1ra-360/2019 — art. 287 al. 3 CP

1ra-360/2019 — art. 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-360/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de inculpatul

Moșneaga Stepan prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Moșneaga Stepan xxxx, născut la data de xxxxx,

originar din satul xxxxx, domiciliat în satul

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar, în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Moșneaga Stepan, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. art. 287 alin.(3) Cod penal, și în baza acestei legi i s-a numit pedeapsa în formă

de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se

expună instanța civilă în ordinea procedurii civile.

Cerința acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată s-a

respins ca neîntemeiată

învinuit că, la 05 decembrie 2015, în perioada de timp cuprinsă între orele 22:30 -

02:30, aflându-se în stare de ebrietate în loc public, în stradă, în fața porții

gospodăriei lui Derevlenco Petru și Elisaveta din xxxxx, din intenții huliganice a

iscat scandal, timp în care, încălcând grosolan ordinea publică exprimată printr-o

vădită lipsă de respect față de societate care s-a realizat prin proferarea în glas de

expresii indecente și injurioase, având în mâini un topor, a amenințat pe ultimii și

alți vecini și consăteni cu violența și moartea, lovind cu toporul în poarta

gospodăriilor ultimilor și a vecinilor, astfel manifestând o obrăznicie deosebită.

1

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Moșneaga Stepan a săvârșit

huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de amenințare cu aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită cu aplicarea de

obiecte pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, infracțiune prevăzută de

art. 287 alin. (3) Cod penal.

către apărătorul Chian Ana în interesele inculpatului Moșneaga Stepan.

3.1. În motivarea apelului depus, inculpatul a indicat că instanța de fond nu a

ținut cont de declarațiile oferite de el și le-a oferit o apreciere necorespunzătoare, or

el însăși a fost victima unui atac, indicând că a luat toporul de și a ieșit la poartă.

Mai mult, inculpatul a menționat că instanța de fond l-a lipsit de dreptul de a

prezenta probe, consecvent, solicitând că instanța de apel să audieze martorii

Stepanov Mihail, Stepanov Mariana, Grișciuc Simion, Parașiuc Marin, dar și

martorii care nu au fost adiați în instanța de judecată și anume, Mabîi Nicoleta,

Chilian Ion, Constantin Petru, Josan Constantin, Dolghii Constantin, etc.

Consecvent, inculpatul a înaintat un supliment la apelul depus, reiterând că

instanța de fond pe de o parte l-a lipsit de dreptul de a prezenta probe, iar pe de altă

parte, declarații date în ședința de judecată au fost apreciate necorespunzător.

Totodată, indicând că de fapt el este parte vătămată, reiterând circumstanțele

indicate în cererea de apel, totodată relatând că OUP și instanța de judecată nu au

cercetat toate circumstanțele care au valoare în speță.

A solicitat apelantul admiterea apelului, casarea sentinței contestate și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat.

3.2. În motivarea apelului, avocatul a indicat că, acuzatorul de stat nu a

prezentat probe directe, pertinente și concludente care ar confirma vina lui

Moșneaga Stepan în comiterea infracțiunii imputate.

În cadrul ședinței de judecată a dat declarații referitor la cele întâmplate la

05.12.2015.

Instanța de judecată nu a ținut cont de faptul, că un grup de 15 persoane

înrăite au venit la poarta inculpatului. Moșneaga Stepan a declarat ca s-a speriat și,

în scopul apărării, din trunchiul de lemn, care era în ogradă, a luat un topor mic și a

ieșit la poartă. În momentul când a ieșit în drum din spate o persoană l-a apucat și îi

ținea mâinile. Persoanele care erau în față i-au luat toporul și au început să-l

lovească peste diferite părți ale corpului. Menționează că în urma loviturilor i-a fost

fracturat degetul de la mâna dreaptă. În circumstanțele create și potrivit art.35 lit.(a)

Cod penal, el s-a apărat de grupul de persoane care fără nici un motiv au venit la

poarta lui și l-au atacat. Pe acest fapt Moșneaga Stepan a adresat nenumărate

plângeri la procuratura Strășeni, însă a fost emisa ordonanță privind refuzul

intentării acțiunii penale.

