1ra-1341/2020 — Art.188 alin.3 lit. c; art. 151 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 04 ianuarie 2019, cauza fiind examinată în conformitatea cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav au fost recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 188 alin. (3) lit. c) și art. 151 alin. (4) Cod Penal, fiindu-le aplicată pedeapsa după cum urmează: pe art. 188 alin. (3) lit. c) Cod Penal, lui Pobedinschi Veaceslav i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Pe art. 151 alin. (4) Cod penal, lui Pobedinschi Veaceslav i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru minori. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilit lui Pobedinschi Veaceslav o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 14 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar tip închis. Tot în temeiul art. 84 Cod penal, la pedeapsa aplicată a fost adăugată pedeapsa executată aplicată prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul 1 Dondușeni din 11.10.2018, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă inculpatului Pobedinschi Veaceslav de 15 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Măsura preventivă - arestul în privința lui Pobedinschi Veaceslav a fost menținută. Lui Gafiiuc Victor i s-a aplicat pedeapsa după cum urmează: pe art. 188 alin. (3) lit. c) Cod Penal pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Pa art. 151 alin. (4) Cod Penal pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, fiindu-i stabilit lui Gafiiuc Victor o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 14 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Măsura preventivă - sub formă de arest aplicată inculpatului Gafiiuc Victor a fost menținută. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. A fost încasat solidar de la Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav cheltuieli judiciare în sumă de 9468 lei în Bugetul Statului. A fost încasat solidar de la Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav în folosul lui Crasnova Svetlana, suma de 22950 lei cu titlul de prejudiciul material, suma de 100 000 lei cu titlul de prejudiciul moral și cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 3000 lei.

În sentință, prima instanță a constatat că, Gafiiuc Victor la data de XXXXX în intervalul orelor 03.00-07.00 de comun acord și după o înțelegere prealabilă cu cet. Pobedinschi Andrei, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, prin deteriorarea ușii, au pătruns în apartamentul nr. XXXXX de pe str. XXXXX din mun. Ungheni, care aparține st. Condrea Vladimir, și care se afla la domiciliul său, căruia i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului, cauzând-i dureri fizice și vătămări corporale grave, periculoase pentru viață și sănătate, după care în mod deschis au sustras o tabletă de model „Acer” în valoare de 2790 lei, două aparate electrice de ras de model „Gemi” în sumă de 300 lei fiecare, un aparat electric de ras de model „Zimmer” de 300 lei, o chitară de 400 lei, o scurtă de iarnă în valoare de 400 lei, o scurta de iarnă în valoare de 200 lei, o pereche de pantaloni albaștri în valoare de 100 lei, un maiou de culoare sură în valoare de 50 lei, trei telefoane mobile în stare funcțională, două aparate electrice de ras la fel în stare nefuncțională, precum și alte haine care nu aveau valoare materială, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel victimei Condrea Vladimir o daună materială în 2 mărime de 4440 lei, ceea ce reprezintă un prejudiciu în proporții considerabile. Tot el, la XXXXX, în intervalul orelor 03:00-07:00, imediat după pătrunderea în domiciliul cet. Condrea Vladimir, situat pe str. XXXXX din mun. Ungheni, apartamentul nr. 3, concomitent cu acțiunile sale ilegale întreprinse în vederea sustragerii bunurilor în mod deschis, urmărind scopul de a-l determina pe a cet. Condrea Vladimir să-i transmită bani și alte bunuri materiale, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii, preponderent în regiunea capului, cauzându-i acestuia, leziuni corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral închis cu contuzie cerebrală, hematom subdural acut, hemoragie subarahnoidală difuză și intracerebrală, echimoze araocular bilateral, fractura oaselor piramidei nazale, în rezultatul cărora et. Condrea Vladimir la 17 august 2018, la ora 23:50 a decedat. Conform raportului de expertiză medico-legală a cadavrului cet. Condrea Vladimir, nr. XXXXX din 26.09.2018, leziunile corporale depistate, menționate mai sus, se califică ca vătămări grave a integrității corporale sau a sănătății, periculoasă pentru viață și sunt în legătură de cauzalitate directă cu cauza decesului. Pobedinschi Veaceslav la XXXXX, în intervalul