1ra-861/20 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, art. 208 alin. 1 Cod penal

1ra-861/20 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, art. 208 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-861/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Iurie Diaconu

judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Burduh

Nadejda Toma

a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău Devder Djulieta și avocatul Cazacu Dumitru, în

numele inculpatului Moșneaga Stepan, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului Penal

al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019 în cauza penală privindu-i pe

Moșneaga Stepan XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX

și

Ceban Veaceslav XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.07.2017 – 30.11.2018;

Instanța de apel: 07.02.2019.– 03.02.2020;

Instanța de recurs: 28.01.2020 – 12.05.2020.

Asupra recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău Devder Djulieta și avocatul Cazacu Dumitru, în numele inculpatului Moșneaga

Stepan, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

Moșneaga Stepan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) și art. 208 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub

formă de închisoare:

1

- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – 2 (doi) ani;

- în baza art. 208 alin. (1) Cod penal – 2 (doi) ani și 6 (lase) luni.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

de pedepse, i s-a stabilit pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, termenul executării pedepsei calculându-

se din 30 noiembrie 2018.

Ceban Veaceslav a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, iar în conformitate cu art. 54 Cod penal, a fost liberat

de pedeapsă, aplicându-i-se măsura de constrângere cu caracter educativ – avertismentul.

Corpurile delicte:

- un notebook de model „Asus” de culoare negru, un polizor unghiular model

„Hammer” și un topor au fost restituite proprietarului Moisei Cristian;

- un televizor de model „TCL” culoare negru a fost restituit proprietarului Andronic

Alexandru;

- un aparat de ras culoare negru, telefon de model „Samsung” culoare negru, o

telecomandă culoare gri, un perforator electric de culoare verde model „ID13Q-K”, DVD

de model „Philips” de culoare gri, un telefon de model „Fly”, o husă de culoare negru, un

aparat de făcut țigări culoare roșie combinat cu negru, o ghirlandă cu luminițe de diferite

culori, un încărcător pentru telefon, o telecomandă de culoare negru model „Sony”, o

telecomandă de culoare neagră, o telecomandă de culoare gri model „Philips”, 2 polizoare

unghiulare „Makita” de culoare verde, au fost restituite proprietarilor legali neidentificați în

prezenta cauză.

Moșneaga Stepan în perioda de timp 09 februarie 2017 – 28 februarie 2017, știind cu

certitudine că Ceban Veaceslav, este minor, l-a atras și l-a determinat pe ultimul l-a activitate

criminală, iar împreună și după o înțelegere prealabilă au comis furturile din gospodăria

Nataliei Carman și a lui Andronic Alexandru situate în s. Cruglic, r. Criuleni.

Tot Moșneaga Stepan, în perioada de timp 16 februarie 2017, ora 09:00, – 17 februarie

2017, ora 10:30, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a

pătruns în domiciliul lui Moisei Cristian, situat în s. Cruglic, r. Criuleni, de unde pe ascuns

a sustras un calculator de model „Asus” la prețul de 7000 lei, îmbrăcăminte în sumă de 1500

lei, un topor la prețul de 100 lei, un polizor unghiular la prețul de 850 lei, cu care de la fața

2

locului s-a ascuns, astfel cauzând părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă

de 9450 lei.

Inculpații Moșneaga Stepan și Ceban Veaceslav, în perioada de timp 09 februarie 2017

– 11 februarie 2017, împreună și după o înțelegere prealabilă, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, au pătruns în domiciliul Nataliei Carman situat în s. Cruglic, r.

Criuleni, de unde pe ascuns au sustras două draperii de culoare alb la prețul de 1000 lei, un

televizor de culoare gri de model „Konka” la prețul de 2500 lei, un covor cu dimensiunea

de 3x4m la prețul de 2500 lei, un televizor de model „JVC” de culoare neagră, la prețul de

1000 lei, bani în sumă de 270 lei, 2 cuverturi (pled), și o plapumă, toate în sumă de 450 lei,

cu care de la fața locului s-au ascuns, astfel cauzând părții vătămate o daună materială

considerabilă în sumă de 7720 lei.

Tot ei, în perioada lunii februarie 2017, împreună și după o înțelegere prealabilă, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin deteriorarea ușii, au pătruns în domiciliul lui

Andronic Alexandru, situat în s. Cruglic, r. Criuleni, de unde pe ascuns au sustras un

televizor de model „TCL” la prețul de 4000 lei, cu care de la fața locului s-au ascuns, astfel

cauzând părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 4000 lei.

