1ra-1128/2020 — art. 190 alin. 1 și 4 CP

1ra-1128/2020 — art. 190 alin. 1 și 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1231/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului și a inculpatului, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie

2019, în cauza penală privindu-l pe

ARSENI Gheorghe XXXXX, născut la

XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.03.2017 – 15.01.2019;

Instanța de apel: 07.02.2019 – 11.12.2019;

Instanța de recurs: 28.02.2020 – 13.05.2020.

c o n s t a t ă:

Arsenii Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

190 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Corpul delict - automobilul de model „KIA Sorento”, cu XXXXX, care în baza

ordonanței procurorului din 07 martie 2017 a fost restituit părții vătămate Găină Iurie,

a fost lăsat la dispoziția părții vătămate.

Corpul delict - automobilul de model „Subaru Outback", cu XXXXX, recunoscut

în calitate de corp delict prin ordonanța organului de urmărire penală din 17 februarie

2017, a fost lăsat la dispoziția părții vătămate Tataru Serghei.

2015, ora exactă nu a fost posibil de stabilit, aflându-se pe s XXXXX, urmărind scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, acționând intenționat, prin înșelăciune, sub

pretextul procurării în viitor cu achitarea în rate, a primit în folosință de la Golban

Sergiu automobilul de model Audi A3 fabricat în anul 1999, Codul VIN XXXXX cu

numărul caroseriei XXXXX, numărul motorului XXXXX, XXXXX, la prețul de 3000

Euro, încheind un contract de împrumut a sumei de 3000 Euro ceia ce constituia 66.900

1

lei, creând intenționat impresia de bune intenții în executarea înțelegerii de cumpărare

ulterioară a automobilului, după ce, fără drept legal, a vândut automobilul, iar banii

obținuți i-a însușit, neachitându-i lui Golban Sergiu nici o rată conform înțelegerii

inițiale, cauzându-i ultimului un prejudiciu material în proporții considerabile.

Tot Arseni Gheorghe, la 12 iulie 2016, ora exactă nu a fost posibil de stabilit,

aflându-se pe XXXXX, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane,

acționând intenționat, prin înșelăciune, sub pretextul procurării în viitor cu achitarea în

rate, a primit în folosință de la Găină Iurie autoturismul de model „KIA SORENTO”,

cu numere de înmatriculare ale Republicii Italiene, XXXXX, la prețul de 4200 Euro,

achitând doar 300 Euro și încheind un contract de împrumut a sumei de 4200 Euro, ceia

ce constituia 91.854 lei, creând intenționat impresia de bune intenții în executarea

înțelegerii de cumpărare ulterioară a automobilului, după ce, fără drept legal, a vândut

automobilul, iar banii obținuți i-a însușit, achitând-i lui Găina Iurie doar o rată conform

înțelegerii inițiale, cauzându-i ultimului un prejudiciu material în proporții

considerabile.

La 09 august 2016, ora exactă nu a fost posibil de stabilit, aflându-se pe XXXXX,

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, Arseni Gheorghe a primit

în folosință de la Tataru Serghei automobilul de model ”Subaru Outback”, XXXXX,

Codul XXXXX cu numărul caroseriei XXXXX, numărul motorului XXXXX,

XXXXX, la prețul de 5800 Euro, achitând doar 1000 Euro și încheind un contract de

împrumut a sumei de 4800 Euro ceia ce constituia 104.544 lei, creând intenționat

impresia de bune intenții în executarea înțelegerii de cumpărare ulterioară a

automobilului, după ce, fără drept legal, a vândut automobilul, iar banii obținuți i-a

însușit, neachitându-i lui Tataru Serghei nici o rată conform înțelegerii inițiale,

cauzându-i ultimului un prejudiciu material în proporții mari.

procuror, avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului, persoana interesată Sajin

Oleg, inculpatul, avocatul Geru Vasile în numele lui Tataru Serghei și apelul

suplimentar depus de procuror, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei

Chișinău.

3.1 Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

În motivarea cererii de apel, acuzarea a invocat că sentința în cauză este

considerată ilegală, fiind emisă cu aprecierea incorectă a circumstanțelor cauzei

prezentate în confirmarea acestora, necesitând astfel a fi casată din următoarele

considerente.

În sentința sa instanța judiciară de fond a concluzionat, că „deși partea acuzării a

apreciat acțiunile inculpatului ca fiind consumate în mod separat și respectiv,

infracțiuni distincte, instanța de judecată consideră că în speță, acțiunile inculpatului,

în raport cu toate părțile vătămate, constituie o activitate infracțională prelungită și

2

urmează a fi calificate ca fiind o infracțiune unică, conform art. 190 alin. (1) din Codul

penal”.