orelor 03:00-07:00, de comun acord și după o înțelegere prealabilă cu cet. Gafiiuc Victor, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, prin deteriorarea ușii, au pătruns în apartamentul nr. XXXXX de pe str. XXXXX din mun. Ungheni, care aparține cet. Condrea Vladimir, și care se afla la domiciliul său, căruia i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului, cauzându-i dureri fizice și vătămări corporale grave, periculoase pentru viață și sănătate, după care în mod deschis au sustras o tabletă de model „Acer” în valoare de 2790 lei, două aparate electrice de ras de model „Gemi” în valoare de 300 de lei fiecare, un aparat electric de ras de model „Zimmer” în valoare de 300 lei, o chitară în valoare de 400 lei, o scurta de iarnă în valoare de 200 lei, o pereche de pantaloni albaștri în valoare de 100 lei, un maiou de culoare sură în valoare de 50 lei, trei telefoane mobile în stare nefuncțională, două aparate electrice de ras la fel în stare nefuncțională, precum și alte haine care nu aveau valoare materială, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel victimei Condrea Vladimir o daună materială în mărime de 4440 lei, ceea ce reprezintă un prejudiciu în proporții considerabile. Tot el, la XXXXX, în intervalul orelor 03:00-07:00, imediat după pătrunderea n domiciliul cet. Condrea Vladimir, situat pe str. XXXXX din mun. Ungheni, apartamentul nr. XXXXX, concomitent cu acțiunile sale ilegale întreprinse în vederea sustragerii bunurilor în mod deschis, 3 urmărind scopul de a-l determina pe a cet. Condrea Vladimir sa-i transmită bani și alte bunuri materiale, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii, preponderent în regiunea capului, cauzându-i acestuia leziuni corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral închis cu contuzie cerebrală, hematom subdural acut, hemoragie subarahnoidală difuză și intracerebrală, echimoze paraocular bilateral, fractura oaselor piramidei nazale, în rezultatul cărora et. Condrea Vladimir la 17 august 2018, la ora 23:50 a decedat. Conform raportului de expertiză medico-legală a cadavrului cet. Condrea Vladimir, nr. XXXXX din 26.09.2018, leziunile corporale depistate, atenționate mai sus, se califică ca vătămări grave a integrității corporale sau a sănătății, periculoasă pentru viață și sunt în legătură de cauzalitate directă cu cauza decesului.

Sentința a fost atacată cu apel de către: - succesorul părții vătămate Crasnova Svetlana, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei cât și încasarea prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care în privința inculpaților să fie aplicată o pedeapsă mai severă cât și încasarea prejudiciului moral în sumă de 1000000 lei; - avocatul Roibu Vasile în interesele succesorului părții vătămate Crasnova Svetlana, solicitând admiterea apelului și casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei cât și încasarea prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care în privința inculpaților să fie aplicată o pedeapsă mai aspră cât și încasarea prejudiciului moral în sumă de 1000000 lei. - inculpatul Pobedinschi Veaceslav, prin care a solicitat admiterea cererii de apel și casarea sentinței. 3.1. În motivarea cererii de apel, succesorul părții vătămate Crasnov Svetlana a menționat că: - sentința primei instanțe este neîntemeiată în partea stabilirii pedepsei și casării prejudiciului moral; - prima instanță i-a condamnat pe inculpați foarte moale, stabilindu-i lui Gafiiuc Victor 14 ani și Pobedinschi Veaceslav 15 ani, și a dispus încasarea sumei de 100000 lei prejudicial moral pe amândoi; - ambii inculpați Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav au avut deja antecedente penale, au săvârșit omorul în grup și din motive de ură socială, au săvârșit infracțiunea supunându-l pe fratele său curs de 3 ore la chinuri antiumane, în pofida faptului că era invalid și nespus de bolnav, mai mult ambii inculpați erau în stare de ebrietate; 4 - solicită instanței să cerceteze materialele cauzei și să i-a măsuri cu acești infractori și să le fie mărit termenul de pedeapsă, precum, și să fie încasat prejudiciului moral in mărime de 1000000 (unu milion lei); - menționează că uciderea fratelui său, i-a agravat și mai mult deoarece a suportat operație grea și costisitoare la inimă și există practic doar datorita medicamentelor, care costă nespus de mult. 3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul Roibu Vasile în numele succesorului părții vătămate Crasnova Svetlana a menționat că: - pedeapsa stabilită este disproporțională cu gravitatea faptei prejudiciabile stabilite; - la numirea pedepselor inculpaților era necesar de a lua în vedere cumulul de circumstanțe agravante în care au fost comise aceste