Aceste acțiuni ale inculpatului Moșneaga Stepan, prima instanță le-a încadrat în baza

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în încăpere, locuință sau în alt

loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și în baza art. 208

alin. (1) Cod penal – instigarea minorilor la săvârșirea infracțiunilor săvârșite de o

persoană care a atins vârsta de 18 ani, iar ale lui Ceban Veaceslav în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșit de două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

S-a apreciat că vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor imputate și-a găsit

confirmare prin probe pertinente, concludente, veridice și utile cum ar fi:

- declarațiile lui Moșneaga Stepan, depuse la urmărirea penală, din care rezultă că el

a săvârșit de unul singur sustragerile pe ascuns de bunuri, prin pătrundere și cu cauzare de

daune în proporții considerabile, fără a implica în această activitate pe minorul Ceban

Veaceslav, concretizând că, a sustras din gospodăria: lui Andronic Alexandru un televizor

de culoare neagră; a Nataliei Carman un televizor de culoare neagră și unul de culoare gri,

bani în sumă de 260 lei, draperii, 2 telefoane mobile nefuncționabile, o mașină electrică de

3

ras, un aparat de făcut țigări și o husă pentru telefon și a lui Moisei Cristian un laptop de

model „Asus”, un topor, un polizor unghiular.

Bunurile sustrase de la Andronic Alexandru și Carman Natalia, cu ajutorul unui taxi,

le-a transportat în s. Micăuți, r. Strășeni, la Stepanov Mariana, iar cele de la Moisei Cristian,

cu excepția laptopului pe care l-a luat cu el, le-a ascuns în gospodăria lui Mînza Iurie.

Furturile le-a comis din motiv că mama sa Moșneaga Ecaterina era bolnavă și avea

nevoie de bani pentru tratament și că regretă cele comise.

- declarațiile inculpatului Ceban Veaceslav potrivit cărora Moșneaga Stepan și i-a

propus să meargă cu el în gospodăria Nataliei Carman „pentru a vedea ce are în casă”. Când

au ajuns la locul de destinație, au îmbrăcat ciorapi deasupra încălțămintei și și-au pus

mănuși. Ciorapii și mănușile au fost aduse de Moșneaga Stepan. În casă au pătruns prin

geam, s-au uitat și au plecat fără a sustrage bunuri.

La fel, împreună cu Moșneaga Stepan au mers în gospodăria lui Andronic Alexandru

„pentru a vedea ce are în casă”. În casă au pătruns prin forțarea ușii, s-au uitat și au plecat

fără a sustrage bunuri.

Ulterior, Moșneaga Stepan l-a invitat în s. Micăuți pentru ai dărui o bicicletă. Aflându-

se în ospeție, în s. Micăuți, a văzut un televizor de tip plasmă, care l-a văzut în una din

gospodăriile vizitate de el împreună cu Moșneaga Stepan.

- declarațiile părții vătămate Moisei Cristian potrivit cărora la 17.02.2017 a

descoperit că cineva a pătruns în casa sa de locuit situată în s. Cruglic, r. Criuleni, prin

forțarea geamului, de unde i-a sustras un laptop de model „Asus”, haine din dulap, un topor,

un polizor unghiular, fiindu-i cauzată o daună materială în mărime totală de 9500 lei. Despre

ilegalitatea comisă în privința sa a anunțat organele de resort;

- declarațiile părții vătămate Andronic Alexandru din care rezultă, că în februarie

2017, a descoperit că cineva a pătruns în casa părintească situată în s. Cruglic, r. Criuleni,

prin forțarea ușii de la intrare și a sustras un televizor de culoare negru de model „TCL” la

prețul de 4000 lei și o geantă pentru dame, bunuri ce aparțin Tatianei Andronic;

- declarațiile martorului Cucu Svetlana potrivit cărora la 11 februarie 2017 a fost a

fost anunțată de nepotul Nicolae că ușa de la locuința fiicei Carman Natalia este

întredeschisă și a depistat că persoane necunoscute au pătruns în locuință, sustrăgând mai

multe bunuri materiale dintre care: 2 televizoare, un covor persian, 3 draperii cu diferite

dimensiuni și posibil articole vestimentare. Care este valoarea bunurilor sustrase nu

cunoaște;

4

- declarațiile martorului Carman Nicolai din care rezultă că la 11.02.2017,

aproximativ la ora 13:00, revenind în gospodăria familiei sale, a observat că ușa gospodăriei

este deschisă, lacătul fiind forțat și mai multe bunuri (draperii, 2 televizoare un covor mare,

haine de-a părinților și de a lui precum și 300 lei) au fost sustrase de persoane necunoscute;

- declarațiile martorului Ceban Nicolae din care rezultă, că despre faptul că fratele

lui Ceban Veceslav a fost împreună cu Moșneaga Stepan și a furat bunuri de la Carman

Natalia și Andronic Alexandru a aflat de la poliție. Cunoaște că Moșneaga Stepan se ocupa

cu furturi.

Aflându-se în ospeție la Moșneaga Stepan a observat 2 televizoare de culoare neagră,

unul din ele recunoscând ca fiind a Tatianei Andronic, și un laptop de culoare neagră.

