1ra-290/2020 — art. 42 alin. 5, 188 alin. 2 lit. b, c, d, e, f CP

1ra-290/2020 — art. 42 alin. 5, 188 alin. 2 lit. b, c, d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-290/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Melnic Oxana în numele inculpatului, împotriva sentinței Judecătoriei

Bălți, sediul Fălești din 27 decembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 26 iunie 2019, în cauza penală în privința lui

Nedelea Denis x, născut la x, originar și

domiciliat în mun. x.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 15.01.2018 – 27.12.2018

instanța de apel: 22.01.2019 – 26.06.2019

instanța de recurs: 12.02.2020 – 19.02.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2018, Nedelea Denis a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. art. 42 alin. (5) și 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal

și stabilită pedeapsa în baza acestor Legi, 8 (opt) ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, calcularea termenului pedepsei

fiind calculat din data punerii sentinței în executare, cu computarea

perioadei reținerii 25.09.2014-27.09.2014.

În privința lui Nedelea Denis a fost aplicată măsura preventivă –

obligarea de a nu părăsi țara, pe un termen de 60 zile, care va înceta de

drept la punerea în executare a sentinței de condamnare.

Prin sentință a fost hotărâtă și soarta corpurilor delicte.

1

Nedelea Denis la data de 21.09.2014, prin complicitate, adică prin

prestarea informației privind domiciliul lui Cuțuc Vitalie și prezența

lucrurilor de preț în acest domiciliu, a contribuit la săvârșirea infracțiunii

de tâlhărie.

Astfel, în baza informației prestate de către Nedelea Denis, împreună

cu Grumațchi Ion și Negoița Veaceslav, s-au îndreptat spre domiciliul

părții vătămate Cuțuc Vitalie, în or. Biruința strx, unde Nedelea Denis a

rămas afară în aproprierea casei de locuit a victimei iar Grumațchi Ion

împreună cu Negoița Veaceslav, având pe cap colanți femeiești,

prezentându-se drept cunoscuți ai părții vătămate, au obținut deschiderea

ușii de la apartamentul în cauză și au pătruns în interior.

Intrând în domiciliu l-au atacat pe Cuțuc Ilarion, care locuia în același

apartament și care a deschis ușa, aplicându-i mai multe lovituri cu mâinile

și picioarele în față și peste diferite părți ale corpului, târându-l în dormitor

unde se afla Cuțuc Vitalie. Acolo i-au aplicat și acestuia multiple lovituri cu

mâinile și picioarele în față și alte părți ale corpului.

Amenințând victimele cu agresare fizică și cu un cuțit de bucătărie,

au cerut predarea banilor și a unui lănțișor din aur. În rezultatul căutării

prin casă, au găsit și au sustras, în mod deschis, bani numerar în sumă de

300 lei, un telefon mobil de model ”Fly MC 181” în valoare de 1200 lei, în

care era introdusă cartela SIM Orange cu nr. x, cu costul de 50 lei, un

notebook de model ”Asus” cu număr de identificare x, mouse, încărcător și

geantă pentru calculator, în valoare totală de 8000 lei, o mașină de frezat de

model ’’Scarlet” cu prețul de 200 lei, trei boxe și un subwoofer, în valoare

de 2000 lei, modem ’’Orange” cu cartela nr. xîn valoare de 150 lei, cheile de

la lacătul apartamentului și construcției auxiliare, în valoare de 100 lei,

cauzând astfel părții vătămate Cuțuc Vitalie o pagubă materială în sumă

totală de 12000 lei, daună ce constituie proporții considerabile. Cu bunurile

sustrase Grumațchi Ion împreună cu Negoița Veaceslav au părăsit locul

comiterii crimei și le-au ascuns la domiciliul lui Grumațchi Ion.

Ca rezultat al acțiunilor infracționale Cuțuc Vitalie și Cuțuc Ilarion s-

au ales cu leziuni corporale ușoare, vătămări care prezentau pericol real

pentru viața sau sănătatea victimelor, fapt confirmat prin rapoartele de

expertiză medico-legală nr. 187D din 30.09.2014, 223 D din 18.11.2014, 188D

din 30.09.2014 și 224 D din 18.11.2014.

Acțiunile lui Nedelea Denis au fost încadrate în baza art. art. 42 alin.

(5) și 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, cu calificativele: complice la

2

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase

pentru viața și sănătatea persoanei și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violente, săvârșită de mai multe persoane, mascate, prin pătrundere în locuință, cu

aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

soluții prin care acțiunile lui Nedelea Denis să fie apreciate prin prisma art.