În speță, instanța de judecată a remarcat faptul că, toate cele 3 episoade ale

inculpatului întrunesc un șir de semne generale ale unei infracțiuni prelungite, în

condițiile în care Arseni Gheorghe a realizat latura obiectivă prin mai multe acțiuni

identice în esență, prin aceiași metodă, în intervale relativ scurte de timp, în prezența

aceleași forme de vinovăție, a acelorași motive identice și a unui singur scop.

Respectiv, în condițiile în care în cadrul cercetării judecătorești a cauzei nu au fost

stabilite careva circumstanțe de fapt ce ar indica asupra conștientizării inițiale din partea

inculpatul a volumului de acțiuni ilegale pasibile și dorite a fi săvârșite, se consideră ca

nefiind întrunit elementul ”intenției unice” prevăzut de legislator conform art. 30 Cod

penal și deci imposibilitatea calificării cazurilor respective drept infracțiune unică.

Prin urmare acuzarea a solicitat:

Recunoașterea vinovăției inculpatului (episodul Golban Sergiu) de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu ispășire a pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Recunoașterea vinovăției inculpatului (episodul Găină Iurie) de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Recunoașterea vinovăției inculpatului (episodul Tătaru Serghei) de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Conform art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepselor de numit pedeapsă definitivă în formă de închisoare pe un termen de 8 ani.

Conform art. 85 Cod penal pentru cumul de sentințe prin adăugarea parțială a părții

neexecutate a pedepsei penale stabilite ca urmare a condamnării conform art. 190

alin.(2) lit. c) Cod penal dispuse prin sentința Judecătoriei Chișinău din 25.10.2016

stabilirea unei pedepse definitive sub formă de închisoare un termen de 9 ani, cu

privarea de dreptul de ocupa funcții legate de gestionare valorilor materiale pe un

termen de 2 ani.

Restituirea către proprietari a corpurilor delicte - autoturism „KIA Sorentc n/î

străin XXXXX si autoturism „Subaru Outback” XXXXX.

3.2 Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Marinescu Dumitru în

interesele inculpatului care a solicitat casarea sentinței și dispunerea achitării

inculpatului în cauza penală de învinuire a lui în baza art. 190 alin.(1), art. 190 alin. (1)

și art.190 alin. (4) Cod penal, din motiv că nu există fapta infracțiunii în acțiunile

inculpatului.

3

În motivarea cererii de apel, apărarea a menționat că învinuirea ce i se aduce

justițiabilului nu corespunde realității sub aspectul că acesta ar fi avut intenția anterior

prestabilită de a deposeda persoanele respective de autoturisme pentru ca ulterior să le

înstrăineze fără a achita vreo sumă de bani pentru autoturismele respective.

Sub acest aspect apelantul a comunicat că, încă de la etapa urmării penale Arseni

Gheorghe nu a avut un comportament viclean sau nu a avut o comportare de escroc,

astfel a comunicat ce s-a întâmplat între inculpat și Golban Sergiu, Tătaru Serghei și

Găină Iurie.

Apelantul a menționat că Arseni Gheorghe a achitat prima rată în bani către Găină

Iurie, a achitat 300 Euro și încheind un contract de împrumut în mărime de 91.854 lei,

la fel lui Tătaru Serghei a achitat 1000 Euro, prin urmare consideră că sunt obligații de

ordin civil nicidecum nu este vorba despre careva momente de înșelăciune. Prin

inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a

unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, ca element al

escrocheriei se poate manifesta prin prezentarea unor date false sau prin ascunderea

unor informații a căror anunțare era obligatorie. Datele false se pot referi atât la

personalitatea infractorului sau a altor persoane, cât și la unele obiecte, fenomene.

Actele de înșelăciune pot fi înfăptuite pe cale verbală, în scris ori folosind ambele căi

simultan, în speță nu poate fi vorba despre un asemenea element or, Arseni Gheorghe a

declarat că are datorii față de părțile vătămate prin urmare nu poate fi vorba că sunt

întrunite elementele infracțiunii prevăzute art. 190 Cod penal, ori acesta a semnat

contracte de împrumut unde avea calitate de împrumutat precum și a eliberat recipise

conform cărora se obliga să întoarcă sumele de bani prin urmare neexecutarea de către

Arseni Gheorghe a respectivelor obligații nu poate fi o infracțiune de escrocherie

consumată dar este o relație civilă.

3.3 Împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău a depus apel și persoana cointeresată

Sajin Oleg care a solicitat casarea parțială a sentinței contestate în partea dispunerii

lăsării corpului delict la dispoziția părții vătămate Tataru Sergiu cu casarea încheierii.