crime, prevăzute de art. 77 Cod penal și anume: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză; (ambii inculpați au fost anterior condamnați pentru însușire și răpire); provocarea prin infracțiune a unor urmări grave; săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație; săvârșirea infracțiunii din motive de ură socială; săvârșirea infracțiunii cu bună știință împotriva unei persoane profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, bolii, fezabilității ori altui factor; (victima avea o vârstă mult mai mare ca a inculpaților, având grad de invaliditate și fiind mult mai slab fizic ca și dânșii); săvârșirea infracțiunii prin acte de o deosebită cruzime sau prin batjocorirea victimei comportamentul cinic față de victimă pe parcursul a 3 ore cu cauzarea de multiple lovituri); săvârșirea infracțiunii de către persoane în stare de ebrietate (ambii inculpați au recunoscut că erau în stare de ebrietate, Pobedinschi menționând că își aduce aminte cu greu cele întâmplate la data respectivă); - aceste circumstanțe au fost invocate de partea apărării în susținerile verbale anexate însă instanța nu le-a luat în vedere și nu le-a dat apreciere la numirea pedepselor, invocând, că nu ar fi fost stabilite careva circumstanțe agravante; - nu a fost stabilită nici o circumstanță atenuantă la comiterea acestor infracțiuni, i-ar recunoașterea vinei în cazul dat nu poate fi recunoscută de instanță ca și circumstanță atenuantă, dat fiind faptul că inculpații pe parcursul efectuării urmăririi penale nu recunoșteau vina și abia la sfârșitul urmăririi penale, conștientizând de faptul, că sunt acumulate suficiente și incontestabile probe ce le-ar dovedi vinovăția, dânșii, doar cu scopul de a beneficia de o reducere semnificativă a pedepselor prevăzute de lege, care urmau a fi aplicate, și-ar fi recunoscut vina; 5 - inculpații au mimat recunoașterea vinovăției și în instanță de judecată, nu din motivul, că ar fi conștientizat faptele comise, se căiesc sincer în cele comise, ci doar ca să poată profita de o reducere semnificativă a pedepselor cuvenite. Tot așa până la moment nu a fost recuperat prejudiciul cauzat de inculpați prin infracțiune și nici nu s-a încercat acest lucru; - la aplicarea pedepselor inculpaților, ne cătând la faptul, că, cauza a fost judecată conform art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor cumulate la urmărirea penală, luând în considerație circumstanțele agravante și efectele lor prevăzute de art. 78 alin. 3 Cod de procedură penală, inculpații ar putea profita doar de o reducere a limitelor maxime a pedepselor prevăzute de art. 151 alin. (4) și art. 188 alin. (3) lit. c) din Codul penal, cu stabilirea pedepselor definitive pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total și nicidecum parțial, ținându-se cont și de personalitățile acestora. 3.3. În motivarea cererii de apel, inculpatul a menționat că: - pedeapsă aplicată este prea aspră; - are la întreținere 2 copii minori; - se căiește sincer și îi pare rău de cele comise; - consideră că termenul pedepsei aplicate este prea mare pentru el și astfel solicită micșorarea termenului de pedeapsă cu închisoarea.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2019, a fost respins apelul inculpatului Pobedischi Veaceslav, ca nefondat, admis apelul succesorului părții vătămate Crasnova Svetlana și apelul avocatului Roibu Vasile în interesele succesorului părții vătămate, casată sentința parțial, în partea stabilirii pedepsei definitive lui Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav și încasării prejudiciului moral, pronunțând o nouă hotărâre în această parte potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță prin care: În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilit lui Pobedinschi Veaceslav o pedeapsă definitivă de 17 (șaptesprezece) ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată de adăugat pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 11.10.2018, stabilindu-i pedeapsa definitivă lui Pobedinschi Veaceslav de 18 (optsprezece) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilit lui Gafiiuc Victor o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 17 (șaptesprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 6 S-a încasat de la Pobedinschi Veaceslav și Gafiiuc Victor în beneficiul succesorului părții vătămate Crasnova Svetlana prejudiciul moral a câte 200000 (două sute mii) lei de la fiecare. În rest sentința atacată a fost menținută. Termenul executării pedepsei cu închisoarea stabilite lui Pobedinschi Veaceslav urmând a fi calculat din data pronunțării decizii, cu includerea în acest termen a duratei aflării sub arest din 15.08.2018 până la 10.09.2019. Termenul executării pedepsei cu închisoarea stabilite lui Gafiiuc Victor urmând a fi calculat din data pronunțării deciziei, cu includerea în acest termen a duratei aflării sub arest din 15.08.2018 până la 10.09.2019. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptelor săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat, aceste împrejurări fiind constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Vinovăția inculpaților Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav în comiterea infracțiunii imputate se mai confirmă prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: conținutul ordonanței de începere a urmăririi penale prin care urmărirea penală pe cauza penală nr. XXXXX a fost pornită la data de 13.08.2018, în baza semnelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 187 alin. 2 lit. b, d, e, f Cod penal; conținutul procesului-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 13.08.2018 pe numele lui Condrea Vladimir (f.d.7, vol. I); conținutul procesului-verbal de consemnare a celor constatate din 13.08.2018 de inspectorul superior al OUP a EP Ungheni Țîcu Teodor (f.d.8, vol. I); conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 13.08.2018, planșa fotografică (f.d.11-12, vol. I); conținutul declarațiilor părții vătămate Condrea Vladimir din 13.08.2018 (f.d.10, vol. I); conținutul declarațiilor martorilor Crasnov Alexandr, Crasnova Svetlana, Vizir Elizaveta, Lupu Nadejda, Baraghin Teodor, Damian Cristina, Malîi Maria (f.d.27-44, vol. I); conținutul declarațiilor succesorului victimei Crasnova Svetlana din 27.09.2018 (f.d.47-53, vol. I); conținutul procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii în 15.08.2018 a lui Gafiiuc Victor și planșa foto (f.d.76-80); conținutul procesului-verbal de ridicare a obiectelor din 15.08.2018 și planșa foto (f.d.84, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a obiectelor din 7 16.08.2018 de către Crasnov Svetlana și planșa foto (f.d.86-88, vol. I); conținutul procesului-verbal de examinare a obiectelor și planșa foto (f.d. 91, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a obiectului din 16.08.2018 și planșa foto (f.d.94-95, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a obiectului din 16.08.2018 și planșa foto (f.d.98-99, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a obiectului din 16.08.2018 și planșa foto (f.d.102-103, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a obiectului din 15.08.2018 și planșa foto (f.d.114-115, vol. I); conținutul proces-verbal de examinare a obiectelor din 15.08.2018 (f.d.115, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a obiectului din 16.08.2018 și planșa foto (f.d.110-112, vol. I); proces-verbal de recunoaștere a obiectului din 16.08.2018 și planșă foto (f.d. 106-107, vol. I); conținutul procesului- verbal de ridicare a obiectelor din 28.09.2018 și planșă foto (f.d.122, vol. I); conținutul raportului de expertiză judiciară din 11.09.2018 din care rezultă că arma digitală stabilită valabilă a fost creată de Condrea Vladimir cu degetul mare a mânii stingi, planșă foto (f.d.135-141, vol. I); conținutul raportului de expertiză judiciară din 04.09.2018 și planșă foto (f.d.154-156, vol. I); conținutul raportului de expertiză judiciară din 18.09.2018 și planșă foto (f.d.173-190, vol. I); conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 201820C0070 din data de 16.09.2018, prin care s-a constatat că pe corpul cet. Condrea Vladimir au fost depistate leziuni corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral închis cu contuzie cerebrală, hematom subdural acut, hemoragie subarahnoidală difuză și intracerebrală, echimoze paraocular bilateral, fractura oaselor piramidei nazale, la ce indică datele necropsiei cadavrului și datele investigațiilor de laborator. Leziunile sus menționate poartă calificativul de grave, periculoase pentru viață. Dintre leziunile corporale depistate și cauza decesului se prevede legătura cauzală directă. Caracterul morphologic, localizarea și gravitatea leziunilor corporale depistate exclude formarea lor prin căderea corpului din poziția verticală (f.d.168-190, vol. I); conținutul certificatului medical constatator al decesului nr. 70 pe numele Condrea Vladimir din care rezultă că a decedat la 17.08.2018 (f.d.80, vol. II); conținutul copiei certificatului de deces pe numele Condrea Vladimir din care rezultă că a decedat la 17.08.2018 (f.d.81, vol. II); conținutul caracteristicei în privința lui Gafiiuc Victor eliberată de IP Ungheni este una pozitivă (f.d.107, vol. II); conținutul caracteristicei în privința lui Gafiiuc Victor eliberată de primăria Mănoilești din care rezultă că ultimul se caracterizează pozitiv (f.d.108, vol. II); conținutul adeverinței medicale nr. 777 din 16.08.2018 pe