1ra-554/2019 — art. art. 187 alin. 2 lit. f, 217/1 alin. 3, lit. b, f CP

1ra-554/2019 — art. art. 187 alin. 2 lit. f, 217/1 alin. 3, lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-554/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de către avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului Carai Alexandru și

de către avocatul Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad, prin care

se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din

20 noiembrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

15 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui

Băetrău Vlad xxxxx, născut la xxxxx, originar

xxxxx și domiciliat xxxxx

și

Carai Alexandru xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.12.2016 - 20.11.2017;

Instanța de apel: 26.02.2018 - 15.10.2018;

Instanța de recurs: 30.01.2019 - 29.05.2019.

A C O N S T A T A T:

2017, Băetrău Vlad a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea

vătămată Pîntea Elena), la 6 (șase) ani închisoare, fără amendă;

- art. 187alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea

vătămată xxxxx), la 6 (șase) ani închisoare, fără amendă;

- art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor

stupefiante pe termen de 4 (patru) ani.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 7 (șapte) ani închisoare, fără amendă, cu

privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor

1

stupefiante pe termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei închisorii în

penitenciar de tip semiînchis.

Băetrău Vlad a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează

partea vătămată Certan Neli), din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Carai Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171

alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate

de gestionarea substanțelor stupefiante pe termen de 4 (patru) ani.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de Pîntea Elena, fiind dispusă

încasarea în beneficiul acesteia din contul inculpatului Băetrău Vlad a sumei de

12110 (douăsprezece mii o sută zece) lei, cu titlu de prejudiciu material.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată xxxxx, fiind

dispusă încasarea în beneficiul acesteia din contul inculpatului Băetrău Vlad a

sumei de 3900 (trei mii nouă sute) lei, cu titlu de prejudiciu material.

inculpatul Băetrău Vlad, la 09 noiembrie 2016, aproximativ la ora 19:05,

urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se la

intersecția străzilor Nicolae Dimo și Alecu Russo, mun. Chișinău, a sustras

deschis de la xxxxx o geantă de culoare neagră din piele la prețul de 600 lei, în

care se afla un portmoneu la preț de 100 lei și în care erau bani în sumă de 900

lei și 50 Euro, care conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la data comiterii

infracțiunii constituiau 1095 lei, router wi-fi la preț de 1000 lei, un încărcător de

culoare albă pentru telefon mobil model „Samsung” la preț de 250 lei, buletin de

identitate, poliță de asigurare și carnetul de elev toate pe numele cet. xxxxx,

cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil în valoare

totală de 3945 lei.

Tot el, Băetrău Vlad, la 18 noiembrie 2016, aproximativ la ora 20:00,

acționând intenționat și urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, aflându-se pe str. Matei Basarab, 9/1, mun. Chișinău, apropiindu-se din

spate de cet. Pîntea Elena, a sustras în mod deschis de la aceasta o geantă din

piele la prețul de 700 lei, în care se aflau actele de identitate pe numele victimei,

cosmetică decorativă „Rouge Dior” la preț de 600 lei, rimel negru la preț de 100

lei, telefon mobil model „Huawei” la prețul de 10000 lei, portmoneu din piele la

prețul de 200 lei și bani în numerar în sumă de 400 hrivne ucrainene, care

conform ratei oficiale de schimb la ziua comiterii infracțiunii constituia suma de

310,88 lei.

Ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Băetrău Vlad, acesta a cauzat

părții vătămate Pîntea Elena un prejudiciu material considerabil în sumă totală

de 12110,88 lei.

Inculpatul Băetrău Vlad, acționând de comun acord și împreună cu

inculpatul Carai Alexandru și alte persoane, urmărind scopul punerii în circulație

a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare,

2

acționând prin complicitate, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în

calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, expediere, transportare,

distribuire și vânzare ilegală a precursorilor, a săvârșit acțiuni prejudiciabile de

circulație ilicită a drogurilor, manifestată prin procurarea lor din diferite surse și

comercializarea către alte persoane, începând cu o perioadă nedeterminată de

timp și până la 18 noiembrie 2016.