Emiterea unei noi decizii în această parte cu dispunerea restituirii către Sajin Oleg a

automobilului și pașaportului tehnic a automobilului de model Subaru OUTBACK; Win

code: XXXXX, an producere: 2004, culoare: gri, n/î XXXXX ridicat în baza dosarului

penal și ordonanței din 17.02.2017.

În motivarea cererii de apel, a invocat că, el a cumpărat automobilul de model

Subaru OUTBACK de la Arseni Gheorghe. Ulterior după înmatricularea automobilului

la data de 19.08.2016 l-a vândut către Trifan Alexandru în baza contractului de vânzare

cumpărare din 19.08.2016, și în baza procurii din aceeași dată.

După cumpărarea automobilului Trifan Alexandru nu a reușit să înregistreze

contractul de vânzare cumpărare la Biroul de înmatriculare a vehiculelor, deoarece

acesta, a fost stopat de către un echipaj de patrulare din cadrul INP al IGP MAI, sub

motivul că acesta este anunțat în căutare. Ulterior, automobilul a fost ridicat de către IP

4

Ciocana, mun. Chișinău în baza dosarului penal intentat la cererea lui Tataru Sergiu și

examinat de procuratura Chișinău.

Ulterior, între Trifan Alexandru și Sajin Oleg, la data de 24.07.2017 a fost întocmit

un acord prin care s-a reziliat contractual de vânzare cumpărare a automobilului din

19.08.2016 și Sajin Oleg i-a restituit lui Trifan Alexandru suma de 4000 euro.

În cadrul dosarului penal 22-1-1911-17032017, partea vătămată - Tataru Sergiu,

nu a depus nici acțiune civilă și nici nu a solicitat restituirea automobilului de model

Subaru OUTBACK; Win code: XXXXX, an producere: XXXXX, culoare: gri,

XXXXX către acesta. Ca consecință instanța de fond ilegal a decis ca acest automobil

să fie transmis către Tataru Sergiu, necătind la faptul că de iure acesta este înregistrat

cu drept de proprietate pe numele lui Sajin Oleg în baza unui contract de vânzare

cumpărare valabil.

Astfel, instanța de fond prin sentința sa neargumentată, a creat o situație confuză

când a transmis un automobil către o persoană - Tataru Sergiu care nu este nici

proprietar și nici nu are dreptul să dispună de acest automobil.

3.4 Inculpatul a depus apel prin care a solicitat casarea sentinței și emiterea unei

decizii de achitare.

În motivarea cererii inculpatul a menționat că vina în cele incriminate lui nu o

recunoaște, fiindcă nu a avut scopul de a minți sau de a profita de încrederea cuiva, mai

mult cu toate părțile vătămate a avut încheiate contracte de împrumut la notar. Niciodată

nu s-a eschivat și mereu a fost receptiv indiferent de situație.

Când contractele erau valabile cu părțile vătămate, inculpatul a fost reținut pe un

termen de 4 luni, ceea ce a afectat foarte mult asupra achitării.

Menționează că nu este criminal așa cum prima instanță a hotărât, fiindcă are

careva scopuri în viață și acest fapt se demonstrează prin întemeierea unei familii, a

unui copil, studiile, un loc permanent de trai, un loc de muncă stabil, ori în ședința de

judecată nu s-a luat în considerație acest fapt.

Consideră că prima instanță a făcut o greșeală foarte mare motivând că nu-i poate

schimba măsura preventivă pe motivul că a comis infracțiunea în termenul de probă, ori

acesta invocă faptul că termenul de probă i-a fost aplicat la data de 25.10.2016 iar

contractele au fost încheiate pe 20.10.2015 cu Golban Sergiu, pe 12.07.2016 cu Găina

Iurie, și la 09.08.2016 cu Tătaru Serghei.

3.5 Avocatul Geru Vasile în interesele părții vătămate Tataru Serghei, nefiind de

acord cu sentința, a depus apel prin care a solicitat anularea dreptului de proprietate a

lui Sajin Oleg asupra automobilului de model Subaru Outback, cod WIN. XXXXX, an

producere XXXXX, culoare gri, n/î XXXXX, recunoașterea dreptului de proprietate

după Tataru Serghei asupra automobilului de model Subaru Outback și încasarea de la

inculpat în beneficiul părții vătămate Tataru Serghei prejudiciul moral în sumă de

30.000 lei.

5

În motivarea cererii de apel acesta a invocat faptul că în speță, nu se contestă

sentința cu referire la latura penală ci la latura civilă, cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate a automobilului de model Subaru OUTBACK.