numele Gafiiuc Victor din care rezultă că nu se află la evidenta medicului narcolog și psihiatru (f.d.111-112, vol. II); conținutul revendicării eliberate de MAI al RM din care se constată că 8 Gafiiuc Victor a fost condamnat în 2015 la amendă (f.d.113, vol. II); conținutul sentinței Judecătoriei Ungheni din 18.09.2015 în privința lui Gafiiuc Victor (f.d.117, vol. II); conținutul caracteristicei în privința lui Pobedinschi Veaceslav eliberată de inspectorul superior Popovici V. al EP Ungheni este pozitivă (f.d.123, vol. II); conținutul adeverinței medicale nr. 778 din 16.08.2018 pe numele Pobedinschi Veaceslav din care rezultă că nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru (f.d.125-126, vol. II); conținutul revendicării eliberate de MAI al RM din care se constată că Pobedinschi Veaceslav a fost condamnat în 2017 (f.d.128, vol. II); conținutul ordonanței de punere sub învinuire pe Gafiiuc Victor incriminând-comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) și art. 151 alin. (4) Cod Penal (f.d.157, vol. II); conținutul ordonanței de punere sub învinuire pe Pobedinschi Veaceslav icriminându-i comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) și art. 151 alin. (4) Cod Penal (f.d.151, vol. II); conținutul sentinței din 11.10.2018 a judecătoriei Ungheni în privința lui Pobednschi Veaceslav (f.d.4, vol. III); conținutul rechizitoriului în cauza penală nr. 2018360412 pe numele lui Pobedinschi Veaceslav și Gafiiuc Victor, inculpatul Gafiiuc Victor, asistat de avocatul Tudor Echim, a recunoscut în totalitate probele sus indicate. Inculpatul Pobedinschi Veaceslav, asistat de avocatul Mariana Arabadji, a recunoscut în calitate probele sus indicate (f.d.18-30, vol. III). Instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpaților Gafiiuc Victor și Pobedisnchi Veaceslav în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață sau sănătatea persoanei agresate, cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății; și art. 151 alin. (4) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață și care au provocat decesul victimei. Instanța de apel a conchis că, la stabilirea categoriei pedepsei, instanța de fond corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de limitele de pedeapsă prevăzute de, lege, gradul de pericol social al faptei săvârșite reflectat de împrejurările săvârșirii sale, poziția procesuală a inculpaților în cadrul procesului nai, dar și personalitatea acestora. 9 La stabilirea pedepsei lui Pobedinschi Veaceslav prima instanță a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare, prevăzute de art.7, 61 Cod penal și de criteriile generale de individualizare, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, stipulate în art.75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii, care face parte din categoria celor grave și excepțional de grave, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de condițiile de viață ale acestuia, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, că și-a recunoscut vina și s-a căit sincer pentru fapta comisă, solicitând minarea cauzei în procedură simplificată, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării acestuia, corect ajungând la concluzia că corijarea și reeducarea acestuia poate avea loc doar prin izolarea lui de societate. Astfel, concluzia primei instanțe corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în condițiile legii. Totodată, la numirea pedepsei inculpatului instanța de fond a ținut cont prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care stipulează că în caz de aplicare a pedepsei închisorii inculpatul beneficiază de reducerea cu 1/3 din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, fiind stabilite noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei. La stabilirea pedepsei inculpaților pentru comiterea infracțiunilor comise, instanța de apel a considerat că prima instanță nu a individualizat corespunzător pedeapsa definitivă aplicată inculpaților Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav prin prisma art. 84 alin. (1), (4) Cod penal, în partea descriptivă a sentinței nefiind motivată soluția adoptată. Ținând cont de circumstanțele comiterii infracțiunii, personalitatea inculpaților Gafiiuc Victor care la locul de trai este caracterizat satisfăcător și Pobedinschi Veaceslav, care la locul de trai este caracterizat negativ, anterior au fost judecați, având antecedente penale, la evidența medicului narcolog psihiatru nu se află, de lipsa circumstanțelor agravante și atenuante, de modalitatea de săvârșire a infracțiunii, comportamentul cinic față de victimă pe parcursul a câteva ore, cu cauzarea multiplelor lovituri, victima fiind de o vârstă mult mai înaintată ca inculpații, având grad de invaliditate, dar și aplicând prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a considerat că scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților precum și prevenirea săvârșirii noii infracțiuni, poate fi realizat doar prin privarea inculpaților de societate pe un termen mai îndelungat, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, stabilind lui Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav pedeapsa definitivă, cu aplicarea art.84 Cod penal, sub formă închisoare pe un termen de 17 ani și 18 ani respectiv. 