Tot el, Băetrău Vlad, acționând de comun acord și împreună cu

Carai Alexandru și alte persoane, la 11 noiembrie 2016, fiind în apropierea

blocului de studii al ASEM, pe str. Crângului, 2, mun. Chișinău, a comercializat

către investigatorul sub acoperire cu date de identitate cifrate Mardari Sandu,

contra sumei de 3200 lei, substanță narcotică „marihuana” în cantitate de 68,367

grame.

Masa totală a substanței narcotice marihuana, pusă în circulație de

Băetrău Vlad, în circumstanțele indicate este de 68,367 g, ce constituie proporții

mari.

Tot el, Băetrău Vlad este învinuit în aceea că, la 09 noiembrie 2016,

aproximativ la ora 19:45, acționând de comun acord și împreună cu

Carai Alexandru și alte persoane, aflându-se pe str. Kiev, 16/1, au transmis către

investigatorul sub acoperire cu date de identitate cifrate Mardari Sandu

substanța narcotică „marihuana” în cantitate de 0,8 g.

La fel, prin rechizitoriu Băetrău Vlad este învinuit în aceea că, la

12 noiembrie 2016, aproximativ la ora 16:40, acționând intenționat și urmărind

scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. Matei

Basarab, 10/3, mun. Chișinău, apropiindu-se din spate de cet. Certan Neli, a

sustras în mod deschis de la aceasta o geantă din piele la prețul de 500 Euro, care

conform ratei oficiale de schimb la ziua comiterii infracțiunii constituia suma de

10805,45 lei, portmoneu din piele la prețul de 100 Euro, care conform ratei

oficiale de schimb la data comiterii infracțiunii constituia suma de 2161,09 lei,

bani în numerar în sumă de 1500 Euro, care conform ratei oficiale de schimb la

ziua comiterii infracțiunii constituia suma de 32416,35 lei, bani în numerar în

sumă de 400 lei, pașaportul pe numele victimei. Ca urmare a acțiunilor

infracționale ale lui Băetrău Vlad, părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu

material considerabil în sumă totală de 45782,89 lei.

Inculpatul Carai Alexandru, acționând de comun acord și împreună cu

Băetrău Vlad și alte persoane, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a

substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare,

acționând în complicitate, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în

calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere,

transportare, distribuire și vânzare ilegală a precursorilor, a săvârșit acțiuni

prejudiciabile de circulație ilicită a drogurilor, manifestată prin procurarea lor

din diferite surse și comercializarea către alte persoane, începând cu o perioadă

nedeterminată de timp și până la 11 noiembrie 2016.

3

Astfel, la 09 noiembrie 2016, aproximativ la ora 19:45, cet. Carai

Alexandru, acționând de comun acord cu alte persoane, aflându-se pe str. Kiev,

16/1, au transmis către investigatorul sub acoperire cu date de identitate cifrate

Mardari Sandu substanța narcotică „marihuana” în cantitate de 0,8 grame.

Tot el, Carai Alexandr, acționând de comun acord și împreună cu

Băetrău Vlad și alte persoane, la 11 noiembrie 2016, fiind în apropierea blocului

de studii al ASEM, pe str. Crîngului, 2, mun. Chișinău, a comercializat către

investigatorul sub acoperire cu date de identitate cifrate Mardari Sandu, contra

sumei de 3200 de lei, substanță narcotică „marihuana” în cantitate de 68,367

grame.

Masa totală a substanței narcotice marihuana, pusă în circulație de către

Carai Alexandru, în circumstanțele indicate este de 69,367 grame, ce constituie

proporții mari.

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima

instanță, potrivit căreia Băetrău Vlad să fie recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul din 09 noiembrie

2016) la 6 ani închisoare, fără amendă;

- în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul din 12 noiembrie

2016) la 6 ani închisoare, fără amendă;

- în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul din 18 noiembrie

2016) la 6 ani închisoare, fără amendă;

- în baza art. 2171 alin. (3) Cod penal (pe episodul din 13 iulie 2016) la 5

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

o anumită activitate pe un termen de 4 ani.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al

pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 7 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Inculpatul Carai Alexandru să fie recunoscut culpabil în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) Cod penal (pe episodul din 13 iulie

2016) și a-i aplica pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În motivarea apelului, procurorul a invocat următoarele argumente:

- instanța de fond a calificat corect acțiunile inculpatului Carai Alexandr,

conform art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal și ale inculpatului Băetrău Vlad

conform art. art. 187 alin. (2) lit. (f), art. 2171 alin. (3) lit. b), (f) Cod penal, însă

incorect a apreciat probele administrate legal în cadrul urmăririi penale și

prezentate spre examinare, iar ca rezultat a dispus neîntemeiat achitarea lui

Băetrău Vlad de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187

4

alin. (2) lit. f) Cod penal, pe episodul în care figurează partea vătămată

Certan Neli;

- la adoptarea hotărârii, prima instanță nu a luat în considerație

declarațiile părții vătămate Certan Neli, care urmau a fi coroborate și cu alte

probe, și anume cu procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei,

în cadrul căreia de către partea vătămată Certan Neli a fost recunoscută persoana

care a jefuit-o la 12 noiembrie 2016, și care ulterior a fost stabilită ca

Băetrău Vlad;

- la fel, nu au fost luate în considerație declarațiile martorilor Vîrlan Ioana

și Tumaha Mihail, precum și faptul că Carai Alexandru a fost recunoscut în

calitate de martor;

- la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a ținut cont în măsură

deplină de personalitatea inculpaților, nici de comportamentul lor în timpul și

după săvârșirea infracțiunii și nici de faptul că pe perioada efectuării urmăririi

penale inculpatul nu a contribuit activ la descoperirea infracțiunilor date, vina

nu și-a recunoscut-o, prejudiciul cauzat nu a fost restituit.

3.1. Inculpatul Băetrău Vlad și avocatul acestuia Hlopețchi Igor au

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care inculpatul

Băetrău Vlad învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187

alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea vătămată

Pîntea Elena) și art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează

partea vătămată xxxxx) să fie achitat, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat, iar pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (3) lit. b), f) Cod penal, inculpatul Băetrău Vlad să fie achitat din motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar acțiunile civile să fie lăsate fără

soluționare.

În motivarea apelului au invocat următoarele argumente:

- examinarea cauzei în privința lui Băetrău Vlad a fost unilaterală, nefiind

stabilite toate circumstanțele cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției a fost

interpretată ca o circumstanță agravantă sui genesis, care a înrăutățit situația

justițiabilului;

- prima instanță nu a constatat pe deplin starea de fapt și de drept a

acțiunilor săvârșite, ezitând să dea probelor examinate o apreciere juridică

cuvenită, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală;

- raționamentele puse la baza sentinței au un caracter vădit tendențios,

bazat pe presupuneri care defavorizează justițiabilul și probele pe care se

fundamentează sentința suferă de un viciu fundamental de admisibilitate;

- prima instanță eronat a reținut că Băetrău Vlad nu a avut o comportare

sinceră în cursul procesului penal în partea ce ține de recunoașterea vinovăției

și din declarațiile sale nu rezultă regrete pentru faptele comise, or, instanța nu a

făcut decât să-l recunoască vinovat și să-l condamne pentru simplu motiv că nu

5

a recunoscut vinovăția, fapt inadmisibil într-un stat de drept și o societate

democratică;

- instanța de fond a pus la baza soluției de condamnare acele probe, la

cercetarea cărora nu au avut acces părțile în egală măsură, nefiind asigurate cu

posibilități egale pentru susținerea pozițiilor sale;

- instanța de judecată nu a luat în considerație circumstanțele atenuante

stabilite pe caz, și anume, că anterior nu a mai fost tras la răspundere penală, se

caracterizează pozitiv la locul de trai și nu se află la evidența medicului narcolog

și/sau a organelor de poliție;

- instanța de fond a constatat prematur și pripit că la caz nu sunt prezente

circumstanțe care ar atenua răspunderea inculpatului pentru cele săvârșite.

