1ra-982/2019 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, f CP

1ra-982/2019 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-982/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de

către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Țuțui Andrei, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12

februarie 2019 în cauza penală privindu-i pe

Țuțui Andrei X, născut la X, originar și domiciliat în X;

Scripnic Serghei X, născut la X, originar din X,

domiciliat în X;

Plăcintă Igor X, născut la X, originar și domiciliat în X.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

conform art. 364¹ Cod de procedură penală:

Țuțui Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități

legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 3 ani.

Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat condiționat pe o

perioadă de probațiune de 4 ani.

Scripnic Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni, cu privarea de dreptul de a exercita

activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 3 ani.

1

Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat condiționat pe o

perioadă de probațiune de 1 an.

Plăcintă Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni, cu privarea de dreptul de a exercita

activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 3 ani.

Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat condiționat pe o

perioadă de probațiune de 1 an.

S-au trecut în contul statului cheltuielile judiciare în mărime de 6 720 lei

pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară.

acționând în scop de profit, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale,

dorind în mod conștient survenirea lor, neavând autorizația corespunzătoare,

împreună și de comun acord cu Plăcintă Igor, Scripnic Serghei și alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală, împărțind rolurile, au organizat

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație

pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor și analogilor acestora în proporții

mari cu scop de înstrăinare.

Astfel, Țuțui Andrei, conform înțelegerii prealabile cu alte persoane, într-un

timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal au dobândit pentru

păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de

înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe stupefiante, psihotrope și

analogi ai acestora în proporții mari, și anume marihuana, pe care până la

20.02.2018 o cântăreau, repartizau și împachetau în doze mai mici pentru a o

distribui, pentru comercializare diferitor persoane, inclusiv, prin intermediul lui

Scripnic Serghei și Plăcintă Igor, înlesnind comercializarea acestora în proporții

mari consumatorilor.

Țuțui Andrei, având scopul punerii în circulație a substanțelor stupefiante,

conform înțelegerilor telefonice prealabile cu Scripnic Serghei și alte persoane, îi

transmitea acestuia substanța stupefiantă marihuana în proporții mari, care o

transporta la domiciliu, o împacheta și o repartiza în doze mai mici pentru a o

distribui, inclusiv prin intermediul lui Plăcintă Igor.

În circumstanțele expuse supra, la 14.02.2018 aproximativ ora 19:30 Scripnic

Serghei, aflându-se la domiciliul său în X, având scopul punerii în circulație a

substanțelor stupefiante, conform înțelegerilor telefonice prealabile, i-a înstrăinat

lui Plăcintă Igor 10gr de marihuana.

Inclusiv, la 16.02.2018 aproximativ ora 16:00, Țuțui Andrei aflându-se la

domiciliul său în X, i-a înstrăinat cet. Scripnic Serghei o cantitate nedeterminată de

substanță stupefiantă marihuana, iar ultimul, la 17.02.2018 aproximativ ora 15.30,

aflându-se în or. Hîncești, având scopul punerii în circulație a substanțelor

stupefiante, conform înțelegerilor telefonice prealabile, s-a întâlnit cu Plăcintă Igor

2

și i-a transmis pentru înstrăinare în continuare 12 gr. de substanță stupefiantă

marihuana.

Respectiv, la 20.02.2018 aproximativ la ora 17:00, Plăcintă Igor aflându-se în

X, având scopul punerii în circulație a drogurilor, etnobotanicelor și analogilor

acestor substanțe, le-a înstrăinat lui Haritonov Alexei, Lisnic Adrian și Briceag

Petru două pachețele cu substanță stupefiantă marihuana.

Astfel, la 20.02.2018 ora 17:30 în cadrul efectuării percheziției în automobilul

de marcă „Mercedes Vito” cu n/î X, în care la momentul efectuării acțiunii se aflau

Haritonov Alexei, Lisnic Adrian și Briceag Petru, au fost depistate și ridicate două

pachețele improvizate din hârtie cu substanță vegetală.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.31/12/1-R-l 151 din 29.03.2018,

masa vegetală uscată de culoare verde cu nuanțe cafenii prezentată la examinare în

două pachete de hârtie , ridicate în rezultatul efectuării percheziției în automobilul

de model „Mercedes Vito” cu n/î X reprezintă marihuana, care se atribuie la

substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana uscată)

constituie în total 5,528g (2,503+3,025g).