10 Instanța de apel a considerat că prima instanță în mod eronat a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav în beneficiul lui Crasnova Svetlana a prejudiciului moral în mărime de 100000 lei, or, potrivit normelor legale, prejudiciul moral se încasează individual de la fiecare inculpat. Având ca reper conglomeratul împrejurărilor menționate, de către succesorul victimei, instanța de apel a considerat că prima instanță neîntemeiat a stabilit mărimea compensației pentru prejudiciul moral în sumă de 100000 lei, în așa fel încât acesta nu este echitabilă în raport cu suferințele psihice și fizice cauzate succesorului victimei în urma comiterii infracțiunii de către inculpați. Astfel, potrivit art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-a fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Mărimea prejudiciului moral solicitat de succesorul victimei în cuantum de 1000000 lei, nu a fost dovedit în cuantumul cerut, și mai mult, este reținut faptul că succesorul victimei fără îndoială a avut de suferit și moral în urma acțiunilor ilegale inculpaților Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav, prin faptul că a avut stări de stres, suferințe psihice prin faptul că și-a pierdut fratele, în rezultatul decesului acestuia i-a fost înrăutățită starea de sănătate având nevoie de tratamente medicale, îngrijiri, or, decesul unei persoane apropiate provoacă suferințe psihice manifestate prin sentimentul de stres, anxietate, perturbare a vieții, disconfort și retrăire. Totodată, instanța de apel a considerat mărimea prejudiciului moral pretins de succesorul victimei în sumă de 1000000 lei fiind exagerat de mare, ținând cont de suferințele psihice și fizice care i-a fost provocate succesorului victimei în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpaților, o recompensă echitabilă și rezonabilă a prejudiciului moral suportat, în opinia instanței de apel fiind suma de 200 000 lei, încasată de la fiecare din inculpat. Instanța de apel, în temeiul celor enunțate mai sus, consideră că prima instanță având în vedere toate împrejurările cauzei, a realizat o evaluare incorectă a cuantumului prejudiciului moral, în corespundere cu prevederile art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală art. 220 Cod de procedură penală și art. 1423 Cod civil, sentința în această parte fiind nemotivată, și neîntemeiată. Ce ține de încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, instanța de apel a reținut că, prima instanță în mod corect a dispus încasarea în mod solidar de la Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav în 11 folosul lui Crasnova Svetlana, suma de 22 950 lei cu titlul de prejudiciu material și cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 3000 lei, luând în considerație toate circumstanțele cauzei și raportându-le la normele legale corespunzătoare, astfel instanța de apel a considerat necesar de a interveni în această parte.

Decizia instanței de apel din 10 septembrie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către: - inculpatul Pobedinschi Veaceslav, prin care a a solicitat casarea deciziei cu emiterea unei noi hotărâri prin care să-i fie redusă pedeapsa; - succesorul părții vătămate Crasnova Svetlana, prin care invocând în calitate de temeiuri prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. 5.1. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Pobedinschi Veaceslav a menționat că nu este deacord cu decizia instanței de apel deoarece este prea aspră, instanța nu a luat în considerare prevederile art. 385 Cod de procedură penală. 5.2. În motivarea recursului ordinar, succesorul părții vătămate a menționat că: - nu este deacord cu decizia instanței de apel deaorece având în vedere circumstanțele în care cei doi inculpați au comis crimele invocate, urma să li se aplice o pedeapsă mai aspră, nu prin cumul parțial, dar conform art. 84 Cod penal, prin cumul total, ceia ce presupune mărirea pedepselor palicate cu câte un an de zile pentru fiecare; - la individualizarea pedepselor instanța de apel nu a luat în vedere toate circumstanțele agravante invocate în cererea de apel și nu s-a pronunțat auspra tuturor argumentelor invocate.