La 6.12.2016 a atacat ordonanța în instanță, iar la 29.12.2017 jud. Strășeni i-a

admis plângerea și a dispus anularea ordonanței procurorului din 30.12.2016 prin

2

care a fost respinsă plângerea cu obligarea procurorului de a relua urmărirea penală

și lichida încălcările.

Astfel, instanța de judecată l-a lipsit de dreptul de a prezenta proba cu martori,

fapt ce a cauzat încălcarea dreptului lui Moșneaga Stepan la un proces echitabil.

Instanța a pus la baza sentinței de condamnare numai declarațiile părții

vătămate, probe care trezesc dubii.

Solicită avocatul admiterea apelului, casarea sentinței contestate și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatul Moșneaga Stepan să fie achitat de la comiterea infracțiunii incriminate.

a fost admis, inclusiv și din oficiu conform art.409 alin.(2) Cod penal, apelul

inculpatului Moșneaga Stepan, apelul suplimentar al inculpatului Moșneaga Stepan

și apelul apărătorului Chian Ana în interesele inculpatului Moșneaga Stepan, casată

sentință și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care Moșneaga Stepan, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și în baza acestei legi i s-a aplicat pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra prejudiciului

material și morală să se expună instanța de judecată în ordine civilă.

Cerința acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

reținut doar în ce se învinuiește Moșneaga Stepan, fără a constata fapta pe care a

săvârșit-o ultimul, Colegiul Penal, analizând și apreciind probele, în strictă

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, conform cărora,

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, a constatat că:

Moșneaga Stepan la 05 decembrie 2015, în perioada de timp cuprinsă între

orele 22:30 - 02:30, aflându-se în stare de ebrietate în loc public, în stradă, în fața

porții gospodăriei lui Derevlenco Petru și Elisaveta din xxxxx, din intenții

huliganice a iscat scandal, timp în care, încălcând grosolan ordinea publică

exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate care s-a realizat prin

proferarea în glas de expresii indecente și injurioase, având în mâini un topor, a

amenințat pe ultimii și alți vecini și consăteni cu violența și moartea, lovind cu

toporul în poarta gospodăriilor ultimilor și a vecinilor, astfel manifestând o

obrăznicie deosebită.

Astfel, instanța de apel a constatat că, prin acțiunile sale intenționate,

Moșneaga Stepan a săvârșit huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de amenințare cu aplicarea violenței asupra

persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

3

deosebită, săvârșită cu aplicarea de obiecte pentru vătămarea integrității corporale și

a sănătății, infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea probelor administrate,

verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv, apreciate din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor și anume prin: - declarațiile părții vătămate

Derevlenco Elisaveta (f. d. 58, vol. II); - declarațiile martorului Derevlenco Petru (f.

d. 67); - declarațiile martorului Josan Leonid; - declarațiile martorului Boian Olga

(f. d. 132-133Vol. II); - declarațiile martorului Malâi Tatiana (f. d. 108-110 vol. II);

- declarațiile martorului Stepanov Marina (f. d. 112 vol. II); - declarațiile martorului

Gîrlea Valentin; - declarațiile martorului Salcoci Petru (f. d. 65 vol. II); - declarațiile

martorului Constantin Petru; - declarațiile martorului Grișciuc Simion; - declarațiile

martorului Josan Constantin; - declarațiile martorului Stepanov Mihail; - declarațiile

martorului Parașciuc Marin; - declarațiile martorului Derevlenco Petru (f.d.67); -

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.12.2015, împreună cu planșa

fotografică, care indică locul comiterii infracțiunii și urmele acesteia precum și

obiectul folosit la comitere de către învinuit (f.d.13-17, vol.I); - raportul de expertiză

medico-legală nr. 31 care confirm faptul că, aproximativ cu o lună în urmă a

suportat învinuitul fractura osului matacarpian 4 mâna dreaptă, care în comun se

califică ca vătămare corporală medie, circumstanțele si modul de cauzare a acestor

leziuni constituie obiect de investigare în cadrul altui proces penal, (f.d.137, vol.1).

