1ra-17/2020 — art. 186 alin 2 lit. d, 184 alin.4 CP

1ra-17/2020 — art. 186 alin 2 lit. d, 184 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-17/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Vladimir Timofti

Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Bolocan

Ludmila în numele inculpatului Ciorici Ion și recursul suplimentar declarat de către avocatul

Istrate Angela în numele inculpatului Ciorici Ion, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 17 decembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Ciorici Ion xxxx, născut la xx xx xxxx,

originar și domiciliat xxxx xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.03.2018 – 17.12.2018;

Instanța de apel: 01.02.2019 – 05.03.2019;

Instanța de recurs: 18.05.2019 – 04.02.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă:

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. d), 186 alin.(4) Cod penal,

fiindu-i aplicată pedeapsa după cum urmează:

- în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, 1 an închisoare;

- în baza art.186 alin.(4) Cod penal, 6 ani închisoare.

S-a încasat din contul inculpatului Ciorici Ion în beneficiul lui Vstarovschi Vasile suma

de 12 500 lei cu titlu de prejudiciu material.

S-a încasat din contul inculpatului Ciorici Ion în beneficiul lui Bocan Selian suma de

188 380 lei cu titlu de prejudiciu material, prejudiciu moral în sumă de 10 000 lei și

cheltuielile de judecată în sumă de 1 182 lei, iar în total suma de 199 560 lei.

S-a încasat de la inculpatul Ciorici Ion în contul statului cheltuielile judiciare în sumă

de 3 780 lei.

1

06.08.2016, aproximativ la ora 03:00 - 05:00, aflându-se în xxxx, xxxx, acționând

intenționat, urmărind premeditat scopul de sustragere a bunurilor altei persoane, prin

acces liber, a sustras din fața localului II „Istrate Ghenadie”, o motocicletă de model

„Viper” cu n/î xxxx, cu numărul sașiului xxxx, ce aparține cet. Vistarovschi Nicolai,

după care cu bunul sustras a părăsit locul faptei, cauzând părții vătămate un prejudiciu

material considerabil în sumă de 12 500 lei.

Tot el, în noaptea de 20.01.2018 spre 21.01.2018 în intervalul de timp cuprins în

jurul orei 20:00 - 01:00, împreună cu alte persoane neidentificate urmărind scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane a pătruns prin geam în casa lui Bocan

Stelian a.n. xxxx din xxxx xxxx și a sustras pe ascuns 7000 euro la cursul oficial de 20.71

lei pentru un euro și două lănțișoare de aur ce au greutatea în total de 60 gr cu prețul de

723.51 lei gramul de aur astfel cauzându-i părții vătămate o pagubă materială considerabilă

în sumă de 188 380 lei.

3.1. Avocatul Bolocan Ludmila în numele inculpatului, care a solicitat casarea parțială a

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia Ciorici Ion să fie

achitat de sub învinuirile înaintate în baza art.186 alin.(4) Cod penal, pe motiv că fapta nu

a fost săvârșită de inculpat și aplicarea unei pedepse mai blânde pe epizodul comiterii

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) Cod penal, sub formă de amendă sau muncă

neremunerată în folosul comunității.

În motivarea apelului a invocat următoarele argumente:

- instanța de fond a făcut trimitere la probele acuzării, însă nu a motivat în ce mod,

probele administrate probează intenția infracțională a inculpatului;

- instanța nu a constatat pătrunderea lui Ciorici Ion în casa părții vătămate prin fereastra

de la baie, dacă nu au fost ridicate amprente digitale de la fereastra din baie și nici efectuată

expertiza traseologică a urmelor de încălțăminte lăsate în zăpadă (urme de adâncime). Mai

mult, în cadrul urmăririi penale s-a constat că fereastra din baie nu a fost forțată, fiind

deschisă din interior;

- instanța a ajuns la concluzia că doar Ciorici Ion avea încălțăminte de model ”

Uggi” și că în acea seară nu a împrumutat-o nimănui, iar partea vătămată l-a văzut numai

pe inculpat încălțat în așa încălțăminte. Astfel, folosindu-se de faptul că Bocan Stelian se

afla la bar, a pătruns în domiciliul părții vătămate și a sustras banii. Ciorici Ion nu s-a

aflat permanent la bar, și a ieșit o dată pentru 10 min, iar altă dată pentru 20-30 min;

- instanța nu a ținut cont de faptul că la acel moment Ciorici Ion nu cunoștea că Bocan