În context, apelantul a menționat că în baza procurii, Arsenii Gheorghe a vândut

acest automobil lui Sajin Oleg, perfectând actele pe numele său, deținând în prezent

acest automobil cu drept de proprietate.

În speță, în mod cert s-a constatat că, inculpatul a urmărit în toate 3 episoade

obținerea bunurilor părților vătămate în dauna acestora. Inculpatul convingea părțile

vătămate să transmită automobilele sub pretextul achitării costului acestor automobile

în rate. Însă deodată cum inculpatul intra în posesia automobilelor părților vătămate din

postura de cumpărător, acesta urmărea transmiterea automobilelor obținute altor

persoane, obținând profit, fără ca să-și onoreze obligațiile sale față de părțile vătămate.

În mod cert, după obținerea automobilelor și transmiterea lor cu titlu oneros altor

persoane, Arseni Gheorghe nu mai era interesat de soarta acestor bunuri, nu manifesta

nici un interes pentru achitarea ratelor părților vătămate, evita contactul cu părțile

vătămate.

3.6 Apel suplimentar a declarat și partea acuzării, care solicită casarea sentinței pe

motivul ilegalității acesteia și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-1 recunoaște vinovat pe

Arseni Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal

(episodul Golban Sergiu), stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; (episodul Găină Iurie)

a-l condamna în baza acestei legi, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; (episodul Tataru

Serghei), și al condamna în baza acestei legi, stabilindu-i pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 8 ani cu privarea de dreptul de ocupa funcții legate de

gestionarea valorilor materiale pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepselor stabilirea unei pedepse definitive în formă de închisoare pe un termen de 10

ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semideschis, cu privarea de

dreptul de ocupa funcții legate de gestionarea valorilor materiale pe un termen de 4 ani.

Conform art. 85 Cod penal pentru cumul de sentințe prin adăugarea parțială a părții

neexecutate a pedepsei penale stabilite ca urmare a condamnării conform art. 190 alin.

(2) lit. c) Cod penal dispuse prin sentința Judecătoriei Chișinău din 25.10.2016 stabilirea

unei pedepse definitive sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu privarea de

dreptul de ocupa funcții legate de gestionarea valorilor materiale pe un termen de 5 ani.

Restituirea către proprietari a corpurilor delicte - autoturism „KIA Sorento” n/î

străin XXXXX și autoturism „Subaru Outback” XXXXX.

În motivarea cererii de apel suplimentar, acuzarea a invocat faptul că, în cadrul

cercetării judecătorești acuzatorul de stat a modificat învinuirea adusă, în sensul

6

completării ei, cu punerea sub învinuire a inculpatului Arseni Gheorghe în baza art. 190

alin. (1) Cod penal (episodul cu partea vătămată Golban Sergiu), art. 190 alin. (4) Cod

penal (episodul cu partea vătămată Tataru Serghei), art. 190 alin. (1) Cod penal

(episodul cu partea vătămată Găină Iurie).

Prin urmare, mijlocul probatoriu, administrat legal la faza urmăririi penale și

ulterior cercetat în instanța de fond, dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 190 alin. (2) lit. c), 190 alin. (4), 190 alin.

(2) lit. c) Cod penali.

Acuzarea a considerat că, instanța de fond neîntemeiat a respins puterea de acuzare

adusă în sprijinul învinuirii imputate inculpatului fără o motivare plauzibilă, astfel

încălcând prevederile art.101 alin.(1) CPP, conform căruia fiecare probă urmează a fi

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

De asemenea, în opinia apelantului, este lipsită de suport legal constatarea

instanței de fond, că fapta infracțională comisă de Arseni Gheorghe în privința părții

vătămate Tataru Serghei, prin care ultimului i s-a cauzat un prejudiciu în mărime de

104.544 lei, în sensul art. 10 și art. 126 Cod penal, nu este întrunită condiția necesară

calificării faptei conform art. 190 alin. (4) Cod penal, nefiind confirmat prejudiciul în

proporții mari, ori acuzarea menționează că infracțiunea de care este învinuit inculpatul

a fost săvârșită la data 09 august 2016, deci acțiunile inculpatului corect au fost

încadrate în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, fiindcă valoarea prejudiciului constituie

104.544 lei, sumă ce la data comiterii infracțiunii, potrivit art. 126 alin. (1) Cod Penal,

constituia proporții mari, deoarece la acel moment valoarea bunurilor dobândite,

depășeau 20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, ce era 5050

lei.

