ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.03.2020

4-1re-59/20 — art.217/1 alin.3lit.b,f CP

HOTĂRÂRE
17.03.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.217/1 alin.3lit.b,f CP
Temei legal
453 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
4-1re-59/20 — art.217/1 alin.3lit.b,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.4-1re-59/2020

17 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenta:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători –Anatolie Țurcan, Elena Cobzac, Victor Boico, Ion Guzun

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Țuțui Andrei, prin care

solicită casarea deciziilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12

februarie 2019 și Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16 iulie

2019, în cauza penală privindu-l pe

Țuțui Andrei xxxx, născut la xxxx,

originar și domiciliat în s. xxxx;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului în anulare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Țuțui Andrei a fost recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i

aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de

dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un

termen de 3 ani.

Potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat condiționat pe o

perioadă de probațiune de 4 ani.

S-au trecut în contul statului cheltuielile judiciare în mărime de 6 720 lei

pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară.

acționând în scop de profit, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale,

dorind în mod conștient survenirea lor, neavând autorizația corespunzătoare,

împreună și de comun acord cu Plăcintă Igor, Scripnic Serghei și alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală, împărțind rolurile, au organizat

1

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație

pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor și analogilor acestora în proporții

mari, cu scop de înstrăinare.

Astfel, Țuțui Andrei, conform înțelegerii prealabile cu alte persoane, într-un

timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal au dobândit pentru

păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de

înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe stupefiante, psihotrope și

analogi ai acestora în proporții mari, și anume marijuana, pe care până la

20.02.2018 o cântăreau, repartizau și împachetau în doze mai mici pentru a o

distribui, pentru comercializare diferitor persoane, inclusiv, prin intermediul lui

Scripnic Serghei și Plăcintă Igor, înlesnind comercializarea acestora în proporții

mari consumatorilor.

Țuțui Andrei, având scopul punerii în circulație a substanțelor stupefiante,

conform înțelegerilor telefonice prealabile cu Scripnic Serghei și alte persoane, îi

transmitea acestuia substanța stupefiantă marijuana în proporții mari, care o

transporta la domiciliu, o împacheta și o repartiza în doze mai mici pentru a o

distribui, inclusiv prin intermediul lui Plăcintă Igor.

Inclusiv, la 16.02.2018 aproximativ ora 16:00, Țuțui Andrei aflându-se la

domiciliul său în r-nul Hîncești, s. Buțeni, i-a înstrăinat cet. Scripnic Serghei o

cantitate nedeterminată de substanță stupefiantă marijuana, iar ultimul, la

17.02.2018 aproximativ ora 15.30, aflându-se în or. Hîncești, având scopul punerii

în circulație a substanțelor stupefiante, conform înțelegerilor telefonice prealabile,

s-a întâlnit cu Plăcintă Igor și i-a transmis pentru înstrăinare în continuare 12 gr. de

substanță stupefiantă marijuana.

La 20.02.2018 ora 19:35 fiind efectuată percheziție la domiciliul cet. Țuțui

Andrei, amplasat pe adresa r-nul Hîncești, s. Buțeni, au fost depistate și ridicate: o

sacoșă din polimer cu masă de origine vegetală fluorescentă de culoare verde, un

cântar electronic la scară mică cu urme de substanță de culoare verde, predestinat

cântăririi drogurilor. Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-1370

din 12.04.2018, masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie,

ridicată în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Țuțui Andrei,

amplasat pe adresa r-nul Hîncești, s. Buțeni, reprezintă marijuană, care se atribuie

la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marijuana - materie

uscată) constituie 368 gr.

Particulele unice de masă vegetală de culoare verde de pe suprafața cântarului

electronic, ridicat în circumstanțele de mai sus, reprezintă particule unice de

marijuană, care se atribuie la substanțele stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante înstrăinate și păstrate cu scop de înstrăinare

de către Țuțui Andrei, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.79 din

23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, reprezintă proporții mari.

2

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.2171 alin. (3) lit. b),

f) Cod penal, după indicii calificativi: „procurarea, transportarea, păstrarea,

distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora,

săvârșite în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor

acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane, în proporții mari”.

Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Botanica, Rusnac Liliana, solicitând

casarea sentinței, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Țuțui Andrei să fie recunoscut

culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal,

a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu privarea de

dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic pentru o perioadă de 3 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, a încasa din contul

numitului Ambroci Ghennadii cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea

expertizelor în sumă totală de 6 720 lei, invocând că, prima instanță aplicând

prevederile art.90 Cod penal în privința inculpatului, nu a fost atins scopul

principal și anume prevenirea de comitere de noi infracțiuni de către inculpat,

precum și de către alte persoane.