Stelian ar fi vândut automobilul său personal pentru care a încasat 7 000 euro. Despre acest

fapt comunică însuși inculpatul și partea vătămată. Ciorici Ion a aflat de la Bocan Stelian că

iau fost sustrașii banii aproximativ la ora 01.00 la 21.01.2018;

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și cadrul cercetării judecătorești nu a fost

demonstrată vinovăția inculpatului, lipsesc careva probe utile, pertinente și concludente care

ar confirma faptul că infracțiunea a fost comisă de Ciorici Ion;

- apărarea menționează, că în speță, modul în care mijloacele de probă au fost obținute s-

a desfășurat prin procedee probatorii contrare codului de procedură penală și a jurisprudenței

2

CEDO, astfel procesul penal în privința inculpatului Ciorici Ion Dumitru, în ansamblul său,

în sensul art.6 al Convenției nu a fost echitabil. Dreptul la un proces echitabil în lumina

Convenției, se bazează pe respectarea cu strictețe a principiilor fundamentale ale procesului

judiciar: ”egalitatea armelor”, ”contradictorialitatea” (cu precădere în admisibilitatea

probelor), ”motivarea deciziilor”, care semnifică tratarea egală a părților pe toată durata

desfășurării procedurii în fața instanțelor de judecată, fără ca vreuna dintre ele să fie

avantajată în raport cu cealaltă. (a se vedea hot. CEDO din 22.02.1996, cauza Bulut contra

Austriei, §47)

3.2. Avocatul Dumitru Bejenar în interesele părții vătămate, Bocan Stelian, care a

solicitat casarea parțială a sentinței în partea acțiunii civile, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă

înaintată, cu încasarea de la Ciorici Ion suma de 220 293.25 lei.

respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărârii atacate, fără careva

modificări.

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, dând faptelor săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală,

care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

În continuare, instanța de apel a indicat că analizând și apreciind declarațiile inculpatului

prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții, utilității le-a apreciat ca fiind ne veridice, indicând că inculpatul a oferit astfel

de depoziții în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru infracțiunile imputate

acestuia, relevant fiind și faptul că declarațiile inculpatului se combat prin probele analizate,

care coroborează între ele.

Cu referire la motivele invocate de apărare precum că prima instanță a adoptat soluția

incorectă de condamnarea lui Ciorici Ion, acesta urmând a fi achitat de sub învinuirea

înaintată în baza art.186 alin.(4) Cod penal, instanța de apel a constatat că prima instanță nu

a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii

vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale.

Instanța de apel a considerat că aceste afirmații ale avocatului reprezintă opinia

subiectivă a acestuia, or prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat soluția

luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și

cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art.100

alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia

corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptelor și prezența în acțiunile

inculpatului a elementelor infracțiunilor incriminate.

3

Argumentele expuse de instanța de fond și motivele din sentință pentru a evita repetări

inutile, instanța de apel le-a însușit, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO.

Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită vina

inculpatului pe deplin prin probele, care coroborează între ele, inclusiv declarațiile părții

vătămate Bolocan Stelian, martorilor Cotorobai S., Telemau A., Davidenco E., Teleman Gr.,

Coșeri E., expertului Kesaev A. și materialele cauzei care au fost cercetate în ședința de

judecată, demonstrând incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de furt.

Instanța de apel a reținut că, odată cu momentul aducerii la cunoștință a materialelor

cauzei penale, apărătorul Bolocan Ludmila a obiectat supra probelor însă prin ordonanța

procurorului în Procuratura raionului Nisporeni, Teodor Diaconu demersul apărătorului

Bolocan Ludmila a fost respins, apărătorului fiind-i explicat dreptul de a înainta în

prezența unui eventual dezacord cu hotărârea adoptată, plângere procurorului ierarhic

superior, sau judecătorului de instrucție, însă până la întocmirea rechizitoriului, dar și

după întocmirea și înmânarea acestuia apărătorul nu a contestat actele OUP, la fel

apărătorul nu a înainta referință vis-a-vis de rechizitoriu, stări de fapt ce indică la

caracterul declarativ al argumentelor apelantului.

Instanța de apel a respins afirmațiile avocatului în partea în care a solicitat achitarea

inculpatului pe episodul ce vizează infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(4) Cod penal,

pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, or din probele analizate și apreciate de

instanța de judecată s-a stabilit că anume Ciorici Ion a comis furtul incriminat.

Instanța de apel a mai reținut, că fiind audiat în ședința de judecată, partea vătămată,

Bolocan Stelian, a precizat că anume la data de 20.01.2018 a vândut automobilul mun.