La întrebarea de unde are aceste bunuri, Moșneaga Stepan nu i-a răspuns nimic.

Revenind acasă, i-a comunicat fratelui Ceban Veceslav că a văzut la Moșneaga Stepan

televizorul ce îi aparține Tatianei Andronic, ultimul spunându-i că nu este a ei.

- declarațiile martorului Lupan Ion din care rezultă similare cu ale părții vătămate

Moisei Cristian;

- declarațiile martorului Andronic Maria similare cu ale părții vătămate Andronic

Alexandru;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11.02.2017, prin care a fost

cercetată gospodăria lui Carman Gheorghe, situată în s. Cruglic, r. Criuleni;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.02.2017, prin care a fost

cercetată gospodăria lui Moisei Cristian situată în s. Cruglic, r. Criuleni;

- ordonanță de ridicare și procesul-verbal de ridicare din 27.02.2017 cu tabelul

foto, prin care au fost ridicate de la Stepanov Mariana locuitoare a s. Micăuți r. Strășeni: un

televizor de culoare neagră model „TCL” cu dimensiunile de 70x45 cm, aparat foto model

„Nikon” în husă de culoare neagră, o telecomandă „TCL” culoare neagră, un telefon mobil

„Samsung- SGH-E480” culoare neagră, un telefon mobil de model „FLY IQ 239”, stativ de

televizor culoare neagră, un aparat de ras model „Zimer ZM-703”, o husă de culoare neagră

pentru telefon mobil, o telecomandă de culoare gri „KK-Y261”, o geantă de piele de culoare

gri în care se află becuri (luminițe pentru brad) de diferite culori, 2 încărcătoare pentru

telefon mobil, o pompă de aer, un rucsac de culoare negru, o pungă de culoare albastră cu

roșie în care se află draperii de culoare albă combinată cu roz și gri, un notebook de model

„Asus”, un televizor de culoare neagră cu diagonala ecranului de 33cm;

5

- ordonanță de ridicare și procesul-verbal de ridicare din 28.02.2017 cu tabelul foto

prin care au fost ridicate de la Stepanov Mariana locuitoare a s. Micăuți, r. Strășeni: un

televizor de culoare gri de model „Konka”, 2 polizoare unghiulare „Makita” de culoare

verde, un polizor unghiular model „Hammer”, un perforator electric de culoare verde model

„ID13Q-K”;

- procesul-verbal de recunoaștere a obiectelor din 15.03.2017 prin care Carman

Natalia a recunoscut ca aparținându-i un televizor de model „JVC”, culoare neagră;

- procesul-verbal de recunoaștere a obiectelor din 15.03.2017 prin care Carman

Natalia a recunoscut ca aparținându-i un televizor de model „Konka” de culoare gri;

-procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.03.2017 prin care a fost cercetată

gospodăria lui Andronic Alexandru situată în s. Cruglic, r. Criuleni;

-ordonanță de ridicare și procesul-verbal de ridicare din 21.03.2017 prin care au

fost ridicate de la Mînza Iurie, locuitor al s. Cruglic, r. Criuleni un topor;

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 27.03.2017 și ordonanță de

recunoaștere și anexare a corpurilor delicte prin care s-au recunoscut și s-au examinat: o

geantă de culoare sură pentru dame, un televizor de model „Konka” de culoare gri, 2 draperii

de culoare roz, un televizor de culoare neagră, un DVD de model „Philips” de culoare gri, 2

draperii de culoare maro, 2 draperii de culoare verde, draperii de culoare albă combinată cu

maro, un aparat de ras de culoare neagră, un telefon de model „Samsung” de culoare neagră,

o telecomandă de culoare gri, un telefon de model „Fly”, o husă de culoare neagră, un aparat

de făcut țigări de culoare roșie combinată cu neagră, o ghirlandă cu luminițe de diferite

culori, un încărcător pentru telefon, o telecomandă de culoare neagră model „Sony”, o

telecomandă de culoare neagră, o telecomandă de culoare gri de model „Philips”, un

televizor de model „TCL” de culoare neagră, un notebook de model „Asus” de culoare

neagră, un topor, 2 polizoare unghiulare „Makita” de culoare verde, un polizor unghiular

model „Hammer”, un perforator electric de culoare verde model „ID13Q-K”.

La aprecierea felului și măsurii de pedeapsă, s-a ținut cont de gradul și pericolul social

al infracțiunii, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului.

Astfel, s-a stabilit că Ceban Veaceslav anterior nu a fost judecat, iar Moșneaga Stepan

a fost anterior condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor analogice, actualmente executând

pedeapsa pentru alte infracțiuni de sustragere, însă nu a făcut concluzii respective în vederea

reeducării și corectării, fiind prezentă starea de recidivă în acțiuni, în legătură cu ce, la

6

aplicarea pedepsei instanța a aplicat, în privința ultimului și prevederile art. 82 și 84 Cod

penal. Ambii inculpați se caracterizează negativ, nu se află la evidența medicului psihiatru

și narcolog, circumstanțe ce ar atenua sau agrava pedeapsa nu s-au stabilit.