A mai indicat că, având în vedere perioada de timp în care inculpatul a pus în

circulație substanțe stupefiante, cantitatea substanței stupefiante depistate atât în

cadrul percheziției la domiciliul inculpatului, cantitatea de substanță stupefiantă

deja realizată de către acesta, faptul că era înstrăinată persoanelor, cărora le crea

dependență, întru atingerea scopului de profit, este imposibilă aplicarea față de

inculpat în cazul dat a prevederilor art. 90 Cod penal, în scopul restabilirii echității

sociale, corectării inculpatului, precum și în scopul prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Cu atât mai mult că

anterior, Țuțui Andrei fiind condamnat pentru o infracțiune analogică și anume:

prin sentința Judecătoriei Hîncești din 12.01.2011 în baza art.217 alin.(4) Cod

penal la 4 ani închisoare, cu aplicarea art.90 Cod penal, termen de probă 3 ani și

fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, pedeapsa

dată nu a avut efectul scontat și acesta din nou a comis o infracțiune gravă.

Mai mult, a susținut că, consideră eronată soluția instanței de fond privitor la

respingerea cheltuielilor judiciare, totodată, deși instanța prin sentința emisă nu

pune la îndoială existența cheltuielilor suportate de stat, îl eliberează pe ultimul de

la achitarea lor, motivând că cheltuielile judiciare se achită din bugetul statutului,

fapt ce nu este negat de nimeni, însă în cazul recunoașterii inculpatului vinovat de

comiterea infracțiunii incriminate, acesta fiind motiv de nereabilitare, ultimul

urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate de stat. Astfel, instanța

încălcând prevederile art.229 Cod de procedură penală, a refuzat în încasarea

cheltuielilor judiciare suportate de stat la efectuarea expertizei. Or, conform

prevederilor art.229 Cod de procedură penală - cheltuielile judiciare sunt suportate

3

de către condamnat, instanța având posibilitatea de a obliga pe ultimul să

recupereze cheltuielile judiciare.

2019, s-a admis apelul, a fost casată sentința în partea numirii pedepsei

inculpatului Țuțui Andrei și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatului Țuțui Andrei s-a stabilit o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a exercita

activități legate de gestionarea și circulația drogurilor, pe un termen de 3 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpatul Țuțui Andrei a săvârșit infracțiunea imputată lui.

Instanța de apel a considerat că, chiar dacă Țuțui Andrei, la momentul

săvârșirii infracțiunii încriminate avea antecedente penale stinse, n-a tras

concluziile respective, nu s-a corectat și reeducat și din nou a pășit pe calea

infracționalității, a comis fapte similare prevăzute de legea penală și a considerat

necesar de a admite apelul procurorului și de a-i numi pedeapsa inculpatului Țuțui

Andrei, pe art.2171 alin.(3) lit. b) și f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea

și circulația drogurilor, pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei închisorii în

penitenciar de tip semiînchis.

Prin urmare, pedeapsa aplicată va corespunde pericolului și gradului social al

faptei comise, circumstanțelor comiterii infracțiunii, atitudinii inculpatului față de

cele întâmplate și neconștientizarea pericolului crimei săvârșite.

Privitor la solicitarea procurorului de încasare de la Țuțui Andrei, în

beneficiul statului, a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea rapoartelor de

expertiză în mărime de 6 720 lei, instanța de apel a reiterat că, potrivit art.229

alin.(1), (2) și (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sânt suportate de

condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga

condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului

cu avocat care acordă asistenta juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința

căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanța poate

elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana

care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau

dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației

materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.

Instanța de apel a indicat că, art.227 alin.(2) Cod de procedură penală prevede

clar și evident care anume cheltuieli urmează a fi puse pe seama inculpatului, însă

4

la această categorie nu se includ cheltuielile pentru efectuarea expertizelor, de

vreme ce aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul organelor

de resort care pornesc urmărirea penală și conform art.75 alin.(3) al Legii nr.68 din

14.04.2016, se compun din cheltuieli evidente și necesare în vederea constatării

faptei infracționale, însă nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de către

organul de urmărire penală sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi

penale sau judecarea cauzei.