Chișinău la prețul de 7 000 euro. S-a întors acasă cu cet. Fomov Andrei pe care l-a rugat

să vină la Chișinău. Cu el se mai afla și Sîrbu Victor. Ei știau că a vândut automobilul.

Ajungând acasă în s. Iurceni, r-nul Nisporeni ei au servit o cafea, apoi a ascuns

portmoneul cu bani și alte documente sub salteaua dormitorului în prezența lor. Ulterior,

toți trei au plecat și la revenire a depistat lipsa banilor, iar pe plapomă a observat urmă

de încălțăminte, care avea numai Ciorici Ion. Fiind ridicată încălțămintea lui Ciorici Ion,

a fost supusă expertizei, care conform concluziei urma de încălțăminte nr.1 de pe

suprafața foii format A4, urmele de încălțăminte nr.1 și nr.4 de pe suprafața plapomei

prezentate la examinate, ridicate din s. Iurceni, r-n Nisporeni de la domiciliul cet. Bocan

Stelian au fost efectuate cu talpa încălțămintei destinate pentru piciorul drept ridicate de

la cet. Ciorici Ion. Urma de încălțăminte nr.1 de pe suprafața foii format A4, urmele de

încălțăminte nr.3 pe suprafața plapomei prezentate la examinate, ridicate din s. Iurceniu,

r-nul Nisporeni de la domiciliul cet. Bocan Stelian au fost efectuate cu talpa

încălțămintei destinate pentru piciorul stâng ridicate de la cet. Ciorici Ion. Urma de

încălțăminte nr.2 de pe suprafața foii format A4, urmele de încălțăminte nr.3 pe suprafața

plapomei prezentate la examinate, ridicate din s. Iurceniu, r-nul Nisporeni de la

domiciliul cet. Bocan Stelian au fost efectuate cu talpa încălțămintei asemănătoare ca

model și tip cu încălțămintea ridicată de la cet. Ciorici Ion, totodată, inculpatul Ciorici

Ion, fiind audiat în cadrul urmării penale a menționat că încălțămintea a cumpărat-o de la

Chișinău, și nu a împrumutat-o nimănui și altcineva nu avea cum s-o i-a de la dânsul. La

fel, din CD cu convorbirile telefonice din telefonul ce îi aparține lui Ciorici Ion, rezultă

4

că anume în perioada dispariției banilor din casă a vorbit cu un prieten pe nume Istrate

din Chișinău cu care stătea în chirie. A menționat că are o „delă„ importantă și nu are

posibilitatea să-i comunice prin telefon. Martorii audiați în ședința de judecată la fel au

confirmat faptul că Ciorici Ion s-a aflat în barul din s. Iurceni, r-nul Ungheni unde juca în

cărți cu alte persoane, însă nu permanent, erau momente că ieșea afară și aproximativ în acea

perioadă a lipsit odată 10 min, iar altă dată 20-30 min.

Instanța de apel a reiterat că aceste stări de fapt, fiind cumulate indică indubitabil că

inculpatul Ciorici Ion a comis furtul banilor și altor bunuri din casa lui Bocan Stelian.

Or, după cum a declarat Bocan Stelian așa încălțăminte purta numai Ciorici Ion, iar în

acea seară el era încălțat în cizmele cu inscripția UGGI la talpă. Urmele de încălțăminte

depistate anume au fost făcute cu încălțămintea ce aparține lui Ion Ciorici și nu altă

încălțăminte.

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a

aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art.art.7, 75 Cod penal, a ținut

cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Astfel, instanța de apel a menționat că, prima instanță a dat o apreciere corectă probelor

din dosarul penal și a stabilit inculpatului Ciorici Ion, o pedeapsă echitabilă, respectând

dispozițiile art.75 din Codul penal.

ordinare:

6.1. Avocatul Bolocan Ludmila în numele inculpatului, indicând temeiurile prevăzute la

art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea hotărârilor adoptate,

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Ciorici Ion să fie achitat.