De asemenea, instanța de apel a considerat că, solicitarea inculpatului

Moșneaga Stepan, să fie achitat de comiterea infracțiunii imputate nu poate fi

reținută, or prin declarațiile părții vătămate, făcute sub jurământ și preîntâmpinată de

răspundere penală, sunt veridice consecutive și se completează reciproc prin

declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată, mai mult, în cadrul ședinței de

judecată inculpatul, a recunoscut faptul că în seara comiterii huliganismului fiind în

stare de ebrietate a inițiat o ceartă cu partea vătămată, învinuindu-se reciproc de

comiterea acțiunilor care au încălcat grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor. Totodată, în ședința de judecată inculpatul Moșneaga

Stepan a recunoscut că, anterior cu partea vătămată Derevlenco Elizaveta au fost în

situație de conflict.

Astfel, raportând materialele cauzei la circumstanțele, explicațiile expuse

supra, dar și la prevederile Codului penal, Colegiul a conchis că Moșneaga Stepan a

comis infracțiunea de huliganism, adică acțiuni intenționate, care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței față de partea vătămată Derevlenco

Elizaveta, încadrând acțiunile acestuia în dispoziția art.287 alin.(3) Cod penal, or

careva dubii în acest sens nu fost evidențiate și nici reținute.

Totodată, instanța de apel a reiterat că, solicitarea inculpatului de a fi audiați

alți martori, cu indicarea că prima instanță i-a încălcat dreptul de a prezenta probe

nu poate fi reținută atâta timp, cît din cumulul de probe, constituit din declarațiile

părții vătămate, a martorilor, dar și a actelor și documentelor administrate în cadrul

urmăririi penale s-a stabilit cu certitudine că inculpatul a comis infracțiunea

4

incriminată, în speță fiind prezentate și analizate probe care coroborează între ele și

care au fost dobândite în mod legal

În ce privește numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Moșneaga

Stepan, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.6, 7, 61, 75-78 Cod penal și

anume că inculpatul la locul de trai se caracterizează negativ, anterior a avut

înregistrate încălcări de ordin public, fiind rațional de aplicat față de Moșneaga

Stepan pedeapsa cu închisoare, în limitele sancțiunii prevăzute de art.287 alin.(3)

Cod penal.

Cu referire la acțiunea civilă instanța de apel, raportând cerințele părții

vătămate, la prevederile legale și ținând cont de faptul că în susținerea cerințelor

date partea vătămată Derevlenco Elizaveta, nu a prezentat careva probe, care ar

justifica cauzarea prejudiciului material în mărimea sumei pretinse, acțiunea civilă a

fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului acesteia să se pronunțe

instanța de judecată, în ordine civilă.

Subsecvent, din materiale cauzei instanța de apel a reținut că acuzatorului de

stat, în instanța de fond a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată din contul

inculpatului Moșneaga Stepan, cerință care a fost respinsă ca neîntemeiată. Or, în

cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de

către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru

efectuarea sub toate aspectele a urmăririi penale urmează a fi achitate din contul

mijloacelor bănești a bugetului de stat.

la data de 06 decembrie 2018, declară recurs ordinar prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2018, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată invocând

încălcarea dreptului la apărare, la un proces echitabil, la un recurs efectiv, la

petiționare.

Suplimentar indică recurentul că, de către instanța de apel nu i-a fost expediată

copia deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2018,

fiindu-i încălcat dreptul la contestare cu recurs a deciziei.

pct.11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, prin care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, recurentul nu s-

a referit la vreun temei din cele indicate la art.427 alin.(1) Cod de procedura penala.

Conform dispoziției art.422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este

de 30 zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit materialelor dosarului, rezultă, că dispozitivul deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 03.04.2018 a fost pronunțat în aceiași zi,

comunicându-le inculpatului, Mosneaga Stepan și avocatului acestuia, Conoval Ig.,

că decizia motivată v-a fi pronunțată în ședința publică la data de 03.05.2018 ( vol.

III, f d.16). Astfel, în ziua de 03.05.2018 hotărârea instanței de apel fiind pronunțată

integral, fără careva motive întemeiate nu s-au prezentat Mosneaga Stepan și nici

5

avocatul acestuia, Conoval Ig., pentru a o recepționa, fapt confirmat prin procesul-

verbal al ședinței de judecată din 03.05 2018 (vol.III, f.d.17).