48Cod penal.

3.1 În motivarea apelului avocata Oxana Melnic a indicat că:

- lipsesc date obiective ce ar demonstra cu certitudine, că inculpatului

Nedelea i-ar fi fost cunoscută intenția lui Grumațchi Ion și Negoița

Veaceslav, precum și, că ar fi participat alături de ei la comiterea atacului

tâlhăresc, necunoscând despre aplicarea violenței periculoase pentru viața

sau sănătatea lui Cuțuc Vitalie și Ilarion sau amenințarea cu aplicarea ei, în

special cu ajutorul altor obiecte folosite în calitate de armă, în scopul

deposedării de bunuri, fapt ce denotă, că acțiunile acestora inițial au fost

îndreptate spre sustragerea prin furt sau jaf a bunurilor familiei Cuțuc și

doar ulterior au concrescut în tâlhărie prin aplicarea violenței periculoase

pentru viața și sănătatea persoanei, inclusiv cu amenințarea aplicării unei

asemenea violențe cu ajutorul unui cuțit, ei deghizându-se cu cagule pe

cap, fapt despre care inculpatul Nedelea nu putea cunoaște, arătându-le

doar domiciliul victimelor, ceea ce și confirmă prezența în speță a excesului

de autor, prin comiterea unor fapte infracționale suplimentare, ce-i nu pot

fi incriminate.

-consideră că acțiunile inculpatului Nedelea Denis urmează a fi

recalificate de la componența tâlhăriei la care nu a participat, fiind comisă

prin exces de autor de către Grumațchi Ion și Negoița Veaceslav, căror nici

nu le-a furnizat informația referitor la starea materială a fraților Cuțuc, pe

care ei deja o cunoșteau, doar decât locul amplasării locuinței lor, la cea de

furt, cu excluderea calificativului de coparticipare prevăzut la art. 42 Cod

penal, dat faptului, că nu a comis și nici nu a participat împreună cu cei doi

la atacul material, real, direct și iminent, îndreptat spre deposedarea de

bunuri, prin aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea

victimelor sau prin amenințarea aplicării ei, în special cu cuțitului, fapt de

altfel confirmat atât de ei, de Olari Ana cu care rămăseseră în curte în

3

așteptarea acestora, precum și de către părțile vătămate ce se referă la două

persoane de gen masculin, deghizate cu colanți femeiești, aplicându-le

multiple lovituri cu mâinile și picioarele în față și alte părți ale corpului,

împrejurare cărei prima instanță nu i-a acordat suficientă obiectivitate prin

prisma art. art. 385 și 389 Cod de procedură penală, deși avea obligația

cercetării multilaterale, completă și obiectivă a circumstanțelor infracțiunii,

respectând în acest sens recomandările din pct. 7 Hotărârii Plenului CSJ nr.

23 din 28.06.2004, Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre

sustragerea bunurilor, precum și apreciindu-le acțiunile ca exces de autor,

prevăzut la art. 48 Cod penal.

2019, pronunțată motivat la data de 31 iulie 2019, apelul declarat de

avocata Melnic Oxana în numele inculpatului Nedelea Denis a fost respins

ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. Măsura

preventivă-obligarea de a nu părăsi țara în privința lui Nedelea Denis a fost

revocată și dispusă arestarea acestuia din sala de ședință, cu calcularea

termenului pedepsei din data de adoptării decizi 26.06.2019, cu includerea

în el a perioadei reținerii-25.09.2014-27.09.2014.

Respingând versiunea inculpatului Nedelea de neimplicare în atacul

tâlhăresc, pretins a fi comis în exclusivitate de complicii săi Grumațchi Ion

și Negoița Veaceslav cu care a avut înțelegerea doar despre deposedarea pe

ascuns a mijloacelor bănești de la rudele sale Cuțuc Vitalie și Ilarion, motiv

pentru care i-a și condus la locuința acestora, necunoscându-le acțiunile

ulterioare întreprinse de ei pentru, că-i aștepta împreună cu Olari Ana în

curte, prima instanță corect i-a conchis vinovăția în baza probatoriului

cercetat, ce a fost statuat la baza sentinței de condamnare, prin verificarea

lui nemijlocită cu respectarea principiului contradictorialității procesului

penal și egalității armelor, ce vine să confirme declarațiile lui Cuțuc Vitalie,

potrivit cărui anterior celor întâmplate, într-un local din mun. Bălți ruda sa

Nedelea Denis manifestându-și interesul pentru proveniența mijloacelor

bănești ca urmare a înstrăinării unui imobil, i-a făcut cunoștință cu

Grumațchi Ion și Negoița Veaceslav ce s-a interesat de adresa domiciliului

său, după care în seara de 21.09.2014 pe la orele 21:00 aflându-se în locuința

sa din str. x a localității Biruința, ca urmare a deschiderii ușii, a fost atacat