3.7 La data de 15 aprilie 2019, partea cointeresată Sajin Oleg a depus cerere

privind retragerea cererii de apel, prin care a solicitat retragerea cererii de apel depuse

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău.

s-a admis cererea de retragere a apelului declarat de persoana interesată Sajin Oleg. S-

a respins ca depus peste termen apelul avocatului Geru Vasile în interesele părții

vătămate Tataru Serghei și apelul suplimentar al avocatului Geru Vasile.

S-a respins apelul declarat de avocatul Marinescu Dumitru în interesele

inculpatului și a inculpatului împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău.

S-a admis apelul procurorului și apelul suplimentar declarat de procuror prin

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău și pronunțarea a unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță.

Pe Arseni Gheorghe l-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute

de:

- art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul Golban Sergiu), stabilindu-i pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

7

semiînchis.

- art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul Găină Iurie), stabilindu-i pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

- art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul Tataru Serghei), stabilindu-i pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 8 ani cu privarea de dreptul de ocupa funcții legate

de gestionarea valorilor materiale pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepselor aplicate i s-a stabilit pedeapsă definitivă în formă de închisoare pe un termen

de 8 ani și 1 lună cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții legate de gestionarea valorilor materiale pe un termen de 4 ani

Conform art. 85 Cod penal pentru cumul de sentințe s-a dispus adăugarea parțială

a părții neexecutate a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei sect. Ciocana din

25.10.2016, stabilindu-i pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de

10 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții legate de gestionarea valorilor materiale pe un termen de 5 ani.

Restituirea autoturismului de model „KIA Sorento” n/î străin XXXXX

proprietarului Găina Iurie. Soarta corpului delict, autoturismul ”Subaru Outback” n/î

XXXXX, de soluționat în ordinea procedurii civile.

Cît privește apelul avocatului Geru Vasile, instanța de apel a subliniat că avocatul

a depus apel la data de 08 februarie 2019, și a solicitat repunerea cererii de apel în

termen pe motiv că partea vătămată, urmare a discuțiilor avute cu martorul Sajin Oleg

a fost asigurat de către ultimul că vor putea soluționa amical situația privind

reperfectarea actelor asupra automobilului pe numele său, iar în ultima zi de contestare

a aflat că Sajin Oleg, prin intermediul avocatului său a contestat sentința, în sensul

recuperării autoturismului menționat.

Copia sentinței Judecătoriei Chișinău din data de 15 ianuarie 2019 a fost primită

de către partea vătămată la data de 15 ianuarie 2019, adică în aceeași zi a pronunțării ei,

prin urmare instanța de apel a considerat termenul omiterii nejustificat.

Referitor la apelurile procurorului, analizând obiectiv ansamblul de circumstanțe

a cauzei, în raport cu probele prezentate instanța de apel a considerat că, argumentele

procurorului cu privire la prezența în acțiunile inculpatului a semnelor infracțiunilor

prevăzute de art. 190 alin. (1), 190 alin. (4) și 190 alin. (1) Cod penal și-au găsit

confirmare, ca urmare a fost admis în acest sens.

Instanța de apel a menționat că prima instanță neîntemeiat și eronat a considerat

acțiunile inculpatului drept o infracțiune prelungită, invocând în acest sens prevederile

art. 30 din Codul penal care prevăd expres că, (1) se consideră infracțiune prelungită

fapta săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni

infracționale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune.

8

(2) Infracțiune prelungită se consumă din momentul săvârșirii ultimei acțiuni sau

inacțiuni infracționale.

Totodată, nu s-a reținut alegațiile apelanților Marinescu Dumitru și Arseni

Gheorghe cu privire la faptul că între inculpat și părțile vătămate sunt relații civile, și

acesta nu a avut intenția anterior prestabilită de a deposeda persoanele respective de

autoturisme ca ulterior să le înstrăineze fără a achita vreo sumă de bani pentru

autoturismele respective, ori anume aceste afirmații sunt combătute prin declarațiile

părților vătămate și anume, partea vătămată Tătaru Serghei a invocat că „Partea

vătămată a spus că va merge la poliție dacă nu-i întoarce automobilul, însă inculpatul

a comunicat că acest automobil este la așa persoane de la care nu o să-l vadă înapoi

niciodată”, partea vătămată Golban Sergiu a invocat că „După transmiterea

automobilului, aproximativ peste 1-2 luni, Arseni Gheorghe, era de negăsit și nu

răspundea la apelurile telefonice”, partea vătămată Găină Iurie a declarat că ”în luna

noiembrie 2016, după câteva zile de întârziere a început să telefoneze pe numărul lui

Arseni Gheorghe însă deja acesta nu mai era activ, soția acestuia nu răspundea”,

declarații care confirmă eschivarea inculpatului de la plata pentru autoturisme.