În baza celor reținute, s-a apreciat că:

- scopurile pedepsei penale, în privința lui Moșneaga Stepan vor fi atinse prin aplicarea

pedepsei cu închisoare, cu ispășirea în penitenciare de tip semiînchis,

- în privința lui Ceban Veaceslav sunt aplicabile prevederile art. 54 Cod Penal,

liberându-l de răspundere penală și aplicându-i măsura de constrângere cu caracter educativ

– avertismentul.

La soluționarea chestiunilor ce țin de soarta corpurile delicte, au fost invocate

prevederile art. 162 Cod de procedură penală, dispunându-se restituirea bunurilor

recunoscute în calitate de corp delict proprietarilor de drept.

Procuratura Criuleni, Foiu Andrei, inculpatul Moșneaga Stepan și avocatul Goncear

Constantin, în numele inculpatului Moșneaga Stepan.

Procurorul prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care:

Moșneaga Stepan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen

de 3 ani;

Moșneaga Stepan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen

de 3 ani;

lui Moșneaga Stepan, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

208 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 ani;

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 7 ani, în

penitenciare de tip semiînchis.

Ceban Veaceslav să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen

de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, să fie dispusă suspendarea condiționată a pedepsei

stabilite pe un termen de probă de 2 ani.

7

În motivarea apelului, procurorul a invocat că instanța a apreciat greșit totalitatea

semnelor obiective și subiective care au stat la baza aplicării pedepsei în privința inculpatului

Moșneaga Stepan, apreciind faptul că acesta nu a comis 3 infracțiuni distincte de furt, ci doar

2, considerând greșit că faptele de sustragere se califică ca o infracțiune unică.

La fel, inculpatului Moșneaga Stepan i-a fost aplicată o pedeapsă prea blândă, ori

acesta nu a reparat prejudiciile materiale cauzate părților vătămate și anterior a fost

condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor analogice, actualmente executând pedeapsa

pentru alte infracțiuni de sustragere și nu a tras concluzii în vederea reeducării și corectării.

Neîntemeiată este sentința și în privința inculpatului Ceban Viaceslav, or la aplicarea

prevederilor art. 54 Cod penal, nu s-a ținut cont de faptul că inculpatul nu a recunoscut vina,

se caracterizează negativ, iar la ședințele de judecată nu se prezenta, fiind adus forțat.

Avocatul în apelul depus în numele inculpatului a invocat că:

- învinuirea adusă în baza art. 208 alin. (1) Cod penal nu a fost confimată prin probe,

iar unicele probe administrate (declarațiile lui Moșneaga Stepan făcute la urmărirea penală

și a ale lui Ceban Veaceslav – în ședința de judecată) au fost lăsate fără apreciere juridică.

Astfel, din declarațiile inculpatului Ceban Viaceslav rezultă că el împreună cu Moșneaga

Stepan au pătruns în gospodăriile părților vătămate cu scopul de a vedea ce este în casă, fără

a sustrage bunuri, iar din declarațiile lui Moșneaga Stepan rezultă că furturile el le-a comis

ulterior și de unul singur;

- pedeapsa aplicată pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. b),

c) și d) Cod penal a fost greșit individualizată, or: Moșneaga Stepan a recunoscut vina,

regretă cele săvârșite, nici o parte vătămată nu are pretenții fată de inculpat, iar în instanța

de judecată au înaintat cereri de încetare a cauzei penale, deoarece s-au împăcat.

Prin urmare, Moșneaga Stepan poate fi reeducat fără a-i fi aplicată o pedeapsă privativă

de libertate.

În baza celor expuse, s-a solicitat admiterea casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care: Moșneaga Stepan să fie achitat de învinuirea de

comitere a infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal și pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă

mai blândă decât cea prevăzută de legea penală.

Inculpatul în susținerea apelului a invocat că:

- infracțiunea de sustragere pe ascuns a săvârșit-o de unul singur și că din această

învinuire urmează a fi exclus semnul calificativ „de două persoane”;

8

- învinuirea adusă în baza art. 208 alin. (1) Cod penal nu a fost dovedită, neatrăgând și

nedeterminând un minor la activitate criminală;

- nu s-a ținut cont că recunoaște vina și se căiește sincer de cele săvârșite;

- s-a împăcat cu părțile vătămate, acestea depunând cereri de încetare a procesului

penal pe acest temei;

- la urmărirea penală nu i-a fost înmânată la timp copia rechizitoriului și nu a fost

efectuată confruntarea cu inculpatul Ceban Viaceslav;

- motivând hotărârea, prima instanță nu a respins în nici un mod afirmațiile apărării,

luând în considerație doar poziția acuzării;

- nu au fost aplicate prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.

