1ra-642/2019 — art. 220 alin. 2 lit. a, c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 220 alin. 2 lit. a, c CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 9, 14, 15 CPP
1ra-642/2019 — art. 220 alin. 2 lit. a, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-642/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
10 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Bobeica Vasile în numele inculpatului Mătieș Nicolae-Gheorghe, prin
care solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău /sediul Centru/ din 24 iulie
2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie
2018, în cauza penală privindu-l pe
Mătieș Nicolae-Gheorghe, născut la xxxxx,
originar din xxx, or. xxxx, domiciliat în s. xxx nr.
xxx, Județul xxxxxxxxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
22.05.2018 – 24.07.2018 (prima instanță);
06.08.2018 – 13.11.2018 (instanța de apel);
08.02.2019 – 10.04.2019 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza
actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Centru/ din 24 iulie 2018,
cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de
procedură penală, Mătieș Nicolae-Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa de 3 ani închisoare, în temeiul art. 90 Cod penal, a fost dispusă
suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe o perioadă de
probațiune de 1 an.
A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind încasarea
cheltuielilor de judecată, și s-a soluționat soarta corpurilor delicte.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Mătieș Nicolae-
Gheorghe, în perioada din luna iunie 2016 până la 08 octombrie 2016, aflându-se
în mun. Chișinău, împreună și prin înțelegere prealabilă cu persoane în privința
cărora cauza penală a fost disjunsă, din intenție directă, conducându-se de motivul
de profit, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției pe
teritoriul Republicii Moldova de către alte persoane, precum și tragerii de foloase
1
de pe urma practicării prostituției, au întreprins acțiuni în vederea organizării
prestării on-line a serviciilor sexuale contra plată de către alte persoane.
Astfel, aproximativ la începutul lunii iulie 2016, persoana în privința căreia
cauza penală a fost disjunsă, acționând împreună și de comun acord cu Mătieș
Nicolae-Gheorghe și o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă,
în vederea realizării intențiilor sale infracționale de îndemnare a persoanelor la
practicarea prostituției, a întreprins acțiuni în vederea identificării și selectării
persoanelor pentru prestarea ulterioară a serviciilor sexuale on-line contra plată,
plasând în acest scop pe site-ul www.999.md, anunț publicitar cu conținutul „web-
model”.
Ca urmare a acțiunilor întreprinse, menționate mai sus, persoana în privința
căreia cauza penală a fost disjunsă, acționând împreună și de comun acord cu
Mătieș Nicolae-Gheorghe și o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost
disjunsă, în diferite perioade de timp începând cu luna iulie până în luna octombrie
2016, a fost contactată telefonic ori prin intermediul rețelelor de socializare de
către mai multe persoane și anume: xxxxxxxxxxxx, la numărul de telefon plasat în
anunțurile postate pe site-ul www.999.md, în cadrul convorbirilor cu persoanele
menționate supra, persoana în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, le-a
fixat câte o întâlnire cu acestea în diferite localuri din mun. Chișinău.
Ulterior, Mătieș Nicolae-Gheorghe și persoanele în privința cărora cauza
penală a fost disjunsă, continuând acțiunile sale, îndreptate în vederea realizării
intențiilor sale infracționale de îndemnare a persoanelor la practicarea prostituției,
în cadrul discuțiilor avute cu: xxxxxxxxxx, le-au propus acestora să presteze contra
plată servicii sexuale on-line, promițându-le obținerea unui venit din această
activitate în mărime de 50% din venitul obținut în urma practicării acestei
activități.
În continuare, pentru a înregistra persoanele ca utilizatori al site-urilor
„Jasmin”, cu anexarea la solicitarea respectivă a unei imagini a solicitantului de
înregistrare, Mătieș Nicolae-Gheorghe și persoana în privința cărora cauza penală a
fost disjunsă, obținând consimțământul lui xxxxxxxxxxxx la prestarea serviciilor
sexuale on-line, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața
camerei-web, au fotografiat persoanele menționate supra. Ulterior, folosind
fotografiile persoanelor selectate, le-au înregistrat pe acestea ca utilizatori al site-
ului.