În susținerea solicitării sale, recurentul a invocat că la 05.03.2019 a înaintat un demers

privind audierea în calitate de martor a colaboratorilor organului de urmărire penală, ofițerul

criminalist, Popescu Șt., Budescu I., Mocanu M. inspector IP Nisporeni, care activează în

cadrul IP or. Nisporeni, în vederea elucidării unor circumstanțe importante ce țin de

învinuirea lui Ciorici Ion în comiterea infracțiunii în baza art.186 alin.(4) Cod penal, care la

21.01.2018 l-au condus pe Ciorici Ion la ora 05:30 la domiciliul părții vătămate Bocan

Stelian, demersul a fost respins de instanță, cât și cererea de a fi audiat martorul apărării, care

nu a putut fi audiat în prima instanță, deoarece s-a aflat peste hotarele tarii, care a ieșit

împreună cu Ciorici Ion să fumeze la 20.01.2018, astfel fiind demonstrat că în intervalul de

timp de la 20-30 min și locul de aflare a lui Ciorici Ion la 20.01.2018-21.01.2018, aceea

perioadă de timp care a conchis instanța că inculpatul a mers la Bocan Stelian și a sustras

banii și două lănțișoare din aur.

Mai indică la aceia că, atât organul de urmărire penală cât și prima instanță au respins

cererea apărării privind ridicarea informației cu privire la localizarea exactă a abonatului

Ciorici Ion la 20.01.2018-21.01.2018, astfel lipsindu-l pe inculpat de posibilitatea de a

administra probe în apărarea sa. Nu a fost efectuată confruntarea cu persoanele care

inițial au fost bănuite de partea vătămată, care s-au aflat împreună cu acesta la domiciliul

său la 20.01.2018 Fomov A., Sîrbu V. și Constantinovici V., aceștia fiind audiați în calitate

5

de martori la urmărirea penală.

Instanțele ierarhic inferioare bazându-se pe mijloacele de probă prezentate de acuzare și

declarațiile părții vătămate, eronat au ajuns la concluzia că doar Ciorici Ion avea

încălțăminte de model UGGI, iar partea vătămată l-a văzut numai pe inculpat încălțat în

așa încălțăminte.

Apărarea consideră că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de practica CEDO și

au pronunțat soluții ilegale în privința lui Ciorici Ion, spre exemplu în cauza Grădinar vr

Moldova (hotărâre din 8 aprilie 2008, nr.7170/02 ara.117) Curtea a găsit violarea art.6 din

momentul în care ”instanțele naționale simplu au ales să ignore multiple violări serioase ale

legislației, specificate de instanțele inferioare, precum și să nege o serie de elemente

fundamentale cum ar fi faptul că acuzatul a avut alibi la presupusul moment al comiterii

infracțiunii”.

Omisiuni similare de a aduce motive suficiente au avut ca rezultat constatări ale

violărilor art.6 al Convenției în hotărârile Salov vr Ukraine (nr.65518/01 § 92 ECHR 2005-...(

extrase), Melnic vr Moldova (nr.6923/03 §39-44, 14 noiembrie 2006). Apărarea consideră că

reieșind din practica Curții Europene instanțele de judecată urmau să se expună nu supra

tuturor motivelor invocate de pârți în susținerea pozițiilor, dar urmau să prezinte aprecierea

motivelor de bază prezentate de pârți, care pot influența esențial soluția instanței.

Modul în care s-a desfășurat urmărirea penală și petrecerea procesului penal în prima

instanță, acuzarea renunțând la toți martorii, dintre care fiind potențiali bănuiți în cauza dată

Fomov A., Sîrbu V., Constantinovici V., care s-au aflat cu partea vătămată la data de

20.01.2018-21.01.2018, anume ei au văzut unde au fost puși bani fiind buni prieteni cu

Bocan Stelian. Declarațiile lor au o importanță deosebită la elucidarea tuturor

circumstanțelor cauzei. Ei au fost acei pe care partea vătămată ia bănuit de sustragere

chiar de la început. Aceste persoane au părăsit teritoriul tarii imediat după ce a avut loc

sustragerea, iar Fomov Andrei și-a schimbat și prenumele. Mai mult în privința unor

persoane necunoscute cauza a fost disjunsă, or în cadrul urmăririi penale pentru aflarea

adevărului urmează a fi întreprinse toate acțiunile prevăzute la art.19 Cod de procedură

penală, astfel încât să fie înlăturat orice dubiu. Justiția urmează să se efectueze în baza

principiilor diriguitoare ale dreptului penal, egalității, echității, legalității, umanismului.