Drept urmare, se solicită admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat de învinuirea adusă în baza art. 208 alin.

(1) Cod penal; să fie exclus din învinuirea adusă în baza art. 186 alin. (2) Cod penal semnul

calificativ „de două persoane”; judecarea cauzei în procedura specială prevăzută de art. 3641

Cod de procedură penală și aplicată o pedeapsă în corespundere cu aceste prevederi; să fie

aplicată Legea cu privire la amnistie din 2016 și conexarea cauzelor penale pe învinuirile

aduse în baza art. 186 și 287 Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal.

2019 au fost respinse ca neîntemeiate apelurile inculpatului și a apărătorului, în numele

acestuia, admis apelul procurorului, casată sentința în latura penală și pronunțată, în această

parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

lui Moșneaga Stepan, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen de

2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

lui Moșneaga Stepan, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

208 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 6

(șase) luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial

al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă – închisoare pe un termen de 3 (trei)

ani, în penitenciar de tip semiînchis, calculându-i termenul executării pedepsei din 04

decembrie 2019, cu includerea perioadei aflării lui în stare de arest de la 30 noiembrie 2018

până la 04 decembrie 2019.

În rest, sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.

9

 a dispus judecarea cauzei în lipsa coinculpatului și a părților vătămate,

procedura de citare legală fiind efectuată;

 a statuat că prima instanță corect a concluzionat vinovăția inculpaților, reținând

în seama lui Ceban Veaceslav comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c),

d) Cod penal și a lui Moșneaga Stepan comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin.

(2) lit. b), c), d) și art. 208 alin. (1) Cod penal, starea de fapt și de drept rezultând din probele

administrate la instanța de fond și cercetate suplimentar în instanța de apel, enunțând și

descriind conținutul probelor preluate din textul sentinței.

De asemenea, s-a făcut o corectă individualizare a categoriei și termenului de pedeapsa

stabilită lui Moșneaga Stepan, el fiind anterior judecat și actualmente execută pedeapsa

stabilită pentru comiterea de infracțiuni analogice, la locul de trai se caracterizează negativ,

nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog, iar circumstanțe atenuante sau

agravante nu s-au stabilit.

Cu referire la inculpatul Ceban Veaceslav, prima instanță a conchis corect de a-l elibera

de la răspundere penală în conformitate cu art. 54 Cod penal, or acesta avea vârstă de până

la 18 ani, a săvârșit pentru prima oară o infracțiune mai puțin gravă, la locul de trai se

caracterizează negativ, nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog.

Soarta corpurilor delicte nu a fost contestată și a fost corect stabilită conform art.162

Cod de procedură penală.

Procuratura de circumscripție Chișinău Devder Djulieta și avocatul Cazacu Dumitru, în

numele inculpatului Moșneaga Stepan.

Procurorul invocă că temei pentru declararea recursului ordinar, constituie

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, deoarece decizia atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, această soluție fiind expusă neclar,

inclusiv hotărârea este vădit neîntemeiată, în partea individualizării pedepsei stabilite

inculpaților, acestora fiindu-le aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

erori de drept care impun casarea parțială a deciziei.

Astfel, deși instanța de apel a desființat parțial sentința, prin admiterea apelului declarat

de către procuror, a reținut aceiași situație de drept care a fost constatată eronat de prima

instanță, nemotivând în nici un mod situația excluderii reținerii în sarcina inculpatului

Moșneaga Stepan comiterii unui concurs de infracțiuni, el fiind diferit justiției pentru

10

comiterea a trei epizoade de furt, infracțiuni prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal (sustragerea bunurilor de la Moisei Cristian, Carman Natalia și Andronic Alexandru),

inclusiv și un epizod privind atragerea minorului la activitatea criminală, infracțiune

prevăzută de art. 208 alin. (1) Cod penal. Respectiv, la individualizarea pedepsei pentru

inculpatul Moșneaga Stepan, instanța urma să aplice exigențele art. 33 Cod Penal și nu după

cum a reținut în sarcina inculpatului comiterea infracțiunii unice raportat la art. 28 Cod

penal, situație care se extinde doar la epizoadele de furt.

Totodată, la aplicarea pedepsei inculpaților Moșneaga Stepan și Ceban Veaceslav,

pentru infracțiunile comise instanța de fond și cea de apel, nu au acordat deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75 Cod penal, incorect ajungându-se la concluzia liberării inculpatului

Ceban Veaceslav de răspundere penală conform prevederilor art. 54 Cod penal, aplicând

eronat măsură de constrângere cu caracter educativ (avertismentul), or în acest sens

instanțele nu au indicat care sunt condițiile de drept ce ar putea servi ca temei de constatare

că, inculpatul Ceban Veaceslav se poate resocializa fără a fi supus răspunderii penale, iar

inculpatului Moșneaga Stepan pentru 4 capete de acuzare să-i fie stabilit definitiv, doar 3

ani de închisoare.