Totodată, ținând cont de personalitatea lui Băetrău Vlad rolul pasiv al acestuia în

săvârșirea acestei infracțiuni, comportamentul agentului provocator, au fost

lăsate fără o dezlegare cuvenită, creându-se impresia că părțile nu au fost auzite;

- instanța de fond, respingând probele prezentate de partea apărării în

susținerea nevinovăției, nu le-a combătut prin careva argumentare juridică,

astfel formulând soluția sa pe presupuneri și noțiuni teoretice și, în consecință a

reținut generic, că situația de fapt și de drept expusă de procuror, este corectă;

- inculpatul Carai Alexandru fiind audiat nu a recunoscut fapta

incriminată de către partea acuzării, însă în declarațiile acestuia nu există nici un

indiciu care ar indica la vinovăția lui Băetrău Vlad sau la participarea în careva

mod la această faptă a inculpatului;

- martorii Rațiuc Hristian, Cocerva Alexandru, Mardari Sandu,

Deeb Valerian, nu au indicat despre careva activitate ilegală a lui Băetrău Vlad;

- o altă chestiune lăsată fără dezlegare se referă la episodul cu pretinsa

parte vătămată xxxxx și declarațiile martorului xxxxx, declarațiile cărora se

contrazic;

- eroarea procedurală ce îmbracă forma unui viciu fundamental se

rezumă la faptul furnizării înainte de prezentarea spre recunoaștere a pozelor,

ceea ce este echivalentă cu insuflarea martorului unei poziții prestabilite;

- declarațiile martorului Mardari Sandu, care este un agent provocator și

pretins consumator de substanțe narcotice sunt contradictorii și urmau a fi

apreciate critic, deoarece în prima instanță a declarat că Băetrău Vlad nu a

participat la prima tranzacție, iar pe de altă parte a indicat direct la Băetrău Vlad,

ca la persoană ce a avut calitatea de coautor;

- în prima instanță versiunea cu privire la neîntrunirea semnelor

componenței de infracțiune în partea ce ține de episodul cu art. 2171 alin. (3)

lit. b), f) Cod penal, nu a fost abordată, nici nu a fost combătută de către partea

acuzării prin mijloace de probă, deși partea acuzării a avut asemenea posibilitate;

- instanța de fond a admis un șir de încălcări procesuale, care constituie

erori de drept și care afectează în mod direct hotărârea judecătorească

pronunțată în această cauză penală, asupra cărora parțial partea apărării a atras

6

atenția instanței de judecată pe parcursul examinării cauzei penale, însă acestea

au rămas fără răspuns;

- în rapoartele și actele întocmite de agenții de investigații privind

pretinsa activitate infracțională a lui Băetrău Vlad se vorbește numai despre

Carai Alexandru și nici într-un raport nu se menționează nimic despre

Băetrău Vlad care a avut conduită în exclusivitate pasivă;

- nu există nici un act procesual care ar demonstra existența amprentelor

digitale ale lui Băetrău Vlad pe corpul delict - ruter Wi-fi model „ZTE”, or careva

mijloace financiare provenite din activități ilicite, generatoare de venituri,

discuții înregistrate cu Băetrău Vlad, interceptări sau convorbiri telefonice,

circumstanțe care în mod repetat demonstrează nevinovăția apelantului;

- pe parcursul desfășurării activităților speciale de investigații, agentul

sub acoperire a avut un comportament vădit provocator;

- în practica judiciară există un șir de precedente similare în care

instanțele de judecată au constatat faptul că s-a comis o provocare intenționată

de către autoritățile statului și aceasta constituie o încălcare a dreptului la un

proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din Convenție (decizia Curții Supreme de

Justiție nr. 1rh-1/2015 din 24 februarie 2015).

3.2. Avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului

Carai Alexandru a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

privind achitarea inculpatului Carai Alexandru de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal.

În motivarea apelului s-au invocat următoarele argumente:

- probele examinate în instanța de judecată nu demonstrează vinovăția

inculpatului Carai Alexandru în cele incriminate;

- lipsește temeiul real - fapta prejudiciabilă săvârșită și, respectiv, temeiul

juridic (componența infracțiunii, stipulată de legea penală) de atragere a

inculpatului Carai Alexandru la răspundere penală pentru infracțiunile

incriminate (art. 51 alin. (1) Cod penal);

- instanța de judecată a dat o apreciere arbitrară probelor învinuirii;

- inculpatul a fost provocat de către colaboratorii de poliție;

- în ședința de judecată s-a demonstrat cert că anterior cazului dat,

Carai Alexandru nu a comis alte infracțiuni, și nici ceva ilegal legat de circulația

substanțelor narcotice;

- potrivit declarațiilor inculpatului acesta a acționat în modul respectiv la

insistența lui Chicerman Andrei care este colaborator de poliție, fapt despre care

Carai Alexandru a cunoscut cu certitudine, fapt confirmat și de către martorul

Mardari Sandu;