La fel, s-au respins alegațiile avocatului Marinescu Dumitru în interesele

inculpatului precum că la caz nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art.

190 Cod penal, motivul că Arseni Gheorghe declară că are datorii față de părțile

vătămate, or instanța de apel a subliniat că faptul însușirii bunurilor (autoturismelor) și

vina inculpatului privind comiterea infracțiunilor de escrocherie s-a dovedit prin fapta

prejudiciabilă, care după primirea bunurilor și până la pornirea urmăririi penale Arseni

Gheorghe nu a executat nici o acțiune de restituire a datoriei.

Totodată, comiterea infracțiunii incriminate inculpatului s-a confirmat și prin

faptul că ultimul a însușit bunurile sub pretextul procurării în viitor cu achitarea în rate

a sumei de 3000 euro, 4200 euro și 5800 euro, ceea ce prin acțiunile sale inculpatul a

cauzat părților vătămate un prejudiciu patrimonial efectiv și considerabil.

La calificarea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(4) Cod penal, instanța urma

să țină cont de faptul că inculpatul a avut scopul însușirii bunurilor, fapt ce s-a confirmat

din multitudinea de probe anexate la materialele cauzei, cercetate de către instanța de

fond și de instanța de apel, inclusiv și prin recipisele anexate la dosar, ceea ce denotă că

prima instanță neîntemeiat a încadrat acțiunile acestuia la art. 190 alin. (1) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele avocatului

inculpatului cit și ale inculpatului referitor la necesitatea achitării inculpatului, or

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată, reverificate în instanța de apel.

Cu referire la alegațiile apelanților Marinescu Dumitru și Arseni Gheorghe precum

că, inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția și acesta urmează a fi achitat, instanța nu le-

a reținut, considerând-le drept o versiune de apărare, care nu este susținută de probe

concludente și urmărește scopul eschivării inculpatului de la răspundere penală pentru

comiterea faptelor incriminate și un drept al acestuia de a nu se auto incrimina.

9

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului, a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod Penal și anume de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață

ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

În decizie a fost remarcat că pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului

lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și

este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții

vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. S-a ajuns la concluzia

că corectarea și reeducarea inculpatului va fi posibilă prin izolarea acestuia de societate.

În conformitate cu prevederilor art. 76, 77 Cod contravențional și art. 79 Cod penal

careva circumstanțe n-au fost stabilite.

Astfel, în limita dispozițiilor prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal al (episodul

Golban Sergiu), lui Arseni Gheorghe a fost stabilită pedeapsa sub formă de 3 ani

închisoare în penitenciar de tip semiînchis, în limita dispozițiilor prevăzute de art. 190

alin. (1) Cod Penal (episodul Găină Iurie), i-a stabilit pedeapsa sub formă de 3 ani

închisoare în penitenciar de tip semiînchis, în limita dispozițiilor prevăzute de art. 190

alin. (4) Cod Penal (episodul Tătaru Serghei), i-a stabilit pedeapsa sub formă de 8 ani

închisoare în penitenciar de tip semiînchis.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal pentru concurs de

infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, instanța de apel i-a stabili

inculpatului o pedeapsă definitivă în formă de închisoare pe un termen de 8 ani 1 luni

închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul ocupa funcții legate de gestionarea valorilor materiale pe un termen de 4 ani.

Totodată, ținând cont de faptul că inculpatul a fost condamnat prin sentința

Judecătoriei Ciocana, din 25.10.2016, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

190 alin. (2) lit. c) din Codul penal, stabilindu-i o pedeapsă sub forma de închisoare pe

un termen de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de

gestionarea valorilor materiale pe un termen de 2 ani, dar a fost suspendată condiționat

executarea pedepsei stabilite inculpatului, pe un termen de probă de 3 ani, instanța de

apel a considerat că în speță sunt întrunite condițiile aplicării prevederilor art. 85 alin.

(1) Cod penal.

Subsecvent, conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe s-a adăugat

parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ciocana, din

25.10.2016, stabilindu-i pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de

10 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de ocupa funcții legate de

gestionarea valorilor materiale pe un termen de 5 ani.

Potrivit art. 162 alin. (1) pct. 4) din Codul de procedură penală, în cazul în care

procurorul dispune încetarea urmăririi penale sau în cazul soluționării cauzei în fond,

se hotărăște chestiunea cu privire la corpurile delicte, în acest caz banii și alte valori

10

dobândite pe cale criminală sau asupra cărora au fost îndreptate acțiunile criminale se

restituie proprietarului sau, după caz, se trec în venitul statului. Celelalte obiecte se

predau proprietarilor legali.

În acest sens, corpul delict automobil de model „KIA Sorento”, cu n/î XXXXX,

care în baza ordonanței procurorului din 07 martie 2017 a fost restituit părții vătămate

Găină Iurie, instanța de apel l-a lăsat la dispoziția părții vătămate.

În partea ce ține automobilul de model „Subaru Outback” cu n/î XXXXX,

recunoscut în calitate de corp delict prin ordonanța organului de urmărire penală din 17

februarie 2017, Curtea de Apel a considerat că soarta acestuia urmează a fi soluționată

prin înaintarea unei eventuale acțiuni în ordinea procedurii civile.

interesele inculpatului și inculpatul au atacat-o cu recurs ordinar, solicitând casarea

deciziei.

6.1 Avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului a invocat prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019 și rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, din motiv că a admis o eroare gravă de fapt prin condamnarea inculpatului.

În motivare recurentul a indicat următoarele:

- învinuirea adusă inculpatului nu corespunde realității sub aspectul că acesta ar fi

avut intenția anterior prestabilită de a deposeda persoanele respective de autoturisme și

să le înstrăineze fără a achita vre-o sumă;

- în speță sunt prezente relații civile și nicidecum nu sunt întrunite elementele

componenței de infracțiunii prevăzută la art. 190 Cod penal;

- inculpatul a achitat prima rată de bani către Găină Iurie în sumă de 300 euro și a

încheiat un contract de împrumut în mărime de 91.854 lei, la fel lui Tătaru Serghei a

achitat 1000 euro, prin urmare consideră că sunt obligații de ordin civil și nicidecum de

înșelăciune.

6.2 Inculpatul a depus recurs ordinar, fără a indica un motiv din prevederile art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând achitarea sa. În motivarea recursului

a invocat următoarele:

- ultima ședință a avut loc fără participarea inculpatului;

- instanța de apel nu s-a expus asupra probelor aduse de inculpat și apărătorul

acestuia (contractele de vânzare- cumpărare, declarațiile părții vătămate);

- apelul depus de procuror a fost tardiv;

- nu sunt prezente elementele infracțiunii a art. 190 Cod penal, acțiunile

inculpatului au caracter civil și nicidecum criminal.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor, menționând

că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de

temeiuri legale.

11

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora

din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel la judecarea cauzei.

8.1 Avocatul Marinescu Dumitru în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei

instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală care

prevede că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței. Astfel, pct. 6 din norma menționată conține 5 temeiuri

pentru a supune recursului hotărârea contestată, care urmează a fi invocate și

argumentate de către recurent, însă avocatul nu a concretizat pe care din aceste temeiuri

își fundamentează recursul

După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu

condamnarea lui Arseni Gheorghe în baza art. 190 alin. (1), 190 alin. (4) și 190 alin. (1)

Cod penal, considerând că instanța de apel a admis erori de drept și de fapt care au

afectat dreptul inculpatului la un proces echitabil.

La acest capitol, Colegiul penal constată că instanța de apel, respectând

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase, sub

toate aspectele, probele prezentate de părți pe care le-a apreciat în mod obiectiv, din

punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva dubii și care au

format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor

imputate a fost dovedită integral, iar acțiunile lui corect au fost încadrate de către

instanța de apel în prevederile art. 190 alin. (1), 190 alin. (4) și 190 alin. (1) Cod penal.

Concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpatului sunt descrise detaliat

în descriptivul deciziei instanței, pe care instanța de recurs și le însușește sub aspectul

stării de fapt a cauzei așa cum au fost reținute de instanța de apel.

Colegiul penal atestă că, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care

caracterizează latura obiectivă a infracțiunilor imputate, cât și a celor care

caracterizează latura subiectivă a acestor infracțiuni, a fost dovedită prin materialele

12

cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor

judecătorești ale instanțelor de fond și de apel. Astfel, se constată că în cauză s-au

stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor imputate lui Arseni Gheorghe,

inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a

pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de

probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior

apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod

obiectiv.

Colegiul menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză

a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct

de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a

hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față.

Se resping alegațiile apărătorului privind prezența elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 190 Cod penal și în acest aspect Colegiul penal accentuează că,

obiectul juridic îl constituie relațiile sociale cu privire la libertatea manifestării de voință

și minimul necesar de încredere. În art. 190 Cod penal, noțiunea „dobândirea ilicită”

are sensul autentic de „sustragere”. Nu există niciun temei de a afirma că infracțiunile

prevăzute la acest articol nu sunt infracțiuni săvârșite prin sustragere. Înșelăciunea și

abuzul de încredere apar în componența escrocheriei în rol de acțiuni adiacente care

asigură îndeplinirea acțiunii principale. Prin intermediul înșelăciunii și abuzului de

încredere făptuitorul exercită o influențare psihică asupra conștienții și voinței victimei.

Deși, în aparență, victima își transmite bunurile benevol către făptuitor, acesta nu este

decât o „prezentare scenică” făcută cu scopul de a demonstra celor din jur caracterul

„legitim” al tranzacției efectuate.

Conform declarațiilor părților vătămate, inculpatul a făcut cunoștințe pentru

obținerea bunurilor prestate, inițiind condiții în tranzacțiile date, reprezentat prin sumele

inițiale plătire, ratele și perioada de achitare a restului sumelor, documentele sub formă

de procură sau contract. Conform proceselor verbale de audierea, rezultă că inculpatul

a înaintat termenul de achitare pe care o să-l respecte, și sancțiuni în caz contrar.

Termenul de achitare pentru fiecare tranzacție fiind 12 luni. Din declarațiile părților

vătămate, inculpatul achita prima rată iar peste un timp nu răspundea la telefon, motivul

fiind situația precară și schimbarea locului de trai.

În altă ordine de idei, Colegiul penal reține că în perioada comiterii infracțiunilor

incriminate, inculpatul prin sentința Judecătoriei Ciocana din 25.10.2016 a fost judecat

în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 3 ani închisoare, iar conform art. 90 Cod

penal a fost suspendată executarea pedepsei pe 3 ani termen de probațiune. Astfel, a

confirmat că inculpatul nu a conștientizat cele săvârșite și a continuat activitatea

infracțională, săvârșind pe cauza dată 3 episoade de escrocherie.

Astfel, Colegiul menționează că motivele invocate în recurs sunt neîntemeiate și

constituie o interpretare subiectivă a recurentului, iar instanța de apel corect s-a expus

13

asupra fiecărui argument din apelul declarat de procuror, motivare pe care instanța de

recurs o acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

În urma celor expuse, Colegiul penal concluzionează că hotărârea recurată

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și întemeiată, iar

temeiurile invocate nu persistă în cauză și prin urmare, argumentele invocate de inculpat

și avocat nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate. Prezența

circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să decidă asupra

inadmisibilității recursului declarat, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

8.2 Referitor la recursul ordinar declarat de inculpat la 26.02.2020.

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine

de apel cu participarea inculpatului și a avocatului acestuia, dispozitivul deciziei fiind

pronunțat la 11.12.2019, în ședința de judecată în care participanții la proces au fost

înștiințați despre faptul că decizia motivată va fi pronunțată la 09.01.2020, ora 14.00

(f.d. 209-210, vol. IV).

Potrivit procesului-verbal din 11.12.2019, avocatul Marinescu Dumitru a fost

prezent la pronunțarea dispozitivului. La pronunțarea deciziei integrale din 09.01.2020,

inculpatul a fost prezent, fapt dovedit prin semnătura acestuia pe recipisă (f.d. 251, vol-

IV).

Una din cerințele obligatorii, la depunerea recursului, se referă la respectarea

termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective. În corespundere

cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului este

de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Ca atare, termenul de

recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de

a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se consideră ca

tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen

a recursului.

În același context se relevă că, potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este

prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen”.

Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține că,

în cauza deferită judecății, termenul de declarare a recursului a fost omis de către

recurent, respectiv argumentele aduse de acesta în cererea de recurs nu vor fi preluate

pentru examinare, partea fiind decăzută din dreptul de a exercita această cale de atac.

14

Relevante în acest sens sunt și unele aspecte ale principiului securității

raporturilor juridice ce se conțin în hotărârea CtEDO din 05 iunie 2012 în cauza Ghirea

contra Moldovei, unde s-a statuat că: „ ... principiul egalității armelor, care reprezintă

unul din elementele noțiunii mai largi a procesului echitabil – presupune că fiecare parte

beneficiară de o posibilitate rezonabilă de ași prezenta cazul în condițiile, că nu ar pune-

o într-un dezavantaj substanțial în raport cu cealaltă parte.” Prin alte cuvinte, aplicarea

regulilor referitoare la termenele limită este de natură să aducă atingere principiului

egalității armelor în cazul în care părțile nu beneficiază de aceleași mijloace pentru a-și

susține argumentele în față instanței.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră,

că recursul ordinar declarat de inculpat este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Arseni Gheorghe XXXXX, de către avocatul Marinescu Dumitru în numele

inculpatului ca fiind vădit neîntemeiat și de către inculpat ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 iunie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

15