În cazul inculpaților nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica stabilirea unor

pedepsei mai blânde decât cele solicitate de acuzare, or, personalitatea lor nu prezintă

garanțiile unei bune conduite, care ar fi permis de a da dovadă de clemență, de vreme ce se

constată că inculpatul Ceban Veaceslav nu a recunoscut faptele imputate, la locul de trai se

caracterizează negativ, iar inculpatul Moșneaga Stepan anterior a fost condamnat pentru

săvârșirea de infracțiuni analogice, circumstanțe ce indică că în privința acestora deja nu mai

pot fi folosite alte măsuri de constrângere mai blânde.

Cele enunțate supra denotă că, chestiunile de drept invocate de procurorul-apelant nu

au fost soluționate de instanța de apel.

În baza celor expuse, se solicită admiterea recursului ordinar, casarea deciziei, cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

Avocatul prin recursul declarat în numele inculpatului solicită admiterea recursului

ordinar, casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt

complet de judecată pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate

de inculpatul-apelant și apărătorul-apelant, încălcând principiul egalității în cadrul unui

proces penal.

11

Instanța de apel a dispus judecarea cauzei în lipsa coinculpatului, părților vătămate și

a martorilor, cu toate că apărare a obiectat conținutul declarațiilor făcute de părțile vătămate

și coinculpat, astfel că, urma a fi asigurată prezența acestora în ședința de judecată pentru a

fi reaudiați. Mai mult ca atât, declarațiilor coinculpatului, părților vătămate și a martorilor

nu au fost date citirii de către instanța de apel, astfel nu a fost efectuată o verificare a probelor

prin prisma principiului nemijlociri și contradictorialității.

În drept, recursul se fundamentează pe prevederile art. 427 alin. (1) p. 6) cod de

procedură penală.

p. 11) Cod de procedură penală.

- au fost depuse în termen legal, pronunțarea integrală a deciziei având loc la 03

ianuarie 2020, iar recursurile datează cu 16.01.2020 (f.d. 3, vol. III) și respectiv 31.01.2020

(f.d. 12 a, vol. III);

- nu sunt în mod vădit nefondate în sensul articolului 432 Cod de procedură penală,

fiind admisibile.

lărgit concluzionează că acestea sunt în măsură să desființeze hotărârea recurată și

întemeiază dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, din următoarele considerente:

Prevederile art. 414 Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel, judecând

apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, ele

constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă

și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul probator al

cauzei. Or, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub

aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în

sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce

a fost declarat.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima

instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sânt: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către inculpat și, dacă da, în

ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui

participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele au fost corect

12

apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sânt: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa

a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal ori civil au

fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Relevant este de specificat în acest context și că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și

de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Deci, instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată la situația de fapt reținută

pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport

probator, privitor la vinovăție sau nevinovăție, încadrarea juridică a faptei săvârșite sau

temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale.

În lumina practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra,

hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis

în cadrul unei proceduri precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o ignorare

esențială a drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, instanțele de recurs fiind obligate

de a rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar

art. 6 CoEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii (hotărârea CtEDO Leoni

versus Italia).

Reieșind din conținutul recursurilor ordinare declarate, se constată că acestea sunt

întemeiate în baza pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

13

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea hotărârii atacate și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin urmare, instanța de recurs

poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată

comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată,

verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă

aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Criticele apărătorului-recurent în partea ce ține de încălcarea procedurii de judecare a

apelurilor sunt netemeinice. Cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată, care nu

a fost obiectat de partea apărării, acuzatorul de stat a făcut referire la probele reflectate în

textul hotărârii instanței de fond, invocându-le în susținerea învinuirilor aduse, iar avocatul

Cazacu Dumitru a arătat la cererea anexată la f.d. 59, vol. I prin care partea vătămată

Carmanu Natalia a indicat la lipsa pretențiilor față de inculpatul Moșneaga Stepan și nu a

obiectat conținutul declarațiilor făcute de părțile vătămate a martori.

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să consemneze că găsește întemeiate criticele

titularilor dreptului de recurs în partea ce ține de insuficiența motivării deciziei adoptate de

instanța de apel asupra chestiunilor ce țin de condamnare, aplicare a pedepsei precum și

liberare de pedeapsă penală și consideră relevant de a puncta că, o hotărâre motivată, în

sensul legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină

motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției,

precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului

administrat în cauză. Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și motiva

hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or,

potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 CoEDO, s-a

conchis că în procedurile desfășurate în fața judecătorilor, înțelegerea condamnării se

bazează, în principal, pe motivele indicate în deciziile luate (hotărârea CtEDO Taxquet

versus Belgia), iar o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul

procesului penal (hotărârea CtEDO Suominen versus Finlanda).