Totodată, la 20.02.2018 ora 20:10 fiind efectuată percheziție la domiciliul lui

Plăcintă Igor amplasat pe adresa: X, au fost depistate și ridicate: din garaj și

construcțiile adiacente casei, trei aparate confecționate artizanal din sticlă de

polimer și folie de staniol cu urme de culoare cafenie, un tub cu lichid de culoare

galben-cafenie, un pachețel de tip zip-lock cu semințe de origine vegetală și 6

pachețele din hârtie cu semințe din origine vegetală, dintr-o anvelopă - un pachețel

improvizat din hârtie de ziar cu masa de origine vegetală, din casă - un pachețel

improvizat din hârtie cu masa de origine vegetală.

In cadrul aceleiași percheziții, din buzunarul drept al pantalonilor lui Plăcintă

Igor a fost depistat și ridicat un aparat cilindric metalic cu conținut de masa de

origine vegetală.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-l 124 din 27.03.2018,

masa vegetală de culoare verde, uscată, mărunțită prezentată într-un fragment de

hârtie și în fragment de ziar, ridicată în cadrul percheziției la domiciliul cet.

Plăcintă Igor, amplasat în X, reprezintă marihuana, obținută artizanal din plantele

de cannabis (cânepă) care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante,

cantitatea căreia constituie în total 2,25 (l,89g+0,36g) masa uscată.

Depunerile de culoare cafenie cu miros specific de pe suprafețele celor două

butelii și fragmentului de butelie polimerică, ce reprezintă partea de sus, ridicate

din același loc, reprezintă rășină de cannabis.

Cantitatea substanței stupefiante-rășină de cannabis (masa uscată) constituie

în total 0.017 g (0,003g+0,008g+0,006g).

Semințele de culoare cafenie (0,89 g), într-un pachet polimeric de tip zip-lock,

ridicate din același loc, reprezintă - semințe mature ale plantei de cannabis, care

3

practice nu conțin compusul stupefiant active - tetrahydrocannabinol și la

substanțele stupefiante nu se atribuie.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1534 din 23.04.2018,

masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie din rășnița metalică

ridicată în rezultatul efectuării percheziției corporale a cet. Plăcintă Igor reprezintă

marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea

substanței stupefiante (marihuana-masa uscată), constituie 0,352gr.

Inclusiv, la 20.02.2018 ora 21:10 fiind efectuată percheziție la domiciliul lui

Scripnic Serghei, amplasat pe adresa X, au fost depistate și ridicate un fragment

din butelie cu capac din folie de staniol cu urme de culoare cafenie, un cântar

electronic la scară mica cu urme de substanță, predestinate cântăririi substanțelor

stupefiante ce erau înstrăinate.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1855 din 08.05.2018,

depunerile de pe fragmentul de butelie din polimer cu capac din folie de staniol,

depistat și ridicat în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Scripnic Serghei

reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea

substanței stupefiante (rășină de cannabis-materie uscată) constituie 0,017 gr.

Pe cântarul electronic ridicat în circumstanțele de mai sus sunt prezente

particule unice de marihuana, care se atribuie la substanțele stupefiante.

Concomitent, la 20.02.2018 ora 19:35 fiind efectuată percheziție la domiciliul

cet. Țuțui Andrei, amplasat pe adresa X, au fost depistate și ridicate: o sacoșă din

polimer cu masă de origine vegetală floriscentă de culoare verde, un cântar

electronic la scară mică cu urme de substanță de culoare verde, predestinat

cântăririi drogurilor. Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-1370

din 12.04.2018, masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie,

ridicată în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Țuțui Andrei,

amplasat pe adresa X, reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțele

stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana - materie uscată)

constituie 368 gr.

Particulele unice de masă vegetală de culoare verde de pe suprafața cântarului

electronic, ridicat în circumstanțele de mai sus, reprezintă particule unice de

marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante înstrăinate și păstrate cu scop de înstrăinare

de către Țuțui Andrei, Scripnic Serghei și Plăcintă Igor, potrivit prevederilor

Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor

stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în

trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, reprezintă proporții mari.