5.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin,

indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, prin care solicită, casarea parțială a deciziei în partea ce ține de soluția

dispusă cu privire la cheltuielile judiciare și a dispune rejudecarea cauzei în această

parte, invocând:

- art.229 Cod de procedură penală indică obligativitatea suportării

cheltuielilor judiciare de către condamnat;

- efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei

pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o ca urmare, cheltuielile judiciare

sunt imputabile inculpatului condamnat;

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că prin modificările survenite la

Codul de procedură penală, legislatorul a exclus prevederile art.143 alin.(2) Cod de

procedură penală, astfel norma care instituia obligația statului de a suporta

cheltuielile pentru efectuarea expertizelor a fost exclusă;

5.2 Avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Țuțui Andrei,

indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, prin care solicită, casarea deciziei cu menținerea sentinței, invocând:

- ținând cont de lipsa circumstanțelor agravante, de pericolul social ridicat al

faptei, de personalitatea inculpatului Țuțui Andrei în cumul cu circumstanțele

comiterii faptei, atitudinea acestuia fată de fapta comisă, consideră oportun

aplicarea prevederilor art.90 Cod penal;

- prima instanță a aplicat o pedeapsă echitabilă;

- prima instanță corect a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins fără

executarea efectivă a pedepsei închisorii cu suspendarea executării acesteia;

- sunt suficiente temeiuri pentru a aprecia că scopul pedepsei poate fi atins și

fără privare de libertate;

- faptul că inculpatul a fost anterior judecat pentru fapte similare în contextul

în care nu are antecedente penale nu poate justifica înăsprirea situației acestuia;

- aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei nu trebuie privită ca

un avantaj acordat de lege acestuia, ci trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de

apărare socială care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la

realitatea socială concretă;

- termenul de peste o lună de arest preventiv pe care inculpatul le-a dus la

5

investigarea cauzei sunt nu numai suficiente, dar și exemplare, inculpatul a putut să

înțeleagă ce presupune regimul de detenție și care este pericolul reiterării unui

comportament infracțional;

- instanța de apel nu a motivat necesitatea aplicării pedepsei atât de aspre față

de inculpatul Țuțui Andrei, care a recunoscut vina, sincer s-a căit, este persoană în

vârstă cu probleme de sănătate.

iulie 2019, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare.

6.1 În motivarea deciziei, instanța de recurs a indicat că:

Cu referire la recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin.

Din conținutul recursului, Colegiul penal lărgit, a constatat că recurentul

critică soluția instanței de apel în partea ce ține de soluția dispusă cu privire la

cheltuielile judiciare, solicitând prin recurs deja încasarea din contul inculpaților

Țuțui Andrei, Scripnic Serghei și Plăcintă Igor, cheltuielile judiciare.

În acest sens, Colegiul penal lărgit a indicat că, potrivit prevederilor art.427

alin.(2) Cod de procedură penală – „Temeiurile menționate la alin.(1) pot fi

invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a

avut loc în instanța de apel”.

Din apelul procurorului(pct.3 din prezenta decizie), instanța de recurs constată

că, a fost contestată soluția primei instanțe referitor la inculpatul Țuțui Andrei,

doar în partea stabilirii pedepsei, la fel, prin apelul procurorului a fost contestată

soluția primei instanțe în partea trecerii cheltuielilor judiciare în contul statului,

indicând ca cheltuielile să fie încasate din contul lui Ambroci Ghennadii (f.d.163 v.

III), persoană care nu are nici o calitate procesuală în speța dată.

Astfel, Colegiul penal lărgit, a menționat că, temeiul prevăzut de art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și argumentele în susținerea acestui temei,

nu au fost invocate de partea acuzării în apel, din aceste considerente, Colegiul

penal lărgit a conchis că, recursul acuzării urmează a fi respins ca inadmisibil.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Bodnariuc

Alexandr în numele inculpatului Țuțui Andrei.

Cu referire la temeiul invocat, prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit, a menționat că este unul declarativ,

deoarece în urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței

de apel, se constată că instanța de apel în decizia sa corect și-a motivat soluția în

privința stabilirii modului de executare a pedepsei stabilite cu închisoare.

Cât ține de motivele indicate în recurs precum că „ținând cont de lipsa

circumstanțelor agravante, de pericolul social ridicat al faptei, de personalitatea

inculpatului Țuțui Andrei în cumul cu circumstanțele comiterii faptei, atitudinea

acestuia fată de fapta comisă, consideră oportun aplicarea prevederilor art.90 Cod

penal”, Colegiul penal lărgit a indicat că nu le acceptă, or, instanța de apel în

decizia recurată a indicat și motivat pe deplin pedeapsa aplicată (f.d.195-196 v. III),

6

a dat apreciere tuturor circumstanțelor, inclusiv celor menționate de recurent și a

luat în considerare pericolul social al acțiunilor inculpatului și personalitatea

inculpatului, stabilind o pedeapsă corectă, legală și echitabilă, ce corespunde atât

principiului proporționalității cât și scopului pedepsei penale, astfel va asigura

restabilirea echitații sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane.