14

Din conținutul hotărârii recurate, se constată că prevederi legale ale art. 414 și 417

Cod de procedură penală nu au fost respectate, și anume instanța de apel nu a examinat cauza

sub toate aspectele și nu a dat răspuns la toate motivele esențiale invocate de apelanți, iar

nepronunțarea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelurilor de către instanța

de apel, instanța de apel fiind obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea

apelanților, aceste motive ar putea răsturna soluția adoptată de prima instanță și afecta

temeinicia acestei hotărâri.

În hotărârea CtEDO Maslova și Nalbandov versus Federația Rusă s-a reiterat

importanța soluționării unei cauze în fond, astfel ca instanța națională să se expună asupra

vinovăției sau nevinovăției persoanei acuzate de comiterea unui delict, în vederea stabilirii

adevărului obiectiv, restabilirii ordinii de drept, ocrotirii și asigurării drepturilor părților.

Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când

instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând

nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate

în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile

prevăzute la art. 385 Cod de procedură penală.

În sensul celor reținute supra, se menționează că apelanții au invocat erori de fapt și

de drept ce se referă la învinuirile aduse lui Moșneaga Stepan și Ceban Veaceslav și la

individualizarea pedepsei, motivând că sentința nu cuprinde temeiurile pe care se

fundamentează, lipsind o motivarea asupra afirmațiilor părților descrise în p. 3 a prezentei

hotărâri.

La caz, pronunțând decizia, instanța de apel a reținut starea de fapt și de drept

constatată și a preluat condamnarea făcută de instanța de fond, considerând a interveni în

soluția supusă contestării, fără a indica care sunt temeiurile reformării sentinței, motivarea

hotărârii reducându-se la fraze generale, fără a stabili temeiurile de fapt și de drept care au

dus la respingerea argumentelor apelanților.

Expunându-se asupra stării de fapt și de drept, instanța de apel nu a motivat în nici

un mod din care temei nu reține concursul real de infracțiune, ci doar cel ideal, cu toate că

potrivit rechizitoriului Moșneaga Stepan a fost pus sub învinuire pentru concurs real de

infracțiuni (art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal – episodul cu partea vătămată Moisei

Cristian, art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal – episodul cu partea vătămată Carman

Natalia și art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal – episodul cu partea vătămată Andronic

Alexandru) și ideal (art. 186 alin. (2) Cod penal și art. 208 alin. (1) Cod penal). Instanța s-a

15

limitat și doar la enumerarea și expunerea conținutului probelor, fără a le aprecia după intimă

ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită

a tuturor probelor, în ansamblul, și interconexiunea lor, fără a indica circumstanțele ce

determină concluzionarea de admitere parțială a învinuirii și de respingere a versiunii

înaintate de apărare.

Colegiul penal lărgit specifică că, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este

important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea

probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere

contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile

la proces, or în decizia instanței de apel lipsește cu desăvârșire analiza și aprecierea probelor.

Omisiunea instanței de apel de a face o analiză a probatoriului administrat și de a se expune

argumentat asupra fiecărei probe în parte, este cu certitudine o lacună care nu poate fi

corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor urmând a fi înlăturată de

instanța de apel, prin rejudecarea cauzei. La caz, nu există o coroborare între probele aduse

în susținerea învinuirii și cele prezentate în favoarea achitării inculpatului. Procedând în

asemenea mod, instanța de apel a admis încălcarea art. 6 § 1 CoEDO, potrivit căruia ... orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Cu referire la neparticiparea coinculpatului la judecarea apelului se statuează că,

instanța nu era în drept de a judeca apelurile în lipsa acestuia, chiar dacă procedura de citare

legală a fost executată și, cu privire la acesta, ea urma să se pronunțe doar asupra chestiunilor

de drept (hotărârea CtEDO Ekbatani versus Suedia), din moment ce cei care au

responsabilitatea de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în

principiu, să fie în măsură să audieze părțile și să evalueze credibilitatea declarațiilor date

de acestea (hotărârea CtEDO Kashlev versus Estonia), or declarațiile acestuia constituie

unica probă, în susținerea învinuirii aduse în baza art. 208 alin. (1) Cod penal și a învinuirii

aduse în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (episodul cu partea vătămată Carman

Natalia), Ceban Viaceslav făcând declarații contradictorii pe întreg procesul, divergențe care

nu au fost înlăturate în instanța de fond și cea de apel și care nu au fost apreciate în modul

corespunzător.

Deci, instanța urma a întreprinde toate măsurile în vederea asigurării prezenței lui

Ceban Veaceslav în ședința de judecată în scopul audierii la acest capitol.

16

De asemenea, fără motivare și apreciere au fost lăsate cererea părții vătămate

Carmanu Natalia prin care solicită încetarea procesului penal, în legătură cu împăcarea

părților și lipsa pretențiilor materiale și morale (f.d. 35, vol. II) și cererea inculpatului de a

judeca cauza în procedura accelerată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală (f.d.