La fel, în vederea realizării intențiilor sale infracționale, Mătieș Nicolae-
Gheorghe și persoana în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, au procurat
camere web, jucării sexuale, notebook-uri, pe care le-au pus la dispoziția lui
xxxxxxxxxxxxxxx, în vederea prestării serviciilor sexuale on-line, manifestate prin
excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web.
2
Totodată, Mătieș Nicolae-Gheorghe și persoanele în privința cărora cauza
penală a fost disjunsă, care acționau împreună și de comun acord, au selectat și au
închiriat imobilul situat în mun. Chișinău, str-la xxxx, nr.xxx.
Ulterior, Mătieș Nicolae-Gheorghe și persoanele în privința cărora cauza
penală a fost disjunsă, aflându-se în imobilul situat în mun. Chișinău, xxxx xxxxx
nr. xx, acționând împreună și de comun acord, au organizat prestarea de către:
xxxxxxxxxxxx a serviciilor sexuale on-line contra plată utilizatorilor site-ului
„Jasmin”, satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole
pornografice, punând la dispoziția persoanelor îndemnate imobilul, jucăriile și
costumele sexuale, cât și tehnica necesară în acest scop.
Concomitent, Mătieș Nicolae-Gheorghe și persoana în privința căreia cauza
penală a fost disjunsă, transferau pe numele altei persoane în privința căreia cauza
penală a fost disjunsă, mijloace bănești acumulate în urma transferurilor clienților
pentru serviciile de prostituție prestate, din care urmau să achite salariul în mărime
de 50% din veniturile obținute.
Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Mătieș Nicolae-Gheorghe în
baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, proxenetism, adică îndemnul la
prostituție, înlesnirea practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni
săvârșite asupra mai multor persoane, de mai multe persoane.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, care a
solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mătieș Nicoale-Gheorghe
să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2)
lit. a), c) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare, pe un termen de 3
ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:
- pedeapsa aplicată inculpatului Mătieș Nicolae-Gheorghe de către prima
instanță este prea blândă și urma să fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare
cu executarea reală, motivând că pedeapsa penală este un mijloc de corectare și
reeducare al condamnatului și în vederea atingerii scopului de influență asupra
corectării și reeducării vinovatului, restabilirii echității sociale și prevenirii
săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și din partea altor
persoane;
- faptul că inculpatul este cetățean al altui stat, fără domiciliu temporar sau
permanent pe teritoriul Republicii Moldova, duce la imposibilitatea executării
sentinței stabilite de către instanța de judecată, cu toate obligațiile stabilite de
aceasta în perioada de probațiune. Astfel, suspendarea condiționată a executării
pedepsei stabilite de prima instanță, nu va realiza scopul pedepsei penale;
- reeducarea și corijarea inculpatului este posibilă doar prin izolarea acestuia
de mediul normal de viață.
3
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie
2018, a fost admis apelul declarat, casată sentința primei instanțe în partea stabilirii
pedepsei, fiind pronunțată o nouă hotărâre în această parte, prin care lui Mătieș
Nicolae-Gheroghe recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură
penală, i s-a stabilit pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis. În rest, au fost menținute celelalte dispoziții a sentinței atacate.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță
corect a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul
Mătieș Nicolae-Gheorghe, iar probele examinate, în conformitate cu prevederile
art. 101 din Codul de procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din
punct de vedere al coroborării lor.
Mai mult, instanța de apel a reținut că inculpatul Mătieș Nicolae-Gheorghe a
recunoscut vina în comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire, cauza penală
fiind examinată de către prima instanță în procedura simplificată prevăzută de art.
3641 Cod de procedură penală, și a concluzionat că vina acestuia în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, se demonstrează
integral prin cumulul de probe administrat la materialele cauzei penale, descris în
decizia instanței de apel (f.d. 69-74, vol. II).
Instanța de apel a constatat că Mătieș Nicolae-Gheorghe a comis infracțiunea
imputată lui și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate de către prima
instanță în baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, proxenetism, adică îndemnul
la prostituție, înlesnirea practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni
săvârșite asupra mai multor persoane, de mai multe persoane, menționând că la
materialele cauzei sunt anexate suficiente probe ce indică cu certitudine vinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.