împreună cu fratele său de către doi bărbați deghizați cu colanți femeiești

pe cap, ce li-au aplicat câteva lovituri, amenințându-i cu un cuțit de

4

bucătărie și interesându-se de un lănțișor din aur, nevăzându-l pe Nedelea

Denis și neavând pretenții față de el (f.d. 34-36 vol.3), declarații analogice

referitor la caz fiind depuse și de către Cuțuc Ilarion, ce susține pierderea

cunoștinței de la loviturile primite (f. d. 33 vol.3).

Instanța de apel, dispunând cercetarea suplimentară, multilaterală,

completă și obiectivă a bazei probante administrate pe caz în raport cu

limita învinuirii formulate, a reținut corectitudinea soluției judiciare

privind constatarea vinovăției inculpatului Nedelea Denis în complicitate

la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, adică atacul săvârșit asupra

unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței

periculoase pentru viața și sănătatea persoanei și de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită de mai multe persoane,

mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în

calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, corect

încadrat la art. art. 42 alin. (5), 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal.

Astfel, reieșind din lucrările cauzei și constatările primei instanțe

bazate pe probatoriul administrat, instanța de apel a reținut caracterul

neobiectiv al afirmațiilor inculpatului referitor la neparticiparea lui în

atacul tâlhăresc, prin încercarea de a le atribui lui Grumațchi Ion și Negoița

Veaceslav rolul excesului de autor, or tocmai probele expuse mai sus, îi

confirmă integral vinovăția, excluzând orice îndoieli referitor la

veridicitatea declarațiilor făcute de părțile vătămate și martorii audiați pe

caz, ținându-se cont de consecutivitatea lor și coroborarea cu restul

probelor dobândite, a căror admisibilitate conform art. 94-95 nu a fost

obiectată.

Argumentele apelului referitor la lipsa unei aprecieri obiective a

probelor cercetate în ședința de judecată sau pretinsa lor interpretare în

favoarea acuzării, nu și-au găsit confirmare la judecarea cauzei în ordine de

apel, prima instanță examinându-le sub toate aspectele complet și obiectiv

și în strictă conformitate cu prevederile art. art. 100-101 Cod de procedură

penală, or, toate actele întocmite de către OUP au fost semnate de părți,

nefiind invocate la acea etapă careva obiecții.

Constatând corectitudinea sentinței de condamnare adoptată în cazul

inculpatului Nedelea Denis, instanța de apel a reținut interpretarea corectă

de către prima instanță la adoptarea ei, a normelor de drept penal,

aplicabile cazului din speță, printr-o apreciere obiectivă a împrejurărilor

faptice a cauzei în raport cu aspectele doctrinare.

5

Raportând aspectele faptice a cauzei la doctrina penală și

recomandările supra nominalizate, instanța de apel a respins argumentele

apărării prin care se încearcă reducerea rolului inculpatului Nedelea Denis

în faptele comise sub aspectul excluderii complicității lui la tâlhărie, cu

atribuirea rolului excesului de autor celorlalți doi făptuitori.

Instanța de apel a mai reținut că, prima instanță justificat a respins

solicitarea apărării, privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului Nedelea

Denis de la componența infracțiunii de tâlhărie în jaf sau furt, ori

verificarea lor prin prisma art. 323 Cod penal, cu calificativele favorizarea

infracțiunii, deoarece cert s-a constatat faptul, că între inculpatul Nedelea

Denis și complicii săi Grumațchi Ion și Negoița Veaceslav a existat o

înțelegere anterioară de sustragere a bunurilor, acesta până la comiterea

infracțiunii participând la procurarea colanților femeiești, conducându-și

ulterior complicii până la ușa apartamentului, tolerându-le acțiunile

manifestate prin îmbrăcarea colanților pe cap și așteptându-i afară, lângă

blocul locativ, după care au plecat împreună, prin urmare promisiunea din

timp de favorizare a infractorului neconstituind în sine un act de favorizare

în sensul art. 49 Cod penal, ci acte de complicitate, conform art. 42 alin. (5)

Cod penal.