Astfel, acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (3) lit. b),

f) Cod penal, după indicii calificativi: „procurarea, transportarea, păstrarea,

distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora,

4

săvârșite în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor

acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane, în proporții mari”.

Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Botanica, Rusnac Liliana, solicitând

casarea sentinței, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Țuțui Andrei să fie recunoscut

culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod

penal, a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu

privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic pentru o

perioadă de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, a încasa

din contul numitului Ambroci Ghennadii cheltuielile judiciare suportate pentru

efectuarea expertizelor în sumă totală de 6 720 lei, invocând că, prima instanță

aplicând prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatului, nu a fost atins

scopul principal și anume prevenirea de comitere de noi infracțiuni de către

inculpat, precum și de către alte persoane.

A mai indicat că, având în vedere perioada de timp în care inculpatul a pus în

circulație substanțe stupefiante, cantitatea substanței stupefiante depistate atât în

cadrul percheziției la domiciliul inculpatului, cantitatea de substanță stupefiantă

deja realizată de către acesta, faptul că era înstrăinată persoanelor, cărora le crea

dependență, întru atingerea scopului de profit, este imposibilă aplicarea față de

inculpat în cazul dat a prevederilor art. 90 Cod penal, în scopul restabilirii echității

sociale, corectării inculpatului, precum și în scopul prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Cu atât mai mult că

anterior, Țuțui Andrei fiind condamnat pentru o infracțiune analogică și anume:

prin sentința Judecătoriei Hîncești din 12.01.2011 în baza art. 217 alin. (4) Cod

penal la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, termen de probă 3 ani și

fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa

dată nu a avut efectul scontat și acesta din nou a comis o infracțiune gravă.

Mai mult, a susținut că, consideră eronată soluția instanței de fond privitor la

respingerea cheltuielilor judiciare, totodată, deși instanța prin sentința emisă nu

pune la îndoială existența cheltuielilor suportate de stat, îl eliberează pe ultimul de

la achitarea lor, motivând că cheltuielile judiciare se achită din bugetul statutului,

fapt ce nu este negat de nimeni, însă în cazul recunoașterii inculpatului vinovat de

comiterea infracțiunii incriminate, acesta fiind motiv de nereabilitare, ultimul

urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate de stat. Astfel, instanța

încălcând prevederile art. 229 Cod de procedură penală, a refuzat în încasarea

cheltuielilor judiciare suportate de stat la efectuarea expertizei. Or, conform

prevederilor art. 229 Cod de procedură penală - cheltuielile judiciare sunt suportate

de către condamnat, instanța având posibilitatea de a obliga pe ultimul să

recupereze cheltuielile judiciare.

5

2019, s-a admis apelul, casată sentința în partea numirii pedepsei inculpatului Țuțui

Andrei, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care inculpatului Țuțui Andrei s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități legale de

gestionarea și circulația drogurilor, pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpatul Țuțui Andrei a săvârșit infracțiunea imputată lui.

Instanța de apel a considerat că, chiar dacă Țuțui Andrei, la momentul

săvârșirii infracțiunii încriminate avea antecedente penale stinse, n-a tras

concluziile respective, nu s-a corectat și reeducat și din nou a pășit pe calea

infracționalității, a comis fapte similare prevăzute de legea penală și a considerat

necesar de a admite apelul procurorului și de a-i numi pedeapsa inculpatului Țuțui

Andrei, pe art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea

și circulația drogurilor, pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei închisorii în

penitenciar de tip semiînchis.

Prin urmare, pedeapsa aplicată va corespunde pericolului și gradului social al

faptei comise, circumstanțelor comiterii infracțiunii, atitudinii inculpatului față de

cele întâmplate și neconștientizarea pericolului crimei săvârșite.

Privitor la solicitarea procurorului de încasare de la Țuțui Andrei, în

beneficiul statului, a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea rapoartelor de

expertiză în mărime de 6720 lei, instanța de apel a reiterat că, potrivit art. 229 alin.

