1ra-976/2020 — art. 192-1 alin. 1, 2 lit. c, 264-1 alin. 4 CP

1ra-976/2020 — art. 192-1 alin. 1, 2 lit. c, 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-976/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Bîrcă Ludmila în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

COPACI Valentin XXXXX, născut la

XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.06.2019 – 28.06.2019;

Instanța de apel: 01.08.2019 – 04.12.2019;

Instanța de recurs: 07.02.2020 – 18.03.2020.

c o n s t a t ă:

Valentin a fost recunoscut vinovat și condamnat prin procedura prevăzută de art.

3641 Cod de procedură penală, pe:

- art. 1921 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 9 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- art. 1921 alin. (2) lit. c) Codul penal la 2 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis;

- art. 2641 Codul penal la 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis;

- art. 1921 alin. (2) fit. c) Codul penal la 2 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Codul penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor, i s-a stabilit lui Copaci Valentin o pedeapsă definitivă de 4 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Prin cumul parțial s-a inclus durata pedepsei neexecutate în baza încheierii

1

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 07.06.2019, stabilindu-i inculpatului o

pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare în sumă de 184,15

lei.

S-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Țurcan

Sergiu, urmând ca partea vătămată să prezinte probe în instanța civilă pentru a

confirma valoarea prejudiciului material cauzat în urma comiterii infracțiunii.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Matcovschii Nina și s-a

dispus încasarea de la inculpat a prejudiciului material în valoare totală de 13.149,48

lei.

22.04.2019, aproximativ pe la orele 01.50, Copaci Valentin, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, intenționat, urmărind scopul de a răpi automobilul, a intrat pe

teritoriul neîngrădit al SRL „Teseran Group”, amplasat în XXXXX, unde a urcat în

camionul de model „DAF CF 85” de culoare albă, combinată cu albastru, cu

XXXXX, găsind cheile în camion, a pornit motorul și s-a deplasat pe stradă până în

s. Sărătenii Vechi, r-nul Telenești, deteriorând oglinda din partea laterală dreapta,

iar în jurul orei 4 a revenit în or. Telenești și a abandonat camionul respectiv pe

stradă, în apropierea teritoriul SRL „Teseran Group”, de unde anterior l-a răpit.

Tot el, în noaptea de 14 spre 15 mai 2019, în perioada orelor 23:00-01:30, fiind

în stare de ebrietate alcoolică, intenționat, urmărind scopul de a răpi automobilul,

ilegal, a intrat în ograda gospodăriei părții vătămate Badan Ion, amplasată în s.

Sărătenii Vechi, r-nul Telenești, a deschis porțile mari, ulterior a urcat în automobilul

de model „Audi B4” de culoare verde, cu XXXXX, găsind cheile în automobil, a

pornit motorul și s-a deplasat pe stradă prin s. Sărătenii Vechi.

Tot el, la data de 15 mai 2019 aproximativ la ora 01:30, fără să dețină permis

de conducere valabil pentru categoria ,B” a condus automobilului de model „Audi

B4” de culoare verde, cu XXXXX, pe stradă în localitatea Sărătenii Vechi, fiind

oprit de către polițistul din cadrul Inspectoratului național de patrulare Batalionul 3

plutonul Orhei-Telenești, Cebotari Roman, care în timpul verificării actelor, având

suspecții că conducătorul auto a condus mijlocul de transport, fiind în stare de

ebrietate, a solicitat să fie supus testării alcoolscopice.

Conform procesului-verbal de testare alcoolscopică din 15.05.2019 s-a

constatat că Copaci Valentin, la momentul testării, avea concentrația de 0,65mg/l

alcool etilic în aerul expirat, care potrivit art. 13412 alin. (3) din Codul penal,

reprezintă stare de ebrietate cu grad avansat.

La data de 30.05.2019, în jurul orei 23:00, fiind în stare de ebrietate produsă de

consumul de alcool, a pătruns în gospodăria victimei Matcovschii Nina amplasată în

s. Sărătenii Vechi, r-nul Telenești, unde intenționat, urmărind scopul de a răpi

2

automobilul, a deschis cu cheile, pe care le-a luat de pe pervazul geamului de la

bucătăria de vară, portiera de la automobilul de model „Șkoda Superb” de culoare

gri, cu XXXXX, ulterior a deschis poarta gospodăriei și a pornit motorul

automobilului, deplasându-se în stradă, iar la poartă a lovit cu partea laterală dreapta

a automobilului de pilonul porții, deteriorând parțial bara de protecție din față, aripa

dreaptă din față, ușa din față, partea dreaptă, semnalizatorul și corpul oglinzii

retrovizoare, partea dreaptă, și s-a deplasat pe stradă în s. Sărătenii Vechi, iar

ulterior, peste aproximativ o oră a plasat automobilul răpit, avariat, în ograda

gospodăriei victimei.

către avocatul Gheorghe Ursan în interesele inculpatului, care a solicitat aplicarea

unei pedepse mai blânde.