Referitor la argumentele indicate de recurent precum că „faptul că inculpatul a

fost anterior judecat pentru fapte similare în contextul în care nu are antecedente

penale nu poate justifica înăsprirea situației acestuia”, „instanța de apel nu a

motivat necesitatea aplicării pedepsei atât de aspre fată de inculpatul Țuțui Andrei,

care a recunoscut vina, sincer s-a căit, este persoană în vârstă cu probleme de

sănătate”, Colegiul penal lărgit a conchis că nu le acceptă, or, instanța de apel a

motivat pe deplin în decizie (f.d.195-196 v. III) necesitatea stabilirii executării

pedepsei sub formă de închisoare inculpatului Țuțui Andrei, argumentare care

Colegiul penal lărgit o însușește ca corectă, ce este și conform practicii CEDO,

hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

Mai mult, Colegiul penal lărgit a menționat că argumentul apărătorului

precum că „termenul de peste o lună de arest preventiv pe care inculpatul le-a dus

la investigarea cauzei sunt nu numai suficiente, dar și exemplare, inculpatul a putut

să înțeleagă ce presupune regimul de detenție și care este pericolul reiterării unui

comportament infracțional”, nu este acceptat de către instanța de recurs ordinar, or,

aceasta reprezintă o interpretare proprie și subiectivă, în acest sens Colegiul lărgit a

mai indicat că, inculpatul anterior fiind condamnat pentru o infracțiune la fel legată

de substanțele narcotice și fiindu-i stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate, i s-a

acordat posibilitatea de a munci și de a demonstra că se poate încadra în societate,

lucru pe care nu la făcut, astfel, Colegiul penal lărgit a susținut pe deplin concluzia

instanței de apel precum că, în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile

art.90 Cod penal, or, în speță nefiind stabilite careva circumstanțe care ar face

posibilă aplicarea în privința inculpatului a suspendării executării pedepsei

închisorii, cu atât mai mult că inculpatul anterior a mai săvârșit o infracțiune

similară fiindu-i numită o pedeapsă cu închisoare suspendată condiționat,

antecedentul fiind stins, dar îl caracterizează pe inculpat negativ.

Bodnariuc Alexandr în numele condamnatului Țuțui Andrei, solicitând casarea

deciziei instanței de recurs și deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței

primei instanțe, invocând argumente similare cu cele indicate în recursul său inițial

(pct.5.1 din prezenta decizie), invocând suplimentar:

- condamnatului i-au fost încălcate drepturile cu privire la un proces echitabil

și la un recurs efectiv, prevăzute de prevederile art.art.6 și 13 CEDO, art.art.20 și

119 din Constituția Republicii Moldova.

7

materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele considerente.

În speță se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art.454 Cod de

procedură penală și a declarat recursul în anulare în termen.

În corespundere cu prevederile art.455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală,

cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu

menționarea cazurilor prevăzute în art.453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii

atacate.

Potrivit art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept, comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea

cererii.

Conform art.6 pct.44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțata, se consideră încălcarea

esențială a drepturilor și libertăților fundamentale garantate de Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Totodată, potrivit art.4.2 din Protocolul adițional nr.7 la CEDO, redeschiderea

procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi

efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

Subsecvent, principiul securității raporturilor juridice, consfințit în articolul 6

din CEDO, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea

CtEDO Brumărescu vs România din 28 octombrie 1999).

Din textul recursului în anulare declarat se evidențiază faptul că, prin motivele

invocate de către recurent, similare cu cele invocate în recursul ordinar, acesta

notifică încălcarea art.art.6 și 13 CEDO, criticând pedeapsa prin faptul că

hotărârile adoptate pe caz nu sunt neîntemeiate și nemotivate, deoarece nu cuprind

temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea recursului ordinar.

Argumentele invocate de către recurent în recursul în anulare privind

ilegalitatea hotărârii instanței de recurs, descrise la pct.7 al prezentei decizii, nu

reflectă clar și direct încălcările esențiale ale drepturilor și libertăților garantate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de

alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi

naționale, comise de către instanța de recurs, care să fi afectat hotărârea atacată.