Instanța de apel a menționat, că infracțiunea de favorizare nepromisă

din timp, este una din formele de implicare la infracțiune și presupune o

activitate intenționată, care-l ajută pe infractor fără a exista o înțelegere

stabilită din timp, sau în momentul săvârșirii infracțiunii, o condiție

esențială fiind ca ajutorul acordat, să nu fi fost adus la îndeplinire în baza

unei înțelegeri anterioare, intervenite înainte sau în timpul săvârșirii

infracțiunii de către infractor.

Totodată, încercarea apărării de a convinge instanța referitor la

excesul de autor, considerat a fi prezent în acțiunile lui Grumațchi Ion și

Negoița Veaceslav, nu poate fi acceptată, în raport cu cele menționate mai

sus, fiind doar o modalitate de a duce în eroare adevăratele împrejurări a

cazului, or pretinsele acțiuni infracționale au fost cuprinse de intenția

tuturor participanților atacului tâlhăresc, inclusiv și a lui Nedelea Denis.

În contextul expus, instanța de apel a apreciat ca fiind corect reținută

situația de fapt, precum și încadrarea juridică de drept a acțiunilor

inculpatului la art. art. 42 alin. (5), 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal,

motiv pentru care o va păstra în această parte neschimbată, la fel, ca și în

latura pedepsei penale, la stabilirea categoriei și termenului cărei, prima

6

instanță a dat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal,

rezultată din scopul pe care îl urmărește privind restabilirea echității

sociale și corectarea celui vinovat, întru prevenirea săvârșirii de către el a

altor fapte penale.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, prima instanță a ținut cont și

de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale cum sunt

gravitatea și caracterul prejudiciabil a faptei penale, catalogată în

conformitate cu prevederile art. 16 alin. (4) Cod penal la categoria celor

grave, atitudinea făptuitorului față de cele săvârșite și urmările survenite în

aspectul nerecunoașterii vinei și lipsei unei căințe sincere.

La fel, in stanța de apel a notat că, prima instanță a ținut cont și de

personalitatea inculpatului Nedelea Denis, care este la prima sa abatere de

lege (f.d. 210, 211 vol.1), fiind caracterizat pozitiv de către autoritatea locală

(f.d.207 vol.1), neaflându-se la evidența medicului psihiatru sau narcolog

(f.d.208, 209 vol.1).

avocata Melnic Oxana în numele inculpatului Nedelea Denis prin care

invocând încălcarea depozițiilor art. 427 alin. (1), pct. 12) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, din

27.12.2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, din

26.06.2019, rejudecarea cauzei în instanța de apel cu eliberarea lui Nedelea

Denis din penitenciar.

6.1. În motivarea recursului ordinar, avocata Melnic Oxana a

menționat că:

- prima instanță nu a argumentat calificarea acțiunilor lui Nedelea

Denis în temeiul art. art. 42, 188 Cod penal vizavi de poziția apărării prin

prisma art. 48 de recalificare la art. 187 Cod penal;

-atât prima instanță cât și instanța de apel nu au argumentat că în

speță există careva circumstanțe care a-r indica că Nedelea Denis a

cunoscut despre modul cum vor acționa Grumațchi Ion și Negoița

Veaceslav;

- atât prima instanță cât și instanța de apel nu au argumentat

complicitatea lui Nedelea Denis, la infracțiunea consumată de tâlhărie, în

situația în care ultimul nu a participat la acțiunea materială de tâlhărie;

- în speță nu se regăsesc probe care a-r demonstra că Nedelea Denis

împreună cu celelalte persoane, au avut l-a prestabilit cu împărțirea

rolurilor fiecăruia;

7

- din probele administrate în cauza penală nu s-au stabilit careva

elemente constitutive ale infracțiunii de tâlhărie în acțiunile lui Nedelea

Denis;

- nu s-a stabilit că între Nedelea Denis și Grumațchi Ion și Negoița

Veaceslav, a existat înțelegere prealabilă privind săvârșirea tâlhăriei. Din

declarațiile părții vătămate reiese că au fost amenințați de Grumațchi Ion și

Negoița Veaceslav;

- atât prima instanță cât și instanța de apel nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită, consideră

că instanțele corect urmau să aplice dispozițiile normei referitor la excesul

de autor.

procuror, prin care a expus că instanța de apel nu a comis erori de drept în

raport cu motivele invocate de recurent și respectiv decizia atacată conține

motivele legale pe care se întemeiază soluția, considerând astfel, că lipsesc

temeiuri de casare considerând inadmisibil recursul înaintat ca fiind vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs

ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

8

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că apărarea

pledează pentru nevinovăția inculpatului, invocând în calitate de temeiuri

pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului în sensul că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal reține că temeiul invocat de recurent și motivele specificate în

susținerea acestuia, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, din următoarele considerente.

În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că

acesta nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei,

nefiind identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența acestui

temei sub aspectele specificate de recurent, dat fiind faptul că, instanța de

apel la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile art.

414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus

detaliat și argumentat asupra motivelor invocate în apel privind

menținerea sentinței primei instanțe care, a încadrat fapta inculpatului

Nedelea Denis în baza prevederilor art. art. 42 alin. (5) și 188 alin. (2) lit. b),

c), d), e), f) Cod penal, dar nu a recalificat fapta în baza art. 48 și art. 187

Cod penal, după cum a solicitat apărarea, fiind redate clar argumente

suficiente în acest sens în decizia contestată (f.d. 219-226, vol. III) motivele

pe care se întemeiază soluția instanței de apel de menținere a sentinței

primei instanțe fără modificări, în baza cumulului de probe, cercetate,

verificate și apreciate just prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor.

Totodată, Colegiul penal atrage atenția asupra faptului că, la

adoptarea soluției instanța de apel a respectat și aplicat corect prevederile

art. 8, 10, 126 Cod penal, iar de către instanța de recurs ordinar nu sunt

identificate temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele

contestate, or decizia instanței de apel este legală și întemeiată.

Totodată, Colegiul penal reține că, instanța de apel dispunând

cercetarea suplimentară, multilaterală, completă și obiectivă a bazei

probante administrate pe caz în raport cu limita învinuirii formulate, corect

9

și indubitabil a conchis corectitudinea soluției judiciare privind constatarea

vinovăției inculpatului Nedelea Denis în complicitate la săvârșirea infracțiunii

de tâlhărie calificată, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și

sănătatea persoanei și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

săvârșită de mai multe persoane, mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea

altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, corect încadrat la art. art. 42 alin. (5), 188 alin. (2) lit. b), c), d),

e), f) Cod penal, or, reieșind din lucrările cauzei și constatările atât a primei

instanțe cât și instanței de apel bazat pe probatoriul administrat, Colegiul

penal reține ca fiind justificată aprecierea instanțelor referitor la caracterul

neobiectiv al afirmațiilor inculpatului referitor la neparticiparea lui în

atacul tâlhăresc, prin încercarea de a le atribui lui I. Grumațchi și V.

Negoița rolul excesului de autor, iar probele administrate au confirmat

integral vinovăția, excluzând orice îndoieli referitor la veridicitatea

declarațiilor făcute de părțile vătămate și martorii audiați pe caz, ținându-

se cont de consecutivitatea lor și coroborarea cu restul probelor dobândite,

a căror admisibilitate conform art. 94-95 nu a fost obiectată.

De asemenea, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției

sale pe aspectele contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în

decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei probe prezentate și

chestiunilor esențiale invocate în apel, iar motivarea din decizia acesteia, în

virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs

ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Instanța de recurs ordinar menționează că titularul recursului nu a

motivat recursul sub aspectul temeiului de casare invocat, nefiind

specificate care ar fi acele prevederi legale în care urmau a fi încadrate

10

juridic faptele greșit calificate în opinia recurentului de către instanțele de

fond.

Instanța de recurs ordinar remarcă că dreptul la un proces echitabil,

consfințit în articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, enunță preeminența

principiului supremației dreptului, iar unul din elementele definitorii ale

acestui principiu este garantarea securității raporturilor juridice, care

înseamnă, printre altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu, inclusiv de

natură penală, nu trebuie rediscutată.

Or, principiul securității raporturilor juridice, cere, inter alia, ca,

atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul

Brumărescu vs. România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999).

Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul

temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu poate examina

posibilitatea modificării încadrării juridice a faptelor incriminate

inculpatului de către instanțele de fond, deoarece instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu

circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

În concluzie, instanța de recurs menționează că nu se constată

prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub

aspectele invocate de către recurent, deoarece soluția adoptată de instanța

de apel este legală, întemeiată și corect motivată.

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele

legii.

Totodată, Colegiul penal remarcă faptul că, motivele invocate în recursul

declarat de către avocat au constituit deja obiect de examinare în instanța

de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie

asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea

CtEDO, pct. 20, cazul Bujenița c. Moldovei).

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului

11

ordinar declarat de către avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului, ca

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Melnic

Oxana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 26 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Nedelea

Denis x, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

12