În argumentarea apelului depus, avocatul a invocat următoarele:

- instanța greșit a ajuns la concluzia că, aplicarea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen mai mare, ar fi echitabilă și va influenta asupra corectării și

reeducării inculpatului;

- instanța nu a luat în calcul că, inculpatul este o persoană relativ tânără, cu

câteva luni în urmă a atins majoratul, de la vârsta de 9 luni a fost părăsit de părinți

și a fost crescut, educat și instruit de către bunica sa, care se află la o vârstă înaintată

și practic nu a reușit să-i ofere o educație pe măsură, dar și faptul că Copaci Valentin

de la prima audiere de către organele de urmărire penală a recunoscut faptele;

- i-a fost aplicată o pedeapsă mult prea aspră, or, prevederile art.75 alin.(1) din

Codul penal cer ca pedeapsa aplicată să fie nu numai echitabilă și legală ci și

individualizată corect;

- nu a luat în considerație că inculpatul a săvârșit infracțiunii ușoare și mai puțin

grave, și-a recunoscut vina integral și sincer se căiește de cele săvârșite, iar pedeapsa

aplicată este o pedeapsă prea aspră și generează apariția unor sentimente de

nedreptate, neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului

urmărit.

2019, apelul avocatului a fost admis, s-a casat sentința parțial, în partea suspendării

executării pedepsei cu închisoare și pronunță o nouă hotărâre, în această parte

ținîndu-se cont prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, prin care Copaci

Valentin se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de:

- art. 1921 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 9 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

- art. 1921 alin. (2) lit. c) Codul penal și i s-a stabilit o pedeapsă de 2 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

3

- art. 2641 alin. (4) Codul penal și i s-a stabilit o pedeapsă de 4 luni închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

- art. 1921 alin. (2) fit. c) Codul penal și i s-a stabilit o pedeapsă de 2 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni prin

cumul parțial al pedepselor, i sa stabilit lui Copaci Valentin o pedeapsă definitivă de

4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată

se adăugă parțial durata pedepsei neexecutate stabilite în baza încheierii Judecătoriei

Orhei, sediul Telenești din 07.06.2019, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă

definitivă de 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost încasat de la inculpat cheltuielilor judiciare în sumă de 184,15 lei în

contul statului.

A fost admis în principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Țurcan

Sergiu, urmând ca instanța civilă să se expună asupra cuantumului despăgubirilor

materiale cuvenite.

A fost admis acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Matcovschii Nina și a

dispune încasarea de la Copaci Valentin în beneficiul părții vătămate a prejudiciului

material în valoare totală de 13.149,48 lei.

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului.

Instanța de apel a menționat faptul că apărătorul critică sentința doar în partea

stabilirii pedepsei, însă ce ține de încadrarea juridică și vinovăție, sentința nu a fost

atacată, prin urmare, instanța de apel judecă apelul numai cu privire la persoana care

l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu

calitatea pe care apelantul o are în proces, însă instanța de apel este obligată ca, în

afară de temeiurile invocate și cererea formulată de apelant, să examineze aspectele

de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului.

Colegiul consideră că, inculpatului urmează a-i fi numită o pedeapsă reală cu

închisoare, pedeapsă pe care o consideră echitabilă în raport cu circumstanțele

cauzei, astfel în acest sens nu se rețin ca plauzibile argumentele invocate de către

partea apărării în apelul declarat cu privire la faptul că sentința este neîntemeiată în

partea ce ține de aplicarea pedepsei sub formă de închisoare cu executare și urmează

a fi aplicată pedeapsă mai blândă.

Instanța de apel, ținînd cont de gradul prejudiciabil al infracțiunilor comise, de

necesitatea de apărare împotriva comiterii a astfel de infracțiuni, reținând că

aplicarea pedepsei trebuie să contribuie la corectarea inculpatului, să-l rețină de la

comiterea unei noi infracțiuni, să dezvolte anumite calități de persoană ce ar respecta

legea, că comiterea infracțiunii nu reprezintă un incident în viața inculpatului,

4

consideră că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea în

privința lui a pedepsei conform art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la

pedeapsa aplicată s-a adăugat parțial durata pedepsei neexecutate stabilite în baza

încheierii Judecătoriei Orhei sediul Telenești din 07.06.2019, stabilindu-i

inculpatului o pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În concluzie, instanța a statuat că inculpatului urmează a-i fi numită o pedeapsă

privativă de libertate sub formă de închisoare, cu stabilirea penitenciarului de tip

semiînchis, deoarece corectarea și reeducarea inculpatului poate avea loc doar prin

izolarea lui de societate. Mai mult, instanța de apel verificând ansamblul de probe

ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a

depistat careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor

inculpatului.

interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 10 Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a deciziei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe o perioadă de probațiune,

în baza art. 90 Cod penal.

