1ra-982/2019 — Art. 217-1 alin. 3 lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești /sediul central/ din 19 noiembrie 2018, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform art. 364¹ Cod de procedură penală: Țuțui Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 3 ani. Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 ani. Scripnic Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 3 ani. 1 Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an. Plăcintă Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 3 ani. Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an. S-au trecut în contul statului cheltuielile judiciare în mărime de 6 720 lei pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Țuțui Andrei, acționând în scop de profit, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în mod conștient survenirea lor, neavând autorizația corespunzătoare, împreună și de comun acord cu Plăcintă Igor, Scripnic Serghei și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, împărțind rolurile, au organizat procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor și analogilor acestora în proporții mari cu scop de înstrăinare. Astfel, Țuțui Andrei, conform înțelegerii prealabile cu alte persoane, într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal au dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe stupefiante, psihotrope și analogi ai acestora în proporții mari, și anume marihuana, pe care până la 20.02.2018 o cântăreau, repartizau și împachetau în doze mai mici pentru a o distribui, pentru comercializare diferitor persoane, inclusiv, prin intermediul lui Scripnic Serghei și Plăcintă Igor, înlesnind comercializarea acestora în proporții mari consumatorilor. Țuțui Andrei, având scopul punerii în circulație a substanțelor stupefiante, conform înțelegerilor telefonice prealabile cu Scripnic Serghei și alte persoane, îi transmitea acestuia substanța stupefiantă marihuana în proporții mari, care o transporta la domiciliu, o împacheta și o repartiza în doze mai mici pentru a o distribui, inclusiv prin intermediul lui Plăcintă Igor. În circumstanțele expuse supra, la 14.02.2018 aproximativ ora 19:30 Scripnic Serghei, aflându-se la domiciliul său în X, având scopul punerii în circulație a substanțelor stupefiante, conform înțelegerilor telefonice prealabile, i-a înstrăinat lui Plăcintă Igor 10gr de marihuana. Inclusiv, la 16.02.2018 aproximativ ora 16:00, Țuțui Andrei aflându-se la domiciliul său în X, i-a înstrăinat cet. Scripnic Serghei o cantitate nedeterminată de substanță stupefiantă marihuana, iar ultimul, la 17.02.2018 aproximativ ora 15.30, aflându-se în or. Hîncești, având scopul punerii în circulație a substanțelor stupefiante, conform înțelegerilor telefonice prealabile, s-a întâlnit cu Plăcintă Igor 2 și i-a transmis pentru înstrăinare în continuare 12 gr. de substanță stupefiantă marihuana. Respectiv, la 20.02.2018 aproximativ la ora 17:00, Plăcintă Igor aflându-se în X, având scopul punerii în circulație a drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestor substanțe, le-a înstrăinat lui Haritonov Alexei, Lisnic Adrian și Briceag Petru două pachețele cu substanță stupefiantă marihuana. Astfel, la 20.02.2018 ora 17:30 în cadrul efectuării percheziției în automobilul de marcă „Mercedes Vito” cu n/î X, în care la momentul efectuării acțiunii se aflau Haritonov Alexei, Lisnic Adrian și Briceag Petru, au fost depistate și ridicate două pachețele improvizate din hârtie cu substanță vegetală. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.31/12/1-R-l 151 din 29.03.2018, masa vegetală uscată de culoare verde cu nuanțe cafenii prezentată la examinare în două pachete de hârtie , ridicate în rezultatul efectuării percheziției în automobilul de model „Mercedes Vito” cu n/î X reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana uscată) constituie în total 5,528g (2,503+3,025g). Totodată, la 20.02.2018 ora 20:10 fiind efectuată percheziție la domiciliul lui Plăcintă Igor amplasat pe adresa: X, au fost depistate și ridicate: din garaj și construcțiile adiacente casei, trei aparate confecționate artizanal din sticlă de polimer și folie de staniol cu urme de culoare cafenie, un tub cu lichid de culoare galben-cafenie, un pachețel de tip zip-lock cu semințe de origine vegetală și 6 pachețele din hârtie cu semințe din origine vegetală, dintr-o anvelopă - un pachețel improvizat din hârtie de ziar cu masa de origine vegetală, din casă - un pachețel improvizat din hârtie cu masa de origine vegetală. In cadrul aceleiași percheziții, din buzunarul drept al pantalonilor lui Plăcintă Igor a fost depistat și ridicat un aparat cilindric metalic cu conținut de masa de origine vegetală. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-l 124 din 27.03.2018, masa vegetală de culoare verde, uscată, mărunțită prezentată într-un fragment de hârtie și în fragment de ziar, ridicată în cadrul percheziției la domiciliul cet. Plăcintă Igor, amplasat în X, reprezintă marihuana, obținută artizanal din plantele de cannabis (cânepă) care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, cantitatea căreia constituie în total 2,25 (l,89g+0,36g) masa uscată. Depunerile de culoare cafenie cu miros specific de pe suprafețele celor două butelii și fragmentului de butelie polimerică, ce reprezintă partea de sus, ridicate din același loc, reprezintă rășină de cannabis. Cantitatea substanței stupefiante-rășină de cannabis (masa uscată) constituie în total 0.017 g (0,003g+0,008g+0,006g). Semințele de culoare cafenie (0,89 g), într-un pachet polimeric de tip zip-lock, ridicate din același loc, reprezintă - semințe mature ale plantei de cannabis, care 3 practice nu conțin compusul stupefiant active - tetrahydrocannabinol și la substanțele stupefiante nu se atribuie. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1534 din 23.04.2018, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie din rășnița metalică ridicată în rezultatul efectuării percheziției corporale a cet. Plăcintă Igor reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana-masa uscată), constituie 0,352gr. Inclusiv, la 20.02.2018 ora 21:10 fiind efectuată percheziție la domiciliul lui Scripnic Serghei, amplasat pe adresa X, au fost depistate și ridicate un fragment din butelie cu capac din folie de staniol cu urme de culoare cafenie, un cântar electronic la scară mica cu urme de substanță, predestinate cântăririi substanțelor stupefiante ce erau înstrăinate. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1855 din 08.05.2018, depunerile de pe fragmentul de butelie din polimer cu capac din folie de staniol, depistat și ridicat în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Scripnic Serghei reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de cannabis-materie uscată) constituie 0,017 gr. Pe cântarul electronic ridicat în circumstanțele de mai sus sunt prezente particule unice de marihuana, care se atribuie la substanțele stupefiante. Concomitent, la 20.02.2018 ora 19:35 fiind efectuată percheziție la domiciliul cet. Țuțui Andrei, amplasat pe adresa X, au fost depistate și ridicate: o sacoșă din polimer cu masă de origine vegetală floriscentă de culoare verde, un cântar electronic la scară mică cu urme de substanță de culoare verde, predestinat cântăririi drogurilor. Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-1370 din 12.04.2018, masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, ridicată în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Țuțui Andrei, amplasat pe adresa X, reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana - materie uscată) constituie 368 gr. Particulele unice de masă vegetală de culoare verde de pe suprafața cântarului electronic, ridicat în circumstanțele de mai sus, reprezintă particule unice de marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante înstrăinate și păstrate cu scop de înstrăinare de către Țuțui Andrei, Scripnic Serghei și Plăcintă Igor, potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, reprezintă proporții mari. Astfel, acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, după indicii calificativi: „procurarea, transportarea, păstrarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, 4 săvârșite în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane, în proporții mari”.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Botanica, Rusnac Liliana, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Țuțui Andrei să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic pentru o perioadă de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, a încasa din contul numitului Ambroci Ghennadii cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor în sumă totală de 6 720 lei, invocând că, prima instanță aplicând prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatului, nu a fost atins scopul principal și anume prevenirea de comitere de noi infracțiuni de către inculpat, precum și de către alte persoane. A mai indicat că, având în vedere perioada de timp în care inculpatul a pus în circulație substanțe stupefiante, cantitatea substanței stupefiante depistate atât în cadrul percheziției la domiciliul inculpatului, cantitatea de substanță stupefiantă deja realizată de către acesta, faptul că era înstrăinată persoanelor, cărora le crea dependență, întru atingerea scopului de profit, este imposibilă aplicarea față de inculpat în cazul dat a prevederilor art. 90 Cod penal, în scopul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, precum și în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Cu atât mai mult că anterior, Țuțui Andrei fiind condamnat pentru o infracțiune analogică și anume: prin sentința Judecătoriei Hîncești din 12.01.2011 în baza art. 217 alin. (4) Cod penal la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, termen de probă 3 ani și fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa dată nu a avut efectul scontat și acesta din nou a comis o infracțiune gravă. Mai mult, a susținut că, consideră eronată soluția instanței de fond privitor la respingerea cheltuielilor judiciare, totodată, deși instanța prin sentința emisă nu pune la îndoială existența cheltuielilor suportate de stat, îl eliberează pe ultimul de la achitarea lor, motivând că cheltuielile judiciare se achită din bugetul statutului, fapt ce nu este negat de nimeni, însă în cazul recunoașterii inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, acesta fiind motiv de nereabilitare, ultimul urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate de stat. Astfel, instanța încălcând prevederile art. 229 Cod de procedură penală, a refuzat în încasarea cheltuielilor judiciare suportate de stat la efectuarea expertizei. Or, conform prevederilor art. 229 Cod de procedură penală - cheltuielile judiciare sunt suportate de către condamnat, instanța având posibilitatea de a obliga pe ultimul să recupereze cheltuielile judiciare. 5

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2019, s-a admis apelul, casată sentința în partea numirii pedepsei inculpatului Țuțui Andrei, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Țuțui Andrei s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități legale de gestionarea și circulația drogurilor, pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Țuțui Andrei a săvârșit infracțiunea imputată lui. Instanța de apel a considerat că, chiar dacă Țuțui Andrei, la momentul săvârșirii infracțiunii încriminate avea antecedente penale stinse, n-a tras concluziile respective, nu s-a corectat și reeducat și din nou a pășit pe calea infracționalității, a comis fapte similare prevăzute de legea penală și a considerat necesar de a admite apelul procurorului și de a-i numi pedeapsa inculpatului Țuțui Andrei, pe art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor, pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. Prin urmare, pedeapsa aplicată va corespunde pericolului și gradului social al faptei comise, circumstanțelor comiterii infracțiunii, atitudinii inculpatului față de cele întâmplate și neconștientizarea pericolului crimei săvârșite. Privitor la solicitarea procurorului de încasare de la Țuțui Andrei, în beneficiul statului, a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea rapoartelor de expertiză în mărime de 6720 lei, instanța de apel a reiterat că, potrivit art. 229 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Instanța de apel a indicat că, art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală prevede clar și evident care anume cheltuieli urmează a fi puse pe seama inculpatului, însă la această categorie nu se includ cheltuielile pentru efectuarea 6 expertizelor, de vreme ce aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și conform art. 75 alin. (3) al Legii nr. 68 din 14.04.2016, se compun din cheltuieli evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea cauzei..

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea parțială a deciziei în partea ce ține de soluția dispusă cu privire la cheltuielile judiciare și a dispune rejudecarea cauzei în această parte, invocând: - art. 229 Cod de procedură penală indică obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către condamnat; - efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat; - instanța de apel nu a ținut cont de faptul că prin modificările survenite la Codul de procedură penală, legislatorul a exclus prevederile art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, astfel norma care instituia obligația statului de a suporta cheltuielile pentru efectuarea expertizelor a fost exclusă; 5.1 Avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Țuțui Andrei, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea deciziei cu menținerea sentinței, invocând: - ținând cont de lipsa circumstanțelor agravante, de pericolul social ridicat al faptei, de personalitatea inculpatului Țuțui Andrei în cumul cu circumstanțele comiterii faptei, atitudinea acestuia față de fapta comisă, consideră oportun aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal; - prima instanță a aplicat o pedeapsă echitabilă; - prima instanță corect a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a pedepsei închisorii cu suspendarea executării acesteia; - sunt suficiente temeiuri pentru a aprecia că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate; - faptul că inculpatul a fost anterior judecat pentru fapte similare în contextul în care nu are antecedente penale nu poate justifica înăsprirea situației acestuia; - aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj acordat de lege acestuia, ci trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de apărare socială care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la realitatea socială concretă; 7 - termenul de peste o lună de arest preventiv pe care inculpatul le-a dus la investigarea cauzei sunt nu numai suficiente, dar și exemplare, inculpatul a putut să înțeleagă ce presupune regimul de detenție și care este pericolul reiterării unui comportament infracțional; - instanța de apel nu a motivat necesitatea aplicării pedepsei atât de aspre față de inculpatul Țuțui Andrei, care a recunoscut vina, sincer s-a căit, este persoană în vârstă cu probleme de sănătate;

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit, conchide că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. 6.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin: La caz, Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele. Din conținutul recursului, Colegiul penal lărgit, constată că recurentul critică soluția instanței de apel în partea ce ține de soluția dispusă cu privire la cheltuielile judiciare, solicitând prin recurs deja încasarea din contul inculpaților Țuțui Andrei, Scripnic Serghei și Plăcintă Igor, cheltuielile judiciare. În acest sens, Colegiul penal lărgit indică că, potrivit prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală – „Temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel”. Din apelul procurorului(pct. 3 din prezenta decizie), instanța de recurs 8 constată că a fost contestată soluția primei instanțe referitor la inculpatul Țuțui Andrei, doar în partea stabilirii pedepsei, la fel, prin apelul procurorului a fost contestată soluția primei instanțe în partea trecerii cheltuielilor judiciare în contul statului, indicând ca cheltuielile să fie încasate din contul numitului Ambroci Ghennadii(f.d. 163 v. III), persoană care nu are nici o calitate procesuală în speța dată. Astfel, Colegiul penal lărgit, menționează că, temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și argumentele în susținerea acestui temei nu au fost invocate de partea acuzării în apel, din aceste considerente, Colegiul penal lărgit conchide că, recursul acuzării urmează a fi respins ca inadmisibil. 6.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Țuțui Andrei: La caz, Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Lecturând textul recursului, Colegiul penal lărgit constată că, recurentul își exprimă dezacordul doar cu faptul că pedeapsa aplicată este prea aspră fiind greșit exclusă aplicarea art. 90 Cod penal, astfel instanța de recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal lărgit reține că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu se confirmă în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele. Cu referire la temeiul invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, menționează că este unul declarativ, deoarece în urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței de apel, se constată că instanța de apel în decizia sa corect și-a motivat soluția în privința stabilirii modului de executare a pedepsei stabilite cu închisoare. Cât ține de motivele indicate în recurs precum că „ținând cont de lipsa circumstanțelor agravante, de pericolul social ridicat al faptei, de personalitatea inculpatului Țuțui Andrei în cumul cu circumstanțele comiterii faptei, atitudinea acestuia față de fapta comisă, consideră oportun aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal”, Colegiul penal lărgit nu le acceptă, or, instanța de apel în decizia recurată a indicat și motivat pe deplin pedeapsa aplicată(f.d. 195 – 196 v. III), a dat apreciere tuturor circumstanțelor, inclusiv celor menționate de recurent și a luat în considerare pericolul social al acțiunilor inculpatului și personalitatea inculpatului, stabilind o pedeapsă corectă, legală și echitabilă, ce corespunde atât principiului 9 proporționalității cât și scopului pedepsei penale, astfel va asigura restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane. Referitor la argumentele indicate de recurent precum că „faptul că inculpatul a fost anterior judecat pentru fapte similare în contextul în care nu are antecedente penale nu poate justifica înăsprirea situației acestuia”, „instanța de apel nu a motivat necesitatea aplicării pedepsei atât de aspre față de inculpatul Țuțui Andrei, care a recunoscut vina, sincer s-a căit, este persoană în vârstă cu probleme de sănătate”, Colegiul penal lărgit conchide că nu le acceptă, or, instanța de apel a motivat în decizie(f.d. 195 - 196 v. III) pe deplin necesitatea stabilirii executării pedepsei sub formă de închisoare inculpatului Țuțui Andrei, argumentare care Colegiul penal lărgit o însușește ca corectă, ce este și conform practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010. Mai mult, Colegiul penal lărgit menționează că argumentul apărătorului precum că „termenul de peste o lună de arest preventiv pe care inculpatul le-a dus la investigarea cauzei sunt nu numai suficiente, dar și exemplare, inculpatul a putut să înțeleagă ce presupune regimul de detenție și care este pericolul reiterării unui comportament infracțional”, nu este acceptat de către instanța de recurs ordinar, or, aceasta reprezintă o interpretare proprie și subiectivă, în acest sens Colegiul lărgit mai indică că, inculpatul anterior fiind condamnat pentru o infracțiune la fel legată de substanțele narcotice și fiindu-i stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate, i s-a acordat posibilitatea de a munci și de a demonstra că se poate încadra în societate, lucru pe care nu la făcut, astfel, Colegiul penal lărgit susține pe deplin concluzia instanței de apel precum că, în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, or, în speță nefiind stabilite careva circumstanțe care ar face posibilă aplicarea în privința inculpatului a suspendării executării pedepsei închisorii, cu atât mai mult că inculpatul anterior a mai săvârșit o infracțiune similară fiindu-i numită o pedeapsă cu închisoare suspendată condiționat, antecedentul fiind stins, dar îl caracterizează pe inculpat negativ.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub 10 aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate urmează a fi respinse ca inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Țuțui Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2019 în cauza penală privindu-i pe Țuțui Andrei X, Scripnic Serghei X și Plăcintă Igor X cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 11