- potrivit materialelor cauzei penale, acest dosar a fost pornit în urma

sesizării de către IP Bălți a IP Rîșcani, mun. Chișinău despre faptul vânzării de

către o persoană pe nume Denis a substanțelor narcotice în mun. Chișinău lui

Murașchin Iurie, locuitor al mun. Bălți;

7

- potrivit f.d. 52 cauza a fost transmisă la IP Rîșcani în martie 2016,

respectiv 52 file ale dosarului sunt copii din dosarul instrumentat de către IP

Bălți;

- ulterior, până la f.d. 108 sunt înscrisuri care denotă efectuarea de către

organul de urmărire penală a unor acțiuni de depistare a traficanților de droguri,

mai multe percheziții și audieri a diferitor persoane, care nu au dat nici un

rezultat;

- abia la f.d. 108 al dosarului penal apare un raport din 09.11.2016 prin

care este pomenit pentru prima dată numele Carai Alexandru. Potrivit textului

acestui raport, în urma măsurilor întreprinse au fost acumulate date despre mai

multe persoane implicate în traficul de droguri. După care urmează o informație

că „în timpul apropiat există o bănuială rezonabilă că persoana necunoscută pe

nume Carai Alexandru xxxxx va continua desfacerea drogurilor către

consumatori”;

- până la data de 09.11.2016 careva înscrisuri care confirmă că în urma

acțiunilor de investigație a fost obținută informație că Carai Alexandru este

implicat în traficul de droguri, nu există;

- după aceste evenimente, în două zile este organizată de către

colaboratorii de poliție împreună cu martorul cu date cifrate o pretinsă achiziție

de control cu primirea în prealabil a unei cantități mai mici de marihuana pentru

probă;

- apărarea consideră că colaboratorii de poliție au organizat provocarea

lui Carai Alexandru la comiterea infracțiunii incriminate, chiar fiind conștienți că

acesta cunoaște că ei sunt polițiști și fabricând probele prezentate instanței de

judecată, fapt care a dus la înaintarea unei învinuiri ilegale;

- martorii acuzării în ședința de judecată au dat declarații contradictorii

în raport cu declarațiile proprii, cât și în raport cu faptele descrise în rechizitoriu;

- martorul cu date cifrate Mardari Sandu în ședința de judecată din

10.07.2017 a declarat că i-a făcut cunoștință cu Carai Alexandru o persoană pe

nume Chicerman Andrei care este colaborator de poliție, pentru ca la ședința de

judecată din 22.09.2017 să schimbe declarațiile și să comunice că, de fapt, i-a

făcut cunoștință cu Carai Alexandru o persoană cunoscută care este deținută în

penitenciar și refuză să îi dea numele;

- diferit a declarat acest martor și circumstanțele cazului în cadrul

urmăririi penale, în raport cu cele date în judecată - în cadrul urmăririi penale a

comunicat că s-a întâlnit cu Carai Alexandru și încă un băiat care i-au transmis

pachetul cu droguri, iar în judecată a declarat că Carai Alexandru nu a fost

prezent la locul faptei;

- în rechizitoriu aceste circumstanțe se regăsesc foarte vag. Potrivit

învinuirii înaintate se acuză Băietrău Vlad de comun acord cu Carai Alexandru și

alte persoane că la 11.11.2017 au comercializat către investigatorul sub

acoperire substanțe narcotice, dar descrierea detaliată a faptelor lipsește din

actul final de învinuire;

8

- urmează instanța de judecată să dea apreciere și declarațiilor martorului

Deeb Valerian în ședința de judecată;

- în special, se indică asupra faptului că după schimbul de bani și droguri

între Deeb Valerian, Băetrău Vlad și Mardari Sandu, aceștia au fost reținuți de

către poliție, au fost supuși percheziției corporale și ridicații banii de la

Deeb Valerian, după care, într-un mod necunoscut și nereflectat în materialele

dosarului, acești bani au fost restituiți lui Deeb Valerian care s-a deplasat în parc

și i-a transmis lui Carai Alexandru;

- aceste fapte constituie o falsificare de probe și acțiunile colaboratorilor

de poliție sunt ilegale, urmând ca aceștia să fie trași la răspundere pentru

abuzurile comise.

