1ra-841/2020 — art.186 alin.2 lit. b, c, d; art. 188 alin.2 lit. d, f CP

1ra-841/2020 — art.186 alin.2 lit. b, c, d; art. 188 alin.2 lit. d, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-841/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian și de

către inculpatul Pobedinschi Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui,

Pobedinschi Veaceslav XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 12.03.2018 – 05.03.2019

instanța de apel: 24.04.2019 – 20.11.2019

instanța de recurs: 27.01.2020 – 12.11.2020

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Pobedinschi Veaceslav a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. b), c), d); 188 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, stabilindu-i pedepsele:

- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – 1 an închisoare;

- în baza art. 188 alin. (2) lit. d), f) Cod penal – 5 ani 4 luni închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, lui Pobedinschi Veaceslav i s-a stabilit

pedeapsa definitivă - 5 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

S-a respins solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată din contul inculpatului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pobedinschi Veaceslav, prin înțelegere prealabilă cu Cucoș Raisa, urmărind

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în perioada de la 12.01.2017 până

la 26.01.2017, aflându-se în apartamentul închiriat nr.83, amplasat pe str.

XXXXX, mun. Bălți, în care aveau acces liber, folosindu-se de faptul că, nu

1

este observat de nimeni, a sustras pe ascuns un cojoc de culoare bej la preț

de 1000 lei, 6 vaze de cristal la preț total de 300 lei, tacâmuri (20 de furculițe,

20 de linguri de masa, 20 de linguri pentru desert) la preț total de 600 lei, 3

cazane la preț total de 900 lei, 4 accesorii pentru mixer la preț total de 50 lei,

o tigaie la preț de 180 de lei, 4 farfurii sidefii la preț total de 100 lei, 2 bluze

împletite la preț total de 50 lei, o scurtă de piele artificială la preț de 100 lei,

care aparțineau cet. Pareniuc Irina, după ce, cu cele sustrase, s-a eschivat de

la locul infracțiunii, cauzându-i astfel părții vătămată cet. Pareniuc Irina, o

daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 3280 lei RM.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Pobedinschi Veaceslav a săvîrșit

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – furtul,

adică sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșite de două persoane,

prin pătrundere în încăpere, în alt loc de depozitare cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Tot el, la data de 25.05.2017, aproximativ la orele 02.00, urmărind

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, însoțit de aplicarea violenței

periculoase, prin împingerea ușii de intrare a pătruns în domiciliul cet.

Dudca Evghenia amplasat pe str. XXXXX din mun.Bălți, apropiindu-se de

ultima i-a aplicat mai multe lovituri în regiunea feții, cauzând vătămări

corporale ușoare, după care, în mod deschis, a sustras de sub pernă bani în

sumă de 1100 lei în bancnote a câte 50 lei fiecare, după care s-a eschivat de

la fața locului, astfel cauzându-i părții vătămate Dutca Evghenia un

prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 1100 lei,

însoțite cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei

agresate.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Mamaliga Marian a săvîrșit

infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. d), f) Cod penal – tâlhăria, adică

atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșită prin

pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Procuratura mun. Bălți, Marcauțan Sergiu, solicitând casarea parțială a

sentinței în partea încasării cheltuielilor judiciare, cu încasarea în beneficiul

statului de la inculpat a sumei de 11 520 lei, invocând că, este neargumentată

excluderea încasării din contul inculpatului Pobedinschi Veaceslav în

beneficiul bugetului de stat a cheltuielilor de judecată în sumă totală de

11520 lei, or, instanța nu a clarificat obiectiv, corectitudinea neîncasării

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului Pobedinschi Veaceslav în

beneficiul bugetului de stat, adoptând o sentință neargumentată în această

latură.

2

3.1. În motivarea cererii de apel procurorul a menționat că:

- instanța eronat a conchis, că cheltuielile suportate pentru efectuarea

rapoartelor de expertiză nu pot fi încasate de la inculpatul Pobedinschi

Veaceslav deoarece sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în

vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute

în contul statului;

- respectiva concluzie instanța și-a întemeiat-o în baza dispozițiilor

art.143 al.(1) pct.6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, expertiza se

dispune și se efectuează în mod obligatoriu, altor cazuri când prin alte probe

nu poate fi stabilit adevărul în cauză și se face din contul mijloacelor

bugetului de stat;

- este eronată constatarea instanței care a menționat, că în cauza dată

în cadrul urmăririi penale au fost efectuate rapoartele de expertize judiciare

nr. XXXXX din 07.06.2017 nr. XXXXX din 07.06.2017, nr.XX din 12.06.2017,

nr.XXX din 13.06.2017, nr. XXXXX din 16.06.2017, nr.XXX din 05.07.2017,

pentru care statul a suportat cheltuieli în mărime de 11520 lei, care au fi

ordonate de către organul de urmărire penală, acestea fiind acțiuni

procesuale ce țin administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care

sunt puse în sarcina părții acuzării; -consideră ca fiind neargumentată

excluderea încasării din contul inculpatului Pobedinschi Veaceslav în

beneficiul bugetului de stat a cheltuielilor de judecată în sumă totală de

11520 lei din următoarele considerente;

- cheltuielile pentru efectuarea expertizelor judiciare nr. XXXXX din

07 06 2017 nr. XXXXX din 07.06.2017, nr. XXXXX din 12.06.2017, nr. XXXXX

din 13.06.2017, nr. XXXXX 16.06.2017, nr.227 din 05.07.2017 au fost suportate

doar în scop de a asigura buna desfășurare a procesului penal;

- expertizele judiciare în speță au fost efectuate la cererea organului de

urmărire penală în conformitate cu prevederile art.142 al.(1) Cod de

procedură penala care indică expres, că expertiza se dispune si se efectuează

în mod obligatoriu în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau

evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza

penală sânt necesare cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii,

artei, meșteșugului sau în alte domenii;

- nu este de acord nici cu poziția instanței, că cheltuielile efectuate în

cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru

demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate

sunt trecute în contul statului deoarece nici o normă legală a Codului de

procedură penală nu prevede expres, acest fapt;

3

- instanța nu a clarificat obiectiv, corectitudinea neîncasării

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului Pobedinschi Veaceslav în

beneficiul bugetului de stat, adoptând o sentință neargumentată în această

latură.