66, vol. II) și solicitarea de a fi aplicată Legea cu privire la amnistie.

Hotărârea instanței de apel este lipsită de temeinicie și cât privește cuantumul pedepsei

stabilite lui Moșneaga Stepan și aplicarea prevederilor art. 54 Cod penal în privința lui Ceban

Veaceslav.

Astfel, instanța de apel, verificând cauza sub aspectul legalității pedepsei penale

aplicate inculpaților, urma să dea răspuns dacă aceasta a fost aplicată, în limitele prevăzute

de lege avându-se în vedere nu numai sancțiunea normei penale speciale, ci să țină cont de

toate prevederile ce reglementează pedeapsa penală, individualizarea pedepsei, precum și

alte criterii ce țin de tratamentul juridic penal.

Raționamentele doctrinei penale indică că pedeapsa trebuie să impună infractorului

lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și să

fie suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Atitudinea inculpaților, față de normele de

conduită unanim recunoscute și acceptate în societatea modernă poate genera doar aversiune

(cu sens de repulsie), iar nesancționarea echitabilă în raport cu faptele comise a infractorilor,

comportă riscul că nu se vor îndreptăți așteptările societății față de actul de justiție.

Prin rechizitoriu și susținerile verbale, procurorul a solicitat reținerea în seama lui

Moșneaga Stepan a circumstanței agravante – săvârșirea infracțiunii prin orice formă de

participație – instanțele de fond indicând, fără o motivare amplă, inexistența circumstanțelor

ce ar agrava pedeapsa în cazul inculpatului nominalizat.

Fără apreciere a fost lăsat și faptul că Moșneaga Stepan și-a început activitatea

criminală încă din a. 1998, fiind supus răspunderii și pedepsei penale pentru nenumărate

fapte infracționale de furt, jaf, violare de domiciliu, circulație ilegală a substanțelor narcotice

cât și huliganism agravant (f.d. 168-169, vol. I), nu s-a pus pe calea corijării și nu s-a

reintegrat în societate, fiind pus sub o nouă învinuire de comitere a trei infracțiuni de furt și

una de atragere și determinare a minorului în activitate criminală.

Cu referire la liberarea de răspundere penală a minorului se menționează că la aplicarea

acestei instituții instanța trebuie să constate că procesul de corectare a individului este posibil

fără ca acesta să fie supus răspunderii.

17

Drept condiții, în sensul celor menționate mai sus, pot fi considerate diverse

circumstanțe atenuante ce se referă atât la personalitatea infractorului cât și la fapta săvârșită,

cum ar fi: căința sinceră, autodenunțarea, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii,

repararea benevolă a daunei pricinuite.

Din materialele cauzei, cu referire la inculpatul Ceban Veaceslav asemenea condiții nu

s-au stabilit, menționându-se o lipsă a circumstanțelor atenuante.

Reieșind din cele descrise, Colegiul constată că, chestiunile asupra cărora Curtea de

Apel trebuia să se pronunțe, nu au fost examinate în mod corespunzător, ca o chestiune de

proces echitabil, instanța de apel urmând a cerceta amănunțit aspectele învinuirilor înaintate

lui Moșneaga Stepan, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

individualizarea pedepsei inculpaților și în concluziile sale să prezinte raționamentele forte

care au stat la baza soluției, de vreme ce acționarea contrar prevederilor enunțate constituie

erorilor de drept prescrise de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, fapt

ce denotă imparțialitatea instanței, or potrivit art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală,

judecătorul nu trebuie să fie predispus să accepte concluziile date de organul de urmărire

penală în defavoarea inculpatului sau să înceapă de la ideea preconcepută că acesta a

comis o infracțiune ce constituie obiectul învinuirii.

În aceste împrejurări, Colegiul consideră că se impune concluzia de dispunere a

rejudecării cauzei de instanța de apel și de nepreluare a concluziilor instanței de fond, pe

motiv că erorile comise nu pot fi înlăturate de către instanța de recurs în prezenta procedură,

deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind

instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor legii procesual-penale.

Din atare considerente, încălcările enunțate determină incontestabil concluzionarea

asupra necesității de a casa decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi dată

posibilitatea părții apărării de a-și exercita efectiv drepturile și libertățile împotriva

acuzațiilor aduse și a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare, pentru adoptarea

unei soluții corecte.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

18

asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel; să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar

concluziile în decizia adoptată, iar în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau

nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău Devder Djulieta și avocatul Cazacu Dumitru, în numele inculpatului Moșneaga

Stepan, casează decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019

în cauza penală privindu-i pe Moșneaga Stepan XXXXX și Ceban Veaceslav XXXXX, cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 02 iunie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecător Liliana Catan

Judecător Ion Guzun

Judecător Victor Burduh

Judecător Nadejda Toma

19