2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul

Dudulica Liubomir în numele inculpatului Carai Alexandru și de către avocatul

Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad, admis apelul procurorului,

casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivi modului stabilit

pentru prima instanță, prin care: Băetrău Vlad a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează

partea vătămată Certan Neli), stabilindu-i pedeapsa închisorii pe termen de 6

(șase) ani, fără amendă.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Băetrău Vlad i-a fost aplicată pedeapsa

definitivă 8 (opt) ani închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate

de gestionarea substanțelor stupefiante pe termen de 4 (patru) ani.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Certan Neli, fiind

dispusă încasarea de la Băetrău Vlad în beneficiul părții vătămate a sumei de

45782 (patruzeci și cinci mii șapte sute optzeci și doi) lei, 89 bani, cu titlu de

prejudiciu cauzat prin infracțiune.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Cu referire la apelul declarat de procuror.

Instanța de apel a constatat în fapt, că inculpatul Băetrău Vlad, la

12 noiembrie 2016, aproximativ la ora 16:40, acționând intenționat și urmărind

scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. Matei

Basarab, 10/3, mun. Chișinău, apropiindu-se din spate de cet. Certan Neli, a

sustras în mod deschis de la aceasta o geantă din piele la prețul de 500 Euro, care

conform ratei oficiale de schimb la ziua comiterii infracțiunii constituia suma de

10805,45 lei, portmoneu din piele la prețul de 100 Euro, care conform ratei

oficiale de schimb la data comiterii infracțiunii constituia suma de 2161,09 lei,

bani în numerar în sumă de 1500 Euro, care conform ratei oficiale de schimb la

ziua comiterii infracțiunii constituia suma de 32416,35 lei, bani în numerar în

sumă de 400 lei, pașaportul pe numele victimei.

9

Ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Băetrău Vlad, părții vătămate

i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă totală de45782,89 lei.

4.2. Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul Băetrău Vlad nu a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate pe art. 187 alin. (2) lit. f)

Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Neli), vinovăția

acestuia este pe deplin dovedită prin probele prezentate de către partea acuzării,

printre care declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și documentele

cercetate în ședința de judecată, și anume: declarațiile părții vătămate

Certan Neli (f.d. 45, vol.V); declarațiile martorilor Vîrlan Ioana (f.d. 31, vol.V);

Tumaha Mihail; Carai Alexandru (f.d. 44, vol.V); procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 12 noiembrie 2016, efectuată în mun. Chișinău, str. Matei

Basarab, 10/3 (f.d. 10-13); prezentarea spre recunoaștere a persoanei, în cadrul

acțiunii cet. Băetrău Vlad fiind recunoscut ca persoana care la 12 noiembrie

2016, a jefuit-o pe cet. Certan Neli (f.d. 31-33).

Analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul

cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de

apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a considerat că

acțiunile inculpatului Băetrău Vlad cuprind elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care

figurează partea vătămată Certan Neli) - jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Astfel, în opinia instanței de apel, prima instanță nu a verificat complet, sub

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor și, prin urmare, eronat a ajuns la concluzia achitării inculpatului, din motiv că

fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Respectiv, instanța de apel a constatat că acuzatorul de stat a acumulat

suficiente probe pertinente și concludente care atestă culpabilitatea inculpatului.

Poziția inculpatului Băetrău Vlad privind nerecunoașterea vinovăției în

comiterea infracțiunii incriminate a fost apreciată ca libertate de mărturisire

împotriva sa, principiu reglementat la art. 21 Cod procedură penală, însă în

cursul judecării cauzei au fost administrate probe care dovedesc cu certitudine

vinovăția inculpatului.

Instanța de apel a reținut ca fiind pertinente declarațiile date la faza

urmăririi penale de către martorul Carai Alexandru, deoarece aceste declarații

coroborează cu ansamblu de probe administrate de acuzatorul de stat, iar cele

susținute în ședința de judecată au tendința de a-l absolvi de răspundere penală

pe inculpatul Băetrău Vlad. Or, în carul ședinței de judecată în instanța de apel

inculpatul Băetrău Vlad a indicat că în ziua în care a schimbat banii împreună cu

el era Deeb Valerian și Carai Alexandru, avea suma de 700 Euro, o bancnotă de

500 Euro și una de 200 Euro, pe care i-a schimbat la casa de schimb valutar.

10

În ceea ce privește declarațiile inculpatului Băetrău Vlad precum că banii

respectivi au fost transmiși de fratele său, Băetrău Vitalie, susținând inițial că i-a

primit prin transfer, după care a indicat că i-au fost transmiși printr-un prieten

care i-a transmis lui, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece inculpatul se

contrazice în declarații, iar aceste afirmații nu sunt susținute prin careva probe

și sunt infirmate de probele acuzării.