În motivare recurenta a indicat că:

- instanța de apel nu a luat în considerare că inculpatul se căiește sincer de cele

comise, a conștientizat ilegalitatea acțiunilor sale;

- nu s-a luat în considerație că inculpatul este o persoană tânără, iar la data

săvârșirii infracțiunii avea 19 ani, ori conform art. 79 Cod penal săvârșirea

infracțiunii de către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta

de 21 de ani poate fi apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță

excepțională;

- instanța de fond și de apel nu au ținut cont în deplină măsură de prevederile

art. 75 Cod penal, iar concluzia acestora vine în contradicție cu regula nr. 6 din

Recomandarea nr. R (92) 16 a Comitetului de miniștri către statele membre

referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

5

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Din conținutul cererii de recurs rezultă, că recurenta critică hotărârea în partea

stabilirii pedepsei cu închisoare reală, solicitând aplicarea art. 90 Cod penal.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să intervină în soluțiile adoptate în latura pedepsei, când se constată că

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Se reține că, conform art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală

conform căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul reține, că recurenta

este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia instanței de apel numai

cu referire la pedeapsa stabilită, solicitând aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Analizând temeiul invocat, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei,

Colegiul consideră că, în prezenta speță acesta nu și-a găsit confirmarea, iar instanța

de apel la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința

inculpatului și-a motivat just soluția adoptată, ținând cont de prevederile art. 61, 75

Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală. Pedeapsa stabilită inculpatului este

echitabilă, legală și bine individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială

a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași

Cod, ținându-se cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea

de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând cont

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei și

cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces

obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din

Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul și prin urmare, instanța de

apel corect a ajuns la concluzia că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate

în privința lui Copaci Valentin poate fi atins doar prin stabilirea pedepsei sub formă

de închisoare reală.

În ce privește argumentele cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art.

90 Cod penal, Colegiul le consideră neîntemeiate, deoarece analizând decizia

6

atacată, se constată că instanța de apel și-a motivat soluția în ce privește stabilirea

categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului, concluzionând că nu este

posibilă aplicarea pedepsei condiționate.

Referitor la chestiunea de individualizare a pedepsei reținute în sarcina

inculpatului de către instanța de apel, și anume, prin care acesta a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 1921 alin. (1), 1921 alin. (2) lit. c), 2641 alin. (4),

1921 alin. (2) fit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală și art.

84 alin. (1) Codul penal, la 4 ani închisoare, iar cu aplicarea art. 85 alin. (1) Cod

penal la o pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare, instanța de recurs o apreciază

drept una motivată.

După individualizarea pedepsei și stabilirea duratei și cuantumului acesteia, în

cazul stabilirii închisorii, continuă operațiunea de individualizare, dar sub aspectul

de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și

soluționarea chestiunii dacă pedeapsa numită inculpatului trebuie să fie executată

real ori, sub raportul personalității acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi

formulată concluzia că scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendarea executării

pedepsei aplicate vinovatului pe un termen de probă.

Așadar, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a

executării pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită

persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de el este un incident în

viața acesteia.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un

termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani

pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în

hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei

și termenul de probă.

În speță, reieșind din soluția adoptată de instanța de apel, se constată că, la

stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului, instanțele de fond au ținut

cont de scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și 75

Cod penal, au ținut seama de faptul că inculpatul nu a conștientizat cele săvârșite,

fiind anterior judecat, infracțiunile comise se atribuie la categoria celor mai puțin

grave, modul cum au fost săvârșite, - circumstanțe care, per ansamblu, nu permit

instanței stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

De asemenea, Colegiul menționează că conform art. 16 Cod penal, inculpatul

a săvârșit 4 infracțiuni ce intră în categoria infracțiunilor ușoare și mai puțin grave.

Faptul că a săvârșit intenționat, în stare de ebrietate 4 infracțiuni și de faptul că

7

anterior a fost judecat și nu a îndeplinit până la capăt pedeapsa conform încheierii

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 07.06.2019, face imposibil de a acorda lui

Copaci Valentin suspendarea condiționată a executării pedepsei, din motiv că

pedeapsa anterioară nu și-a îndeplinit obligația de corectarea și reeducarea

inculpatului.

Astfel, instanța de recurs apreciază că modalitatea de executare aleasă și

cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin. (1), 1921

alin. (2) lit. c), 2641 alin. (4), 1921 alin. (2) fit. c) Cod penal săvârșită de Copaci

Valentin, stabilită de instanța de apel este în acord cu principiul proporționalității

având în vedere faptele comise și urmările produse.

Colegiul penal consideră neîntemeiate argumentele recurentei, deoarece

analizând decizia atacată, se constată că instanța de apel și-a motivat soluția în ce

privește stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului și

reieșind din cele expuse supra, din materialele cauzei, instanța de recurs conchide

că, concluzia instanța de apel referitor la stabilirea pedepsei reale este legală și

întemeiată.

În acest context, Colegiul consideră oportun de a se referi și la jurisprudența

constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că instanțele

judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (a se

vedea în acest sens cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși,

instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților,

mai cu seamă dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică

această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul

deciziei și circumstanțele cauzei. Or, în opinia Curții, în cazul în care instanța

supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale

pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din

Convenție. (a se vedea în acest sens cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

În consecință, Colegiul conchide că hotărârea recurată corespunde tuturor

prevederilor legale, este întemeiată, iar temeiurile invocate de recurentă nu persistă

în cauză, astfel, instanța de recurs concluzionează asupra inadmisibilității recursului

declarat, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bîrcă Ludmila în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 04 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Copaci Valentin XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 mai 2020.

8

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

9