În astfel de împrejurări, termenul de declarare a recursului de către inculpatul,

Mosneaga Stepan, împotriva deciziei instanței de apel, pronunțată integral la

03.05.2018, expira la 03.06.2018, perioadă în care atît inculpatul Mosneaga Stepan

cît și apărătorul acestuia Conoval Ig au avut posibilitate reală de a declara recurs

ordinar în termenul stabilit de lege, însă nu s-au folosit de acest drept. Asemenea

circumstanțe certifică faptul, că termenul de 30 de zile de contestare cu recurs

ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit prin prisma art. 422 Cod de procedură

penală nu a fost respectat de către inculpat, deoarece recursul a fost declarat tocmai

la 06.12.2018.

materialului din dosar și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Conform art.422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de

zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit art.231 alin.(3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor

pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care

acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare,

termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.

În corespundere cu art.418 alin.(1), 338 alin.(2)-(4), 340 alin.(1) Cod de

procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre

care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel

public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează

participanților prezenți la ședința de judecată.

Sub acest aspect și cu referire la recursul declarat la 06 decembrie 2018 de

către inculpat (pct. 5. din decizie), se atestă că, potrivit procesului verbal al ședinței

de judecată din 03 aprilie 2018, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău a fost pronunțat în aceiași zi adică 03 aprilie 2018, în prezența

inculpatului, Mosneaga Stepan și avocatului acestuia, Conoval Ig., iar decizia

motivată urma a fi pronunțată în ședința publică la data de 03 mai 2018 (vol. III, f

d.16).

Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a

pronunțat decizia motivată la 03 mai 2018, în lipsa inculpatului, care din motive

necunoscute instanței nu s-a prezentat la ședința din 03 mai 2018.

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 03 mai 2018, iar

termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de

03 iunie 2018.

6

Totodată, recursul ordinar al inculpatului, potrivit ștampilei, a fost depus și

înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 06 decembrie 2018, adică peste termenul

prevăzut de lege, peste aproximativ 7 luni de zile (f. d. 227-228).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în

termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs

decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură

penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual

este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen

nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un

caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de

a exercita calea de atac.

În ce privește argumentul recurentului precum că, de către instanța de apel nu

i-a fost expediată copia deciziei din Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

03 aprilie 2018 fiindu-i încălcat dreptul la contestare cu recurs a deciziei, Colegiul

penal îl consideră irelevant or, potrivit actului din 31.05.2018 întocmit de către

administrația penitenciarului se atestă că, deținutul Moșneaga Stepan a refuzat să

primească și să facă cunoștință cu copia deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 03 aprilie 2018.

Totodată, Colegiul penal reține, că argumentul invocat de condamnat precum

că nu a primit copia deciziei, nu poate servi drept temei de a considera recursul

depus în termen și nu poate servi drept temei de repunere în termen a recursului, și

ar fi contrar prevederilor normelor enunțate, inclusiv prevederilor CEDO.

Se reține că prin întârziere motivată se înțelege, de regulă, un caz fortuit, un

caz de forță majoră, etc., astfel încât situația invocată de recurent să reprezinte în

mod efectiv un motiv temeinic de împiedicare a declarării recursului în termenul

legal.

Prin urmare, se constată că întârzierea termenului de declarare a recursului nu a

fost determinată de motive întemeiate, fiind depus după expirarea termenului de 30

zile de la data pronunțării deciziei și, în atare situație, nu există temei pentru

repunerea în termen a recursului pentru a fi judecat în fond, situație juridică ce

determină respingerea recursului propriu-zis ca fiind depus peste termen.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

declarat peste termen.

Concomitent și jurisprudența CEDO menționează despre dezavantajarea unei

părți față de alta, în situația în care instanța extinde termenul legal de contestare a

unei hotărâri judecătorești definitive, se face atingere principiului securității

raporturilor juridice garantat de art.6 CEDO (a vedea Hotărârea Chirea versus

Republica Moldova).

7

Astfel, odată ce recursul ordinar, este declarat peste termen, acesta urmează a

fi declarat inadmisibil.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Moșneaga

Stepan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie

2018, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 28 februarie 2019

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

8