(1), (2) și (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sânt suportate de

condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga

condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului

cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința

căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanța poate

elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana

care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau

dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației

materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.

Instanța de apel a indicat că, art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală

prevede clar și evident care anume cheltuieli urmează a fi puse pe seama

inculpatului, însă la această categorie nu se includ cheltuielile pentru efectuarea

6

expertizelor, de vreme ce aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin

intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și conform art. 75

alin. (3) al Legii nr. 68 din 14.04.2016, se compun din cheltuieli evidente și

necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu constituie cheltuieli

suplimentare suportate de către organul de urmărire penală sau de către instanță, în

legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea cauzei..

5.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin,

indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, prin care solicită, casarea parțială a deciziei în partea ce ține de

soluția dispusă cu privire la cheltuielile judiciare și a dispune rejudecarea cauzei în

această parte, invocând:

- art. 229 Cod de procedură penală indică obligativitatea suportării

cheltuielilor judiciare de către condamnat;

- efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei

pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o ca urmare, cheltuielile judiciare

sunt imputabile inculpatului condamnat;

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că prin modificările survenite la

Codul de procedură penală, legislatorul a exclus prevederile art. 143 alin. (2) Cod

de procedură penală, astfel norma care instituia obligația statului de a suporta

cheltuielile pentru efectuarea expertizelor a fost exclusă;

5.1 Avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Țuțui Andrei,

indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, prin care solicită, casarea deciziei cu menținerea sentinței,

invocând:

- ținând cont de lipsa circumstanțelor agravante, de pericolul social ridicat al

faptei, de personalitatea inculpatului Țuțui Andrei în cumul cu circumstanțele

comiterii faptei, atitudinea acestuia față de fapta comisă, consideră oportun

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal;

- prima instanță a aplicat o pedeapsă echitabilă;

- prima instanță corect a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins fără

executarea efectivă a pedepsei închisorii cu suspendarea executării acesteia;

- sunt suficiente temeiuri pentru a aprecia că scopul pedepsei poate fi atins și

fără privare de libertate;

- faptul că inculpatul a fost anterior judecat pentru fapte similare în contextul

în care nu are antecedente penale nu poate justifica înăsprirea situației acestuia;

- aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei nu trebuie privită ca

un avantaj acordat de lege acestuia, ci trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de

apărare socială care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la

realitatea socială concretă;

7

- termenul de peste o lună de arest preventiv pe care inculpatul le-a dus la

investigarea cauzei sunt nu numai suficiente, dar și exemplare, inculpatul a putut să

înțeleagă ce presupune regimul de detenție și care este pericolul reiterării unui

comportament infracțional;

- instanța de apel nu a motivat necesitatea aplicării pedepsei atât de aspre față

de inculpatul Țuțui Andrei, care a recunoscut vina, sincer s-a căit, este persoană în

vârstă cu probleme de sănătate;

Colegiul penal lărgit, conchide că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile,

din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată

că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

6.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin:

La caz, Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temei pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în instanța de

recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Din conținutul recursului, Colegiul penal lărgit, constată că recurentul critică

soluția instanței de apel în partea ce ține de soluția dispusă cu privire la cheltuielile

judiciare, solicitând prin recurs deja încasarea din contul inculpaților Țuțui Andrei,

Scripnic Serghei și Plăcintă Igor, cheltuielile judiciare.

În acest sens, Colegiul penal lărgit indică că, potrivit prevederilor art. 427

alin. (2) Cod de procedură penală – „Temeiurile menționate la alin. (1) pot fi

invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a

avut loc în instanța de apel”.

Din apelul procurorului(pct. 3 din prezenta decizie), instanța de recurs

8

constată că a fost contestată soluția primei instanțe referitor la inculpatul Țuțui

Andrei, doar în partea stabilirii pedepsei, la fel, prin apelul procurorului a fost

contestată soluția primei instanțe în partea trecerii cheltuielilor judiciare în contul

statului, indicând ca cheltuielile să fie încasate din contul numitului Ambroci

Ghennadii(f.d. 163 v. III), persoană care nu are nici o calitate procesuală în speța

dată.