Instanța de apel apreciind materialele cauzei a stabilit că argumentele apărătorului în care

a invocat nulitatea probelor, nu pot fi reținute ca întemeiate, deoarece documentele acumulate

și administrate de OUP au fost întocmite cu respectarea normelor de procedură, iar la

momentul efectuării acțiunilor de urmărire penală inculpatul a fost asistat de apărător fapt

care nu corespunde adevărului, deoarece până a fi condus Ciorici Ion la Inspectoratul de

Poliție Nisporeni, organul de urmărire penală ilegal, în absența apărătorului, au încălcat

normele de procedură penală (la dosar există plângerea inculpatului), iar ridicarea

încălțămintei s-a făcut cu încălcări procedurale grave, ceea ce duce la nulitatea procesului

verbal de ridicare din motivul că nu au fost respectate prevederile art.art.128, 131 Cod de

procedură penală - procedura de efectuare a percheziției și ridicării de obiecte și documente.

Procesul verbal de ridicare este semnat doar pe ultima pagină, lipsește mențiunea despre

faptul dacă încălțămintea a fost sigilată și împachetată, iar pachetele sigilate se semnează de

către persoana care a efectuat sigilarea, lipsesc datele despre caracteristicile încălțămintei,

6

mărimea.

La 03.12.2018 în ședința de judecată au fost cercetate corpurile delicte: încălțămintea

ridicată de la Ciorici Ion, cearșaful ridicat de la Bocan Stelian și telefonul care aparține lui

Ciorici Ion de model Hawai. Aceleași încălcări procedurale se regăsesc și la cercetarea

corpurilor delicte. Lipsește semnătura persoanei care a efectuat sigilarea, încălcându-se

prevederile art.13l alin (5) Cod de procedură penală.

6.2. La 30 octombrie 2019, avocatul Istrate Angela în numele inculpatului Ciorici Ion a

declarat recurs suplimentar, în care indică argumente identice cu cele din recursul avocatului

Bolocan Ludmila în numele inculpatului, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Ciorici Ion să fie achitat.

La 30 octombrie 2019, avocatul Istrate Angela, depune o cerere de completare a

recursului, în care indică argumente similare cu cele deja invocate în recursul declarat.

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de avocatul

Bolocan Ludmila în numele inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

7.1. Partea vătămată Bocan Silvia, a prezentat referință pe marginea recursului declarat

de către avocatul Bolocan Ludmila în numele inculpatului, solicitând respingerea acestuia, ca

inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.

invocate, Colegiul penal lărgit conchide că, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Bolocan Ludmila în numele

inculpatului.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Colegiul penal atestă, că partea apărării a indicat drept temei pentru declararea recursului

prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

7

de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

precum și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept

nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Cu referire la obiecțiile apărării prin care se invocă faptul că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor argumentelor din apel, instanța de recurs menționează că motivarea hotărârii

este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod

necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Nu pot fi reținute nici argumentele recurentului prin care se invocă că instanța de apel a

examinat selectiv probele, fiind puse la baza soluției adoptate declarațiile contradictorii ale

părții vătămate Bocan Stelian, deoarece din conținutul deciziei atacate rezultă, că instanța de

apel a respectat inclusiv și prevederile art.101 alin.(3) Cod de procedură penală, unde este

stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare prestabilită pentru instanță.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că instanța de apel a examinat toate probele din

dosar, le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt

suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpatului.

Colegiul penal respinge argumentele invocate în recurs prin care se susține că instanțele

de judecată nu s-au expus asupra cererilor și demersurilor înaintate de apărare în instanța de

judecată, întrucât menținând sentința primei instanțe, la rândul său instanța de apel corect a

reținut că aceste argumente au constituit obiect de examinare în prima instanță, care au primit

apreciere și o nouă reexaminare nu este necesară.

Referitor la obiecțiile apărării privind legalitatea acțiunilor de urmărire penală, instanța

de recurs reține că din materialele cauzei nu rezultă că apărătorul și inculpatul ar fi avut

careva obiecții asupra acțiunilor organului de urmărire penală la etapa de prezentare a acestor

materiale, iar invocarea nulității actului procedural la etapa examinării recursului ordinar,

contravine prevederilor art.251 alin.(4) Cod de procedură penală.

Cu referire la argumentele recurentului prin care se invocă faptul, că instanța nejustificat

8

a respins demersurile privind audierea martorilor, Colegiul penal atestă că aceste demersuri

au fost înaintate în fața primei instanțe, care la rândul său, consultând opinia părților în

proces a stabilit că aceste probe nu au relevanță la speța judecată, iar potrivit procesului-

verbal al ședinței de judecată al instanței de apel rezultă că instanța de apel și-a întemeiat

concluziile pe probele cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, acestea fiind date

citirii în ședința de judecată și reflectate în procesul-verbal, iar la finisarea cercetării

judecătorești avocatul Bolocan Ludmila și inculpatul Ciorici Ion, nu au avut obiecții, nu au

solicitat audierea suplimentară a martorilor, totodată careva obiecții nemijlocit la procesul-

verbal al ședinței de judecată, ulterior, nu a fost depuse de către părți în ordinea prevăzută de

legislația procesuală.