Totodată, instanța de apel a apreciat soluția primei instanțe în partea
pedepsei, ca fiind una prea blândă.
Astfel, instanța de apel a indicat că la stabilirea categoriei și termenului
pedepsei inculpatului Mătieș Nicolae-Gheorghe, prima instanță deși a luat în
considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana
celui vinovat și circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea
penală, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,
precum și condițiile de viață ale familiei acestuia, eronat a considerat că corectarea
lui Mătieș Nicolae-Gheorghe e posibilă fără izolarea de societate, în conformitate
cu cerințele art. 75-78 Cod penal, aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În acest sens, instanța de apel a reținut ca fiind plauzibile argumentele părții
acuzării, care în esență a menționat faptul, că pedeapsa cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei, numai îl va favoriza pe inculpat să săvârșească
4
pe viitor acțiuni similare, iar de către alte persoane va fi apreciată ca o atitudine
tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua
încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, precum și nu-
și va atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii
unei noi infracțiuni, atât din partea lui, cât și a altor persoane, iar inculpatul fiind
cetățean al altui stat, fără domiciliu temporar sau permanent pe teritoriul Republicii
Moldova, devine imposibilă executarea sentinței.
Astfel, instanța de apel a conchis că corectarea și reeducarea inculpatului va
fi posibilă prin izolarea acestuia de societate.
Instanța de apel a stabilit că infracțiunea săvârșită de inculpat este gravă, iar
circumstanțe atenuante sau agravante nu s-au constatat.
Prin urmare, instanța de apel a notat că ținând cont de prevederile art. 7, 61,
75-78 Cod penal, inculpatul Mătieș Nicolae-Gheorghe urmează a fi condamnat pe
art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse cu închisoare, în
limitele sancțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, prin prisma
prevederilor art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală.
Totodată, instanța de apel a atestat că modalitatea de executare aleasă și
cuantumul pedepsei stabilite inculpatului, nu este în acord cu principiul
proporționalității având în vedere fapta săvârșită și urmările produse, de către
prima instanță nefiind motivată sentința în această parte, fiind doar menționat că
scopul pedepsei penale poate fi atins fără izolare de societate, ce în prezenta speță
este greșit și neîntemeiat.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Bobeica Vasile în numele inculpatului Mătieș Nicolae-Gheorghe, care indică
temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 9), 14), 15) Cod de
procedură penală, și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței
de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de încetare a procesului penal și cu
atragerea la răspundere contravențională a lui Mătieș Nicolae-Gheorghe, conform
art. 89 alin. (2) Cod contravențional.
În argumentarea recursului, recurentul invocă că:
- inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea
penală;
- au fost efectuate un șir de modificări în legislația națională și
internațională, care de fapt, demonstrează ca acțiunile de care este învinovățit
inculpatul nu se încadrează în prevederile Codului penal și a legislației
contravenționale;
- Curtea Constituțională a recunoscut neconstituțională prevederea legii
aplicate în cauza respectivă;
- în decizia nr.36 din 19.04.2018 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.173
g/2017 si nr.37 g/2018 privind excepția de neconstitutionalitate a articolului 220
din Codul penal si a articolului 89 Cod Contravențional (proxenetismul si
5
practicarea prostituției), Curtea a statuat cu privire la previzibilitatea termenului
contestat că în literatura de specialitate că prin „prostituție” se înțelege practicarea
de acte sexuale cu diferite persoane care beneficiază de serviciile prostituatei,
aceasta urmărind să-și procure, pe o asemenea cale, mijloace de existență sau
principalele mijloace de existență. O asemenea conotație se pretează sensului
comun al termenului. În același timp, există un consens științific că prostituția nu
poate presupune prestarea de servicii sexuale on-line. Aceasta pentru că prestarea
de servicii sexuale on-line nu implică practicarea de acte sexuale cu persoanele
care beneficiază de serviciile prostituatei. Prestarea unor asemenea servicii nu
implică contactul direct al corpului persoanei cu corpul celui care beneficiază de
serviciile acesteia. Altfel spus, din moment ce lipsește un contact fizic, asemenea
acțiuni, nu intră sub incidența noțiunii de „prostituție”;
- instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o
încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului, care poate fi reparată
și în această cauză;
- Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin Hotărârea sa din 13 noiembrie
2018 în cauza Litschauer vs Republica Moldova (25092/15 din 13 noiembrie 2018)
a statuat, ca în legislația Republicii Moldova în legătura cu lipsa noțiunii vădite de
„prostituție”, Curtea Constituționala la 19 aprilie 2018 a constatat aceeași opinie
similiara cu cea a Curții: că în lipsa unui contact fizic, nu pot fi considerate
acțiunile drept prostituție. Prin decizia Curții Europene a Drepturilor Omului statul
Republica Moldova urmează sa achite prejudicii efective pentru violarea art. 5 § 1
al Convenției.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.
(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care pledează
pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că
afirmațiile recurentului că inculpatul a comis și urmează să fie atras la răspundere
pentru „Practicarea prostituției”, fapta prevăzută de art. 89 Cod contravențional,
nu are suport legal, deoarece subiect al acestei contravenții pot fi persoanele pe
care inculpatul le-a determinat la practicarea prostituției și persoanele care au
beneficiat de aceste servicii în schimbul unei recompense, dar nu inculpatul, care a
înlesnit practicarea acestor servicii.
Cu referire la al doilea temei, procurorul indică că prin decizia nr. 36 din
19.04.2018, Curtea Constituțională a decis doar inadmisibilitatea sesizărilor nr.
173g/2017 și nr. 37g/2018, privind excepția de neconstituționalitate a art. 220 Cod
penal și art. 89 Cod contravențional, dar nu a recunoscut neconstituționale
prevederile acestor legi, aplicate în speță, după cum afirmă recurentul.
Totodată, notează că Curtea a observat că autorii sesizării au criticat doar
termenul „prostituție”, care operează în aceste norme, și a reamintit, cu titlu
preliminar, că incriminarea faptelor și expunerea clară a prevederilor legale, țin de
competența Parlamentului și se întemeiază pe rațiuni de politică penală.
6
Astfel, ca rezultat a acestor recomandări, la 12.10.2018, Parlamentul a
adoptat Legea nr. 159, privind modificarea unor acte legislative, care a fost
publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la 09.12.2018, conform căreia
art. 89 alin. (1) Cod contravențional, are următorul cuprins - „Practicarea
prostituției, adică satisfacerea dorinței sexuale prin orice metodă și/sau mijloace,
contra plată, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaționale sau
comunicațiilor electronice”. Prin urmare, consideră că la data judecării cauzei în
instanța de apel, definiția termenului de „prostituție”, în legislația națională, era
deja expus clar și explicit, iar solicitarea recurentului de recalificare a acțiunilor
inculpatului din art. 220 Cod penal în art. 89 Cod contravențional, este lipsită de
temeiuri legale.
De asemenea, indică că potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală,
temeiurile menționate la alin. (1), pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au
fost invocate în apel, însă recurentul nu a respectat aceste prevederi legale. Mai
mult, accentuiază că cauza a fost examinată conform art. 3641 Cod de procedură
penală, iar părțile puteau să conteste sentința doar sub aspectul individualizării
pedepsei.
La fel, consideră că hotărârea CtEDO, la cere face referire recurentul, nu
este aplicabilă inculpatului Mătieș Nicolae-Gheorghe, or prin modificările operate
în legislație, s-a dat o definiție clară noțiunii de „prostituție”.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,
fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept
să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat
este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
La caz, se reține că recurentul invocă prezența temeiurilor de recurs
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 9), 14), 15) Cod de procedură penală, și anume
cazurile când: „inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută
de legea penală, Curtea Constituțională a recunoscut neconstituțională
prevederea legii aplicate în cauza respectivă, instanța de judecată internațională,
7
prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor
și libertăților omului, care poate fi reparată și în această cauză”.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
reține că temeiurile invocate de recurent și motivele specificate în susținerea
acestor temeiuri de recurs, nu pot fi admise, din următoarele considerente.
Primordial, Colegiul penal ține să menționeze că în speță, cauza a fost
examinată în procedură simplificată, or prin înscris autentic (f.d. 249, vol. I)
inculpatul Mătieș Nicolae-Gheorghe a recunoscut vinovăția în comiterea faptei
incriminate și a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza
urmăririi penale. Totodată, se atestă că sentința pronunțată în cauză a fost atacată
cu apel doar de către procuror, care a contestat sentința primei instanțe în partea
stabilirii pedepsei, iar inculpatul și apărătorul său fiind de acord cu sentința primei
instanțe nu au exercitat calea de atac apelul. Mai, mult în ședința de judecată din
instanța de apel (f.d. 59), inculpatul Mătieș Nicolae-Gheorghe a solicitat
respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe.
Astfel, se reține că prin decizia instanței de apel, a fost admis apelul declarat
de procuror, și casată sentința doar în partea executării pedepsei, fiind modificat
modul de executare a pedepsei stabilite inculpatului Mătieș Nicolae-Gheorghe, în
rest sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.
În acest sens, Colegiul penal notează că inculpatul care nu a atacat sentința
de condamnare cu apel, iar pedeapsa sau modul ei de executare stabilite prin
sentință au fost modificate în urma admiterii apelului procurorului, poate declara
recurs împotriva deciziei instanței de apel numai cu privire la chestiunea privind
pedeapsa sau modul de executare a acesteia, dar nu mai poate contesta calificarea
acțiunilor sau la alte chestiuni ale sentinței menținute de instanța de apel, mai mult
că în speță, sentința primei instanțe a fost adoptată în procedura simplificată, și
inculpatul putea să o conteste cu apel doar în latura individualizării pedepsei
penale sau a încălcărilor de procedură, ce nu se atestă în prezenta speță.
Totodată, Colegiul penal stabilește că sentința primei instanțe a fost
modificată de instanța de apel doar în partea executării pedepsei, fiind modificată
situația inculpatului doar în această parte, iar potrivit prevederilor art. 420 alin. (4)
Cod de procedură penală, inculpatul și apărătorul acestuia pot să conteste decizia
instanței de apel, doar sub acest aspect, în rest motivele ce țin de încadrarea
juridică a faptei, prezența sau lipsa elementelor infracțiunii, precum și vinovăția
inculpatului, nu pot fi contestate de partea apărării care nu a declarat apel și se
resping ca inadmisibile.
Mai mult, Colegiul penal invocă că potrivit art. 427 alin. (2) Cod de
procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) a acestui articol, pot fi
invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea
a avut loc în instanța de apel, iar analizând motivele și temeiurile invocate în
recurs, în coraport cu materialele cauzei penale, se atestă că criticile și temeiurile
8
specificate în prezent de recurent în recursul ordinar, nu au fost invocate în apel
sau în ședința instanței de apel, precum nici nu se indică în privința a vreunei
încălcări ce a avut loc în instanța de apel, iar atât inculpatul cât și apărătorul său, în
ședința instanței de apel au solicitat menținerea sentinței de condamnare a primei
instanțe și respingerea apelului declarat de procuror, cu privire la schimbarea
modului de executare a pedepsei.
Colegiul penal mai invocă, că în speța dată nu poate fi satisfăcută solicitarea
recurentului de reîncadrare a acțiunilor inculpatului în baza art. 89 alin. (2) Cod
contravențional (red. 12.10.2018), deoarece în acest articol, alin. (1), s-a dat
definiția practicării prostituției, care cuprinde: „satisfacerea dorinței sexuale....
prin orice metodă și/sau mijloace, contra plată, inclusiv prin intermediul
tehnologiilor informaționale sau comunicațiilor electronice”, adică video-chaturile
se cuprind de norma dată și nu este necesar contactul direct al corpului prostituatei
cu corpul celui care beneficiază de serviciile acesteia. Astfel, încadrarea acțiunilor
inculpatului în baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, este corectă.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept
invocate de recurent care ar fi afectat hotărârea atacată, deoarece soluția adoptată
de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este
inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bobeica Vasile
în numele inculpatului Mătieș Nicolae-Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l
pe Mătieș Nicolae-Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 25 aprilie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Boico Victor
9