2019, s-a respins apelul procurorului, cu menținerea sentinței.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, constată

incapacitatea de plată a inculpatului Pobedinschi Veaceslav care urmează să

achite acțiunile civile înaintate de părțile vătămate admise pe cauză, execută

pedeapsa sub formă de închisoare, inculpatul nefiind încadrat în câmpul

muncii, respectiv nu beneficiază de un izvor stabil de venit, astfel încât

încasarea sumei solicitate de procuror în calitate de cheltuieli judiciare, i-ar

putea afecta considerabil starea financiară. Mai mult, potrivit certificatului

de încadrare în grad de dizabilitate seria/nr.C01032501395, Pobedinschi

Veaceslav potrivit raportului nr.3364 din 02.08.2019 a Consiliului național

pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă a fost încadrat în

grad mediu de dizabilitate, cauza fiind afecțiune generală prin suferințe

oculare.

Instanța de apel a reținut că rapoartele de expertiză judiciară nr.

XXXXX din 07.06.2017 (f.d.194, vol. I), nr. XXXXX din 07.06.2017 (f.d.205,

vol. I) nr. XXXXX din 12.06.2017 (f.d.2016, vol. I), nr. XXXXX din 13.06.2017

(f.d.226, vol. I), nr. XXXXX din 16.06.2017 (f.d.23, vol. II), nr.227 din

05.07.2017 (f.d.32, vol. II), au fost ordonate și efectuate la solicitarea

organului de urmărire penală, acestea fiind acțiuni procesuale ce țin de

administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care au fost puse în

sarcina acuzării, astfel plățile necesare pentru efectuarea acestora urmează a

fi achitate din contul mijloacelor bănești ale bugetului de stat, și nu din

contul inculpatului, după cum se solicită în apel.

În acest aspect instanța de apel a indicat, că potrivit art. 75 alin. (3) din

Legea nr.68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statul

expertului judiciar, în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea

expertizei sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din

bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute de art.142 al.(2) Cod de

procedură penală, care la caz nu este relevantă.

La fel, instanța de apel a consemnat că expresia „poate fi obligat” din

dispoziția art. 229 Cod de procedură penală nu echivalează cu expresia „este

obligat” la plata cheltuielilor judiciare.

- procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian,

indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

4

procedură penală, prin care solicită casarea decizie cu remiterea cauzei la

rejudecare, deoarece instanțele de judecată au interpretat eronat

prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală și faptul că, conform

art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt

suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

- inculpatul Pobedinschi Veaceslav, neindicând nici un temei pentru

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care

solicită, casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare, deoarece

recunoaște vina și are la întreținere un copil minor;

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea

sunt inadmisibile, or, recursul procurorului este vădit neîntemeiat, iar

recursul inculpatului nu îndeplinește cerințele de formă și conținut din

următoarele considerente.

7.1 Referitor la recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei

recurentului, Colegiul penal o consideră ca neîntemeiată.

În acest sens, Colegiul penal menționează că, argumentele

recurentului în susținerea solicitării procurorului de a încasa din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare în sumă de 11 520 lei, pentru efectuarea

expertizelor în anul 2017, precum că conform art. 229 Cod de procedură

5

penală, condamnatul suportă cheltuielile judiciare, se califică ca neîntemeiat,

acest motiv a fost obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe și atât prin

motivele expuse în sentință(f.d. 172 v. II) cât și în cadrul instanței de apel

prin motivele expuse în decizia atacată(f.d. 245 – 246 v.II), s-au punctat

minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului pe

această solicitare, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform

practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010.

Prin urmare Colegiul penal indică că, suma de 11 520 lei, este compusă

din costul pentru efectuarea rapoartelor de expertiză pe caz, efectuate în

anul 2017, cheltuieli ce urmează a fi achitate conform prevederilor art. 143

alin. (2) Cod de procedură penală (red. 05.04.2012), din contul mijloacelor

bugetului de stat, care a fost în vigoare până la 09.02.2018 și care conform

art. 10 Cod penal, este mai favorabil pentru inculpat.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și

pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO,

deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub

aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este

legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

7.2 Referitor la recursul ordinar declarat de către inculpatul

Pobedinschi Veaceslav:

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârilor, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de conținut,

prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

6

să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Potrivit prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală: „nu pot

fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art.401 nu au

folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac.

Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin

care i s-a înrăutățit situația. Procurorul care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs

decizia prin care a fost admis apelul declarat din partea apărării.”

Astfel, Colegiul Penal constată că, deoarece inculpatul nu a folosit

calea de atac apelul asupra sentinței, el în prezent nu poate ataca decizia

instanței de apel, deoarece lui nu i s-a înrăutățit situația prin soluția din

decizia atacată.

În concluzie, din aceste motive, recursul declarat este inadmisibil

fiindcă nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute de art. 430

Cod de procedură penală, recurentul fiind lipsit de dreptul de a ataca decizia

instanței de apel, cu recurs ordinar.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal

pentru admiterea recursului ordinar declarat de către inculpat și potrivit

legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de

formă și conținut.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie 2019, în cauza

penală în privința lui Pobedinschi Veaceslav XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul

Pobedinschi Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 20 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Pobedinschi

Veaceslav XXXXX, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de formă și

conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021.

7

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

8