă în sarcina condamnatului;

- legea procesuală prevede că, achitarea cheltuielilor judiciare poate fi

suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost

aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a

fost încetată pe temeiuri de nereabilitare, adică legiuitorul a prevăzut

compensarea cheltuielilor de judecată și în lipsa unei sentințe de condamnare, dar

bazate pe constatarea dincolo de orice îndoială rezonabilă a vinovăției persoanei

diferite justiției.”.

Astfel, anume asupra acestor motive invocate în apelul procurorului,

relatate supra, instanța de apel nu s-a pronunțat, fără argumentarea cuvenită.

În aceeași ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții

descriptive a deciziei atacate (f.d. 188-190), rezultă că instanța de apel contrar

prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză și nu

s-a expus asupra acestor motive invocate în apel și nu a întreprins toate măsurile de

a elucida toate circumstanțele cauzei.

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o

decizie de menținere a sentinței primei instanțe, în partea soluției ce ține de

cheltuielile judiciare suportate în speță, printr-o motivare superficială, fără a

clarifica corectitudinea soluției primei instanțe, în condițiile în care rapoartele de

expertiză prezente în speță (f.d. 29, 34, 45, 53) au fost efectuate după 09.02.2018,

după intrarea în vigoare a modificărilor la art. 143 alin. (2) Cod de procedură

penală, și a lăsat fără o argumentare cuvenită motivele invocate în apelul declarat

de procuror, prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel recursul declarat de

procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată parțial pe aceste

aspecte, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de instanța de apel.

În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței

constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că

7

o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului

penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19

decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate

de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel

declarată de procuror și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul

declarat, nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de

fapt și de drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă

și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate

cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

5.1. Judecând recursul ordinar declarat de avocatul Canțer Serghei în

numele inculpatului Malețchi Petru, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele

considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, sub

aspectele că: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri de

recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

8

Astfel, cu referire la criticile recurentului, precum că: „instanța de apel

greșit i-a aplicat inculpatului Malețchi Petru o pedeapsă reală, nu a descris

careva circumstanțe atenuante sau agravate, dar s-a referit doar la faptul că

corectarea inculpatului este posibilă numai cu stabilirea pedepsei penale sub

formă de închisoare, cu executare reală, nu a luat în considerare criteriile de

individualizare a pedepsei, persoana celui vinovat, condițiile de viață ale acestuia,

este angajat în câmpul muncii, se caraterizează pozitiv, nu are antecedente penale,

lipsa pretențiilor materiale, circumstanțele atenuante, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, a recunoscut vina pe deplin, s-a căit sincer de cele

comise și a solicitat examinarea cauzei în ordinea art. 3641 Cod de procedură

penală, comportamentul părții vătămate, a fost arestat pentru 60 de zile, iar faptul

aflării pe banca acuzaților a influențat asupra corectării și reeducării acestuia”,

din care considerent solicită menținerea sentinței primei instanțe, prin care

inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă cu închisoarea, cu suspendarea

condiționată a executării acesteia, Colegiul penal lărgit atestă că sunt neîntemeiate,

or instanța de apel în decizie (f.d. 188 – 190), și-a motivat corect soluția de casare a

sentinței primei instanțe în partea individualizării modului de executare a pedepsei

stabilite inculpatului Malecțhi Petru, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a

exclus aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului, și instanța

de apel și-a argumentat detaliat soluția sa, ținând cont de circumstanțele cauzei și

personalitatea inculpatului Malețchi Petru, care a săvârșit infracțiunea în stare de

ebrietate, a atentat asupra integrității corporale și sănătății fiului său (cu aplicarea

mai multor lovituri cu toporul în regiunea capului), provocându-i vătămări

corporale calificate prin raportul de expertiză nr. 201822 D0139 din 14 august 2018

(f.d. 29-30), ca fiind grave și prezintă pericol pentru viață.

Prin urmare, din textul deciziei instanței de apel, se reține că s-au luat în

considerare circumstanțele invocate supra de recurent, în coraport cu cerințele

stipulate la art. 90 Cod penal, care prevăd opțiunea/posibilitatea dar nu obligația

instanțelor de judecată de a aplica instituția suspendării condiționate a executării

pedepsei.

Astfel, luând în considerare cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că

soluția de excludere a aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința

inculpatului Malețchi Petru, a fost adoptată corect de instanța de apel, și va duce la

realizarea scopului legii penale, de restabilire a echității sociale, corectare și

reeducare a inculpatului Malețchi Petru, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă, având în vedere veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției în partea modului de executare

a pedepsei stabilite inculpatului, și în virtutea corectitudinii acestora și pentru a

9

evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate în recurs de către avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului Malețchi

Petru, care ar fi afectat hotărârea atacată, deoarece soluția adoptată de către

instanța de apel în partea stabilirii modului de executare a pedepsei este legală și

întemeiată, iar recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Canțer

Serghei în numele inculpatului Malețchi Petru.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, casează decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 04 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe Malețchi

Petru Xxxxxx, în partea soluției asupra neîncasării cheltuielilor judiciare, cu

dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

În rest se mențin prevederile deciziei atacate.

Decizia în partea dispusă rejudecării nu este susceptibilă de a fi atacată, în rest

este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 noiembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

10