Cu referire la temeiul invocat de recurent și prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de

procedură penală, instanța de recurs atestă, că argumentele aduse de apărare în dezacord cu

încadrarea juridică a faptelor imputate inculpatului se axează preponderent pe dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, însă în acest sens, Colegiul precizează că motivele de

reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării, ca fiind ilegală

a hotărârilor contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de

probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt,

decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa

greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci

verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea

dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunilor incriminate, astfel că reaprecierea

probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art.427

Cod de procedură penală.

Astfel, apărarea în recursul dedus judecății prezintă versiunea că probele prezentate de

către organul de urmărire penală și cercetate de către instanțele judecătorești nu ar dovedi cu

certitudine că fapta incriminată inculpatului întrunește elementele infracțiunii prevăzute de

art.186 alin. (4) Cod penal.

Raportând însă aceste argumente la conținutul deciziei atacate, Colegiul penal constată

că instanța de apel a dat o argumentare amplă soluției pronunțate, apreciind just că

probatoriul administrat dovedește săvârșirea de către Ciorici Ion a infracțiunii prevăzute de

art.186 alin.(4) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșit în proporții mari, această concluzie fiind bazată pe analiza obiectivă a întregului

cumul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor.

Așadar, nu pot fi reținute argumentele apărării prin care se subliniază că din materialele

cauzei nu poate fi dovedită cu certitudine vina inculpatului în comiterea faptelor imputate, or,

analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel la judecarea apelului,

a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.414 alin.(1), (5) și

art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se

9

întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct.5 din prezenta decizie, soluție pe

care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine

în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs

România din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Având în vedere cele expuse, Colegiul penal ajunge la concluzia că argumentele invocate

de către avocatul Bolocan Ludmila în numele inculpatului sunt neîntemeiate, iar din acest

considerent recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.

Referitor la recursul suplimentar declarat la 29 și 30 octombrie 2019 de către avocatul

Istrate Angela în numele inculpatului Ciorici Ion.

Potrivit prevederilor art. 435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecând recursul, este în drept de a-l respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, în cazul în care constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor

legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

În cazul dat, Colegiul penal lărgit constată că recursul suplimentar declarat la 29 și 30

octombrie 2019 de către avocatul Istrate Angela în numele inculpatului Ciorici Ion este

declarat peste termen, drept urmare este pasibil respingerii ca inadmisibil.

Așadar, Colegiul penal lărgit menționează că legislația procesual penală nu prevede

noțiunea de recurs suplimentar, astfel că toate cererile ce se referă la dezacordul față de

hotărârea instanței de apel se declară în mod obligatoriu în interiorul termenului de 30 de zile

prevăzut de legiuitor la art.422 Cod de procedură penală, fără a fi posibilă extinderea

acestuia.

Colegiul penal lărgit, remarcă că, în speța dată termenul de declarare a recursului ordinar

curge din momentul pronunțării integrale a deciziei instanței de apel, adică din 02 aprilie

2019 și expiră la 02 mai 2019, aceasta fiind considerată ultima zi de depunere a recursurilor

ordinare. În asemenea situație, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că avocatul Bolocan

Ludmila a depus în numele inculpatului Ciorici Ion la 12 aprilie 2019, pe care îl consideră ca

fiind depus în interiorul termenului de contestare prevăzut de legislația procesual-penal.

În pofida faptului dat, recurentul Istrate Angela la 29 și 30 octombrie 2019 depune în

numele inculpatului Ciorici Ion o cererea de completare a recursului declarat, pe care

Colegiul penal lărgit o consideră ca fiind o cererea de recurs ordinar, însă a fost depusă peste

termenul legal de contestare.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul declarat de avocatul Istrate

Angela în numele inculpatului la 29 și 30 octombrie 2019 este tardiv, deoarece a fost depus

cu mult peste termenul de 30 zile prevăzut de legislația procesual-penală.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

10

Respinge ca inadmisibile recursul ordinar declarat de către avocatul Bolocan Ludmila în

numele inculpatului Ciorici Ion și recursul suplimentar declarat de către avocatul Istrate

Angela în numele inculpatului Ciorici Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 05 martie 2019, în cauză penală privindu-l pe Ciorici Ion xxxx, cu

menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 martie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

11