1re-104/2021 — art. 469 alin. 1 pct. 14 CPP

Prin încheierea Judecătoriei Soroca /sediul Central/ din 22 octombrie 2020, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea condamnatului Arseni Gheorghe privind aplicarea retroactivității legii penale mai blânde, ca fiind neîntemeiată. 1.1 Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit că, modificările operate prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016, „pentru modificarea și completarea unor acte legislative”, au fost luate în considerație la examinarea cauzei, or potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, (sediul Ciocana) din 15 ianuarie 2019, procurorul, drept urmare al modificărilor legislative operate a dispus modificarea învinuirii aduse lui Arseni Gheorghe, în sensul în care faptele acestuia în privința părților vătămate Golban Sergiu și Găină Iurie au fost calificate conform prevederilor art. 190 alin. (1) CP, și respectiv instanța de judecată a și dat apreciere circumstanțelor invocate, recunoscându-l vinovat pe cet. Arseni Gheorghe de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) CP. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a calificat acțiunile cet. Arseni Gheorghe în raport cu partea vătămată Tataru Serghei, în baza prevederilor art. 190 alin. (4) CP și a dat apreciere calificării de către instanța de fond, care a calificat acțiunile lui Arseni Gheorghe în raport cu partea vătămată Tataru Serghei conform prevederilor art. 190 alin. (1) CP, din motivul că nu este întrunită condiția necesară calificării faptei conform prevederilor art. 190 alin. (4) CP, nefiind confirmat prejudiciul în proporții mari. În sensul dat, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, a statuat că potrivit prevederilor art. 8 CP, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei, iar potrivit prevederilor art. 126 alin. (1) CP, se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Având în vedere faptul, că salariul mediu pe economie pentru anul 2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 879 din 23 decembrie 2015, constituia suma 1 de 5050 lei, iar infracțiunea (episodul Tataru Serghei) a fost săvârșită la 09 august 2016, Colegiu penal a concluzionat că acțiunile lui Arseni Gheorghe în raport cu Tataru Serghei corect au fost încadrate în prevederile art. 190 alin. (4) CP.

Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu recurs de către condamnat, prin care a solicitat casarea încheierii și aplicarea în privința sa a legii penale mai favorabile, cu reîncadrarea acțiunilor sale din prevederile art. 190 alin. (4) în prevederile art. 190 alin. (1) Cod penal, invocând că, salariu mediu pe economie s-a schimbat pentru anul 2020, astfel nu este întrunită condiția necesară pentru calificarea faptei conform art. 190 alin. (4) CP, nefiind confirmat prejudiciul în proporții mari; instanța nu s-a expus asupra tuturor motivelor enumerate în cererea depusă de condamnat; într-o cauză similară privind aplicarea legii penale mai favorabile, a fost micșorată pedeapsa.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020, recursul declarat a fost respins ca nefondat. 3.1 Pentru a decide astfel, instanța de recurs a indicat că, susține concluziile primei instanțe, că modificările operate prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, au fost luate în considerație la examinarea cauzei. Totodată Colegiul penal a conchis, că prevederile art. 10 Cod penal, nu se răsfrâng asupra situației condamnatului Arseni Gheorghe și, în cazul dat nu poate fi adoptată soluția de reîncadrare a acțiunilor lui Arseni Gheorghe din prevederile art. 190 alin. (4) Cod penal în cele ale art. 190 alin. (1) Cod penal, din acest motiv, instanța de recurs a considerat necesar de a respinge recursul declarat de condamnat ca fiind nefondat. Or, chiar și după modificările operate în Codul penal prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, prejudiciul cauzat de Arseni Gheorghe, prin prisma prevederilor art. 126 CP, la fel rămâne a fi un prejudiciu în proporții mari, ceea ce justifică temeinicia condamnării lui în baza prevederilor art. 190 alin. (4) CP.

Decizia instanței de recurs, este atacată cu recurs în anulare de către condamnat, fără a invoca nici un temei prevăzut de art. 453 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de recurs, aplicarea prevederilor art. 10 Cod penal, indicând argumente similare cu cele indicate în recurs(pct. 2 din prezenta decizie).

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în 2 anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020, adoptată asupra chestiunilor prevăzute de art. 469 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, art. 101 Cod penal, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020, este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare. În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Arseni Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020 adoptată asupra chestiunilor prevăzute de art. 469 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, art. 101 Cod penal, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 28 iulie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Cobzac Elena 3