Din analiza textului recursului, rezultă că recurentul nu este de acord cu

ultima decizie a instanței de recurs ordinar prin faptul că decizia nu cuprinde

temeiurile de fapt și de drept, lăsând în vigoare decizia instanței de apel din

8

12.02.2019 prin care inculpatului fiind recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, însă argumentele acestuia sunt neîntemeiate, deoarece hotărârea

instanței de recurs este argumentată și motivată.

Colegiul penal atestă că instanța de recurs ordinar a examinat motivele

relevante și circumstanțele cauzei, prin prisma criticilor aduse în recursul ordinar

declarat de către același recurent, având în vedere normele penale și de procedură

penală, decizia instanței de recurs ordinar fiind întocmită în conformitate cu

prevederile art.435 alin.(3) Cod de procedură penală, adică cuprinzând temeiurile

de fapt și de drept, precum și motivele care au dus la adoptarea soluției respective.

Colegiul penal menționează că temeiurile indicate în recursul în anulare sunt

nefondate, or, instanța de recurs ordinar a indicat în decizia sa (f.d.258-260 v. III)

motivele și constatările care au dus la soluția legală adoptată de instanța de recurs

ordinar în prezenta cauză. Mai mult, temeiurile indicate în recursul în anulare sunt

similare cu motivele indicate în recurs, sunt nefondate, aceste motive au fost obiect

de dispută în cadrul instanței de apel și în cadrul instanței de recurs ordinar asupra

cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile în deciziile

adoptate (f.d.195-197 v. III, f.d.258-260 v. III), pe care Colegiul penal le însușește,

(conform practicii CtEDO, cauza Albert vs. România din 16.02.2010).

Astfel, examinând recursul în anulare, Colegiul penal constată că, încălcarea

art.art.6 și 13 din Convenție – dreptul la un proces echitabil și la un recurs efectiv,

nu și-a găsit confirmare, deoarece nu au fost comise erori de drept de către

instanțele de apel și de recurs ordinar, care ar indica existența unui viciu

fundamental în prezenta cauză penală și ar duce la casarea hotărârii deja

irevocabile, care capătă putere de lucru judecat și ar da temei de intervenire în

procedura precedentă.

În consecință, Colegiul penal nu constată prezenta erorilor de drept ce ar

genera casarea hotărârii atacate, motivele invocate, fiind declarative și vădit

neîntemeiate în speța dată, iar decizia instanței de recurs ordinar este întemeiată,

motivată și legală, astfel instanța de recurs ordinar nu a comis nici o eroare de

drept, care ar putea fi considerată ca un viciu fundamental în cauză și ar putea duce

la casarea hotărârii irevocabile.

Mai mult, Colegiul penal mai invocă faptul că în jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței

dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca,

atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cauza Brumărescu vs

România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra

faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

judecătorești definitive și executorii doar în scopul reluării procesului de judecată

și al unei noi soluționări a cauzei. Competenta de revizuire a instanțelor supreme

9

trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu

pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs

deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi

drept temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată

doar în cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (a se vedea cauza Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16

ianuarie 2007).

de un viciu fundamental, or, instanța de recurs ordinar s-a expus motivat asupra

chestiunilor esențiale supuse atenției sale, prin urmare hotărârea judecătorească

irevocabilă adoptată în această cauză penală este legală și întemeiată, iar recursul

în anulare declarat este inadmisibil, fiindcă este vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Bodnariuc

Alexandr în numele condamnatului Țuțui Andrei, împotriva deciziei Colegiului

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16 iulie 2019, în cauza penală

privindu-l pe Țuțui Andrei xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 07 mai 2020.

Președinte Nadejda Toma

Judecătorii Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

Victor Boico

Ion Guzun

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-08-15
0,96
1ra-982/2019 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, f CP
Dosarul nr.1ra-982/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 iulie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Ţur
CSJ 2020-01-16
0,95
1ra-2100/2019 — art. 164 alin. 2 lit. c, e, 171 alin. 3 lit. b, 172 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-2100/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 11 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boic
CSJ 2020-12-24
0,95
1ra-2053/2020 — art. 248 alin. 5 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-2053/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 noiembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejd
CSJ 2019-12-12
0,95
1ra-1936/2019 — art. 188 alin. 2 lit. e, f; 188 alin. 2 lit. e, f CP
Dosarul nr.1ra-1936/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Țurcan Anatolie, Cob
CSJ 2019-07-18
0,95
1ra-511/2019 — 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-511/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Ţurcan
Sursă