Astfel, Colegiul penal lărgit, menționează că, temeiul prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și argumentele în susținerea acestui temei

nu au fost invocate de partea acuzării în apel, din aceste considerente, Colegiul

penal lărgit conchide că, recursul acuzării urmează a fi respins ca inadmisibil.

6.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Bodnariuc

Alexandr în numele inculpatului Țuțui Andrei:

La caz, Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temei pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, în sensul că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Lecturând textul recursului, Colegiul penal lărgit constată că, recurentul își

exprimă dezacordul doar cu faptul că pedeapsa aplicată este prea aspră fiind greșit

exclusă aplicarea art. 90 Cod penal, astfel instanța de recurs ordinar supune

verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal lărgit

reține că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu se confirmă în instanța

de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit, menționează că este unul declarativ,

deoarece în urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței

de apel, se constată că instanța de apel în decizia sa corect și-a motivat soluția în

privința stabilirii modului de executare a pedepsei stabilite cu închisoare.

Cât ține de motivele indicate în recurs precum că „ținând cont de lipsa

circumstanțelor agravante, de pericolul social ridicat al faptei, de personalitatea

inculpatului Țuțui Andrei în cumul cu circumstanțele comiterii faptei, atitudinea

acestuia față de fapta comisă, consideră oportun aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal”, Colegiul penal lărgit nu le acceptă, or, instanța de apel în decizia recurată a

indicat și motivat pe deplin pedeapsa aplicată(f.d. 195 – 196 v. III), a dat apreciere

tuturor circumstanțelor, inclusiv celor menționate de recurent și a luat în

considerare pericolul social al acțiunilor inculpatului și personalitatea inculpatului,

stabilind o pedeapsă corectă, legală și echitabilă, ce corespunde atât principiului

9

proporționalității cât și scopului pedepsei penale, astfel va asigura restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane.

Referitor la argumentele indicate de recurent precum că „faptul că inculpatul a

fost anterior judecat pentru fapte similare în contextul în care nu are antecedente

penale nu poate justifica înăsprirea situației acestuia”, „instanța de apel nu a

motivat necesitatea aplicării pedepsei atât de aspre față de inculpatul Țuțui Andrei,

care a recunoscut vina, sincer s-a căit, este persoană în vârstă cu probleme de

sănătate”, Colegiul penal lărgit conchide că nu le acceptă, or, instanța de apel a

motivat în decizie(f.d. 195 - 196 v. III) pe deplin necesitatea stabilirii executării

pedepsei sub formă de închisoare inculpatului Țuțui Andrei, argumentare care

Colegiul penal lărgit o însușește ca corectă, ce este și conform practicii CEDO,

hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010.

Mai mult, Colegiul penal lărgit menționează că argumentul apărătorului

precum că „termenul de peste o lună de arest preventiv pe care inculpatul le-a dus

la investigarea cauzei sunt nu numai suficiente, dar și exemplare, inculpatul a putut

să înțeleagă ce presupune regimul de detenție și care este pericolul reiterării unui

comportament infracțional”, nu este acceptat de către instanța de recurs ordinar, or,

aceasta reprezintă o interpretare proprie și subiectivă, în acest sens Colegiul lărgit

mai indică că, inculpatul anterior fiind condamnat pentru o infracțiune la fel legată

de substanțele narcotice și fiindu-i stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate, i s-a

acordat posibilitatea de a munci și de a demonstra că se poate încadra în societate,

lucru pe care nu la făcut, astfel, Colegiul penal lărgit susține pe deplin concluzia

instanței de apel precum că, în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile

art. 90 Cod penal, or, în speță nefiind stabilite careva circumstanțe care ar face

posibilă aplicarea în privința inculpatului a suspendării executării pedepsei

închisorii, cu atât mai mult că inculpatul anterior a mai săvârșit o infracțiune

similară fiindu-i numită o pedeapsă cu închisoare suspendată condiționat,

antecedentul fiind stins, dar îl caracterizează pe inculpat negativ.

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, pe care pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda,

19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub

10

aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală

și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate urmează a fi respinse ca

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul

Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Țuțui Andrei, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2019 în cauza penală

privindu-i pe Țuțui Andrei X, Scripnic Serghei X și Plăcintă Igor X cu

menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

11