Referință asupra recursurilor declarate a fost depusă de către succesorul părții vătămate Crasnova Svetlana, prin care a invocat că pedepasa aplicată inculpaților este prea blândă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente: În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a 12 aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele formulate de recurent nu au un fundament juridic. 7.1. Potrivit recursului declarat de către inculpatul Pobedinschi Veaceslav, Colegiul penal constată că acesta nu a indicat expres nici unul dintre temeiurile pentru declararea recursului prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de aplicarea unei pedepsei prea aspre, invocând și despre suma prejudiciului moral de 200 000 lei, care în opinia acestuia este prea mare. În speță, Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel declarată în raport cu soluția primei instanțe, argumentelor apelanților și a materialului probator, cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de a casa sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei definitive lui Pobedinschi Veaceslav și încasării prejudiciului moral, pronunțând în acest sens o hotărâre nouă potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță prin care i-a stabilit lui Pobedinschi Veaceslav o pedeapsă definitivă de 18 ani închisoare cu încasarea din contul acestuia în beneficiul 13 succesorului părții vătămate Crasnova Svetlana a prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei. Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal, subsidiar verificând materialele dosarului specifică faptul că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la încasarea prejudiciului moral din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate, a fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, în care au fost indicate aceleași motive, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile de către instanța de apel, pe care Colegiul penal le însușește din motivul temeiniciei și argumentării acestora, chestiune ce vine în corespundere cu practica judiciară constantă a CtEDO, expusă inclusiv și în hotărârea în cauza Albert c. României din 16.02.2010. Este necesar de a menționa că potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Astfel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, argumentele recurentului în această parte sunt inadmisibile de drept și nu pot constitui temei pentru casarea deciziei instanței de apel. Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legislației procesual-penale, fiind legală și întemeiată, instanța argumentându-și soluția de condamnare a inculpatului Pobedinschi Veaceslav, menționând lipsa unor temeiuri legale care ar fi necesar de a interveni în hotărârea atacată. De asemenea cercetând decizia instanței de apel sub aspectul, aplicării pedepsei inculpatului Pobedinschi Veaceslav, Colegiul penal reieșind din circumstanțele și de vinovăția inculpatului stabilită de instanța de apel, conchide că pedeapsa aplicată este corectă, legală și echitabilă, corespunde atât principiului proporționalității cât și scopului pedepsei penale, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane. 14 Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care s-a bazat inculpatul în recursul declarat, nu sunt imputabile deciziei atacate, deoarece în urma examinării acesteia, se conchide că instanța de apel a analizat obiectiv circumstanțele cauzei și a dat răspuns la toate motivele expuse în apel în coraport cu poziția inculpatului și a argumentelor de motivare a soluției emise, astfel fiind atestat că decizia instanței de apel corespunde normelor procesual-penale, este legală și întemeiată. În rest, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de către recurent, au o formulare generală și nu pot servi temei pentru casarea deciziei instanței de apel, or, ultima și-a motivat complet soluția emisă acordând deplină eficiență prevederilor legale relevante cauzei. În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile pentru recurs indicate în cerere nu și-au găsit confirmare, iar la examinarea recursului nu s-au depistat erori de drept, care ar impune soluția casării deciziei instanței de apel, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat în cauză, deoarece este vădit neîntemeiat. 7.2. Potrivit recursului ordinar declarat de către succesorul părții vătămate, Crasnova Svetlana, aceasta invocă de drept temeiurile de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În argumentarea recursului ordinar declarat la caz, succesorul părții vătămate susține că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu remiterea cauzei la rejudecare, criticând în esență modul aprecierii de către instanțele de fond a probelor și circumstanțelor comiterii infracțiunii imputate inculpaților, precum și faptul că pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă. Așadar, temeiurile pentru recurs invocate de către recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în cauza supusă judecării sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept. În atare situație, Colegiul penal respinge ca nefondate alegațiile recurentului și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente. 15 Verificând hotărârea atacată, Colegiul apreciază că aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO. Așadar, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile recurentului, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată și ilegală, deoarece nu au fost luate în considerație probele prezentate de către partea apărării. Lecturând textul deciziei instanței de apel, colegiul penal constată că aceasta a fost emisă cu respectarea cerințelor art. 414 alin. Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel, judecând cauza a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel și-a motivat hotărârea prin analiza și sinteza actelor și lucrărilor dosarului. Instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat justificat casarea sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei definitive lui Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav și încasării prejudiciului moral, pronunțând în acest sens o hotărâre corectă prin care i- a fost stabilit pedeapsa definitivă lui Pobedinschi Veaceslav de 18 ani închisoare, cu încasarea prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei, iar lui Gafiiuc Victor pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 17 ani, cu încasarea prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei. Prin urmare, contrar celor invocate de către recurent, Colegiul penal verificând suplimentar lucrările dosarului, remarcă că judecând apelul instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, a audiat suplimentar, inculpații Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav și a cercetat materialele dosarului, adoptând în consecință o soluție corectă. Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel s-a expus asupra tuturor motivelor esențiale invocate în apel, motivându-și decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelului declarat de către inculpatul Pobedinschi Veaceslav și admiterea apelului succesorului părții vătămate Crasnova Svetlana și apelul avocatului Roibu Vasile în numele succesorului părții vătămate Crasnova Svetlana, cu casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei definitive lui Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav și încasării prejudiciului moral, pronunțând în acest sens o hotărâre nouă potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță prin care i-a fost stabilit pedeapsa definitivă lui Pobedinschi 16 Veaceslav de 18 ani închisoare, cu încasarea prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei, iar lui Gafiiuc Victor pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 17 ani, cu încasarea prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei, precum a fost expusă mai sus în pct. 4 al prezentei decizii. Totodată, Colegiul penal reține că, deși recurentul în recursul declarat a făcut referire la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, din conținutul recursului și motivele invocate, Colegiul penal reține că recurentul semnalează și temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății. În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. În acest context, Colegiul penal consideră, că la aplicarea pedepsei inculpaților pentru infracțiunea săvârșită, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75, 90 Cod penal. Colegiul conchide că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpații Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav au săvârșit infracțiunea imputată lor, stabilindu-le o 17 pedeapsă proporțională în raport cu infracțiunile comise, împrejurări ce au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost apreciate cu respectarea prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Opozant argumentelor invocate de către recurent precum că, având în vedere circumstanțele comiterii infracțiunii, inculpaților urma să li se aplice o pedeapsă mai aspră, conform art. 84 Cod penal, prin cumul total, Colegiul notează că inculpații Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav au recunoscut integral fapta comisă solicitând examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, astfel ultimii au acceptat și conștientizat că recunoașterea vinovăției atrage dup sine atragerea la răspundere penală în limitele sancțiunii articolului incriminat, ultimii beneficiind de reducerea cu o treime a limitelor pedepsei, iar instanța de apel în urma individualizării pedepsei are competența exclusivă de a decide asupra mărimii acesteia în limita prevederilor legale relevante. Anume faptul că inculpații au recunoscut integral vina, Gafiiuc Victor la locul de trai se caracterizează satisfăcător, Pobedinschi Veaceslav la locul de trai este caracterizat negativ, anterior au fost judecați, având antecedente penale, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, ținând cont de lipsa circumstanțelor agravante și atenuante, de modalitatea de săvârșire a infracțiunii, de comportamentul cinic față de victimă pe parcursul a câteva ore, cu cauzarea multiplelor lovituri, în opinia Colegiului a influențat instanța de apel de a considera că scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, poate fi realizat doar prin privarea inculpaților de societate pe un termen mai îndelungat, astfel pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate stabilindu-le lui Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 17 ani fiecare, totodată, în temeiul art. 84 alin.(4) Cod penal, la pedeapsa aplicată lui Pobedinschi Veaceslav, instanța de apel a adăugat pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 11.10.2018, stabilindu-i lui Pobedinschi Veaceslav pedeapsa definitivă sub formă de 18 ani închisoare. În acest sens Colegiul penal consideră că, pedeapsa aplicată inculpaților Gafiiuc Victor și Pobedinschi Veaceslav este corectă, echitabilă și proporțională faptei comise, numită ținându-se cont de scopul pedepsei penale. Pedeapsa aplicată corespunde gradului prejudiciabil și de pericol social, circumstanțelor comiterii infracțiunilor, atitudinii inculpaților față de cele întâmplate și conștientizarea pericolului crimei săvârșite. Colegiul penal reține că, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu 18 gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. În consecință, Colegiul penal apreciază că argumentele punctate în cererea de recurs privind greșita individualizare a pedepsei nu sunt incidente cauzei deferite judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa aplicată inculpaților fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu scopul pedepsei penale, fapt ce determină incontestabil concluzia de inadmisibilitate a recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Pobedinschi Veaceslav și de către succesorul părții vătămate Crasnova Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui Gafiiuc Victor XXXXX și Pobedinschi Veaceslav XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 octombrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 19