4.3. La individualizarea pedepsei în privința inculpatului Băetrău Vlad

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, reținând

că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate,

infracțiunea incriminată face parte din categoria infracțiunilor grave, nu are

antecedente penale, circumstanțe atenuante sau agravante în privința

inculpatului nu au fost identificate, nu a recuperat prejudiciul cauzat.

4.4. Referitor la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Certan Neli,

instanța de apel având în susținere prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, a

constatat că la caz sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, întrucât

inculpatul a săvârșit cu vinovăție o faptă ilicită, ce a cauzat un prejudiciu, iar între

fapta ilicită și prejudiciu există raport de cauzalitate, respectiv dispunând

încasarea de la Băetrău Vlad în beneficiul părții vătămate Certan Neli, cu titlu de

prejudiciu material suma de 45782 lei, 89 bani.

4.5. Cu referire la argumentul acuzatorului de stat prin care solicită

agravarea pedepsei inculpaților, deoarece instanța de fond nu a ținut cont în

măsură deplină de personalitatea inculpaților, nici de comportamentul lor în

timpul și după săvârșirea infracțiunii și nici de faptul că pe perioada efectuării

urmăririi penale, inculpatul nu a contribuit activ la descoperirea infracțiunilor

date, vina nu a recunoscut, prejudiciul cauzat nu a fost recuperat, instanța de apel

a remarcat, că prima instanță just și argumentat a ținut cont de prevederile

art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

4.6. Cu referire la apelul declarat de avocatul Hlopețchi Igor în

numele inculpatului Băetrău Vlad și de inculpat, în partea episoadelor de

învinuire în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Xxxxx) și art. 187 alin. (2)

lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Pîntea Elena).

Instanța de apel a remarcat, că deși inculpatul Băetrău Vlad nu a

recunoscut vinovăția în faptele incriminate pe episodul în care figurează partea

vătămată xxxxx, vinovăția acestuia se confirmă prin probele cercetate nemijlocit

în ședința de judecată, și anume: declarațiile părții vătămate minore xxxxx (f.d. 9,

vol.V); declarațiile martorului minor xxxxx (f.d. 10, vol.V); declarațiile martorului

Cocerva Alexandr (f.d. 47, vol.V); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

09 noiembrie 2016 (f.d. 8-10, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 25 noiembrie

2016, prin care s-a ridicat din materialele cauzei penale nr. 2016022438, copia

procesului-verbal prin care au fost ridicate următoarele obiecte: wi-fi de culoare

albă de model „ZTE” de culoare albă, cu numărul de IME1: xxxxx, precum și

11

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 noiembrie 2016, efectuat pe

adresa xxxxx; planșa fotografică (f.d. 29, vol.I); procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 19 noiembrie 2016 prin care au fost ridicate bunuri care

constituie corpuri delicte la cauza penală (f.d. 31, vol.I); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 23 noiembrie 2016 (f.d. 37-39, vol.I); procesul-verbal

de recunoaștere a persoanei din 21 noiembrie 2016 (f.d. 41, vol.I); procesul-

verbal de recunoaștere a persoanei din 21 noiembrie 2016 (f.d. 43, vol.I); corpul

delict - routerul wi-fi de model „ZTE” de culoare albă, care a fost transmis la

Camera de Păstrare al IP Râșcani al DP mun. Chișinău.

Verificând argumentele expuse în textul apelului formulat de avocatul

Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad și de inculpat în raport cu

materialele cauzei penale și probele administrate de acuzatorul de stat, instanța

de apel a constatat că prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele,

complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de recunoaștere a inculpatului

Băetrău Vlad vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f)

Cod penal.

Instanța de apel a reținut că partea vătămată xxxxx în faza de urmărire

penală în cadrul recunoașterii persoanei după fotografie l-a recunoscut pe

inculpatul Băetrău Vlad, drept persoana care i-a sustras bunurile.

Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind pertinente și concludente

declarațiile părții vătămate xxxxx care a susținut cu certitudine că inculpatul este

autorul jafului care s-a produs la 09 noiembrie 2016. Adresându-se cu plângere

la organul de poliție partea vătămată a descris persoana care i-a sustras bunurile,

inclusiv cum era îmbrăcată, vârsta acestuia.

De asemenea, au fost reținute ca pertinente și concludente declarațiile

martorului xxxxx, care atât la faza urmăririi penale, cât și în cursul cercetării

judecătorești, a recunoscut că anume inculpatul este persoana care la

09 noiembrie 2016, a sustras bunurile părții vătămate xxxxx, or, martorul a

declarat că după ce a smuls geanta din mîina părții vătămate, inculpatul s-a

împiedicat și s-a întors puțin și anume atunci a văzut fața acestuia.

Cu referire la argumentele părții apărării referitor la declararea nulă a

procesului-verbal cu privire la recunoașterea persoanei, din motiv că a fost

încălcat modul de prezentare a persoanei spre recunoaștere și anume, înainte de

prezentarea persoanei spre recunoaștere, colaboratorii de poliție i-au prezentat

mai multe fotografii și dânsa nu l-a recunoscut pe Băetrău Vlad, iar ulterior,

colaboratorii Inspectoratului de Poliție i-au prezentat suplimentar câteva

fotografii și ea l-a recunoscut pe Băetrău Vlad ca persoana care a jefuit-o, instanța

de apel le-a considerat nefondate, or, la judecarea cauzei în fond, atât partea

vătămată xxxxx, cât și martorul xxxxx au declarat cu certitudine că anume

inculpatul este persoana care a sustras la 09 noiembrie 2016, bunurile părții

vătămate xxxxx.

Tot la acest capitol, instanța de apel a relevat că presupusele încălcări ale

legii procesuale penale invocate de apărare, precum acțiunea de recunoaștere a

12

persoanei după fotografie și nu după persoană, nu se încadrează în prevederile

expres prevăzute de alin. (2) art. 251 Cod de procedură penală.

Cu referire la argumentele părții apărării referitor la faptul că partea

vătămată xxxxx a indicat că era ploaie, cer noros și întuneric făceau vizibilitatea

imposibilă la o distanță mai mare de 1 metru, însă martorul xxxxx declară că la o

distanța de 3 metri a reușit să observe jumătate de față a persoanei prezentate

spre recunoaștere după fotografie, ceea ce reprezintă un mijloc de probă

inadmisibil, instanța de apel le-a apreciat ca nefondate, or, martorul xxxxx a

declarat în cadrul ședinței de judecată că l-a recunoscut la faza urmăririi penale

pe inculpat imediat după îmbrăcăminte, după forma feței și după statură, iar

partea vătămată xxxxx a indicat că în faza de urmărire penală în cadrul

recunoașterii persoanei după fotografie l-a recunoscut pe inculpatul Băetrău

Vlad, drept persoana care i-a sustras bunurile.

În ceea ce privește argumentele părții apărării referitor la faptul că nu

există nici un act procedural care ar demonstra existența amprentelor digitale

ale lui Băetrău Vlad pe corpul delict - ruter wi-fi de model „ZTE”, instanța de apel

a notat că acest aspect nu poate constitui un temei de achitare a inculpatului, or,

partea vătămată și martorul xxxxx au indicat în mod cert că inculpatul a sustras

în mod deschis geanta părții vătămate xxxxx, în care se aflau bunuri și mijloace

bănești.

Pe episodul sustragerii în mod deschis a bunurilor de la partea vătămată

Pîntea Elena din 18 noiembrie 2016, instanța de apel a reținut declarațiile părții

vătămate Pîntea Elena (f.d. 113, vol.V); declarațiile martorilor Rațuc Hristian (f.d.

46, vol.V); Cocerva Alexandru (f.d. 32, vol.V); Carai Alexandru (f.d. 44, vol.V);

procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 01 decembrie

2016 prin care partea vătămată Pîntea Elena a recunoscut persoana nr. 3, care

s-a stabilit a fi Băetrău Vlad (f.d. 24-26, vol.III); procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 18 noiembrie 2016 (f.d. 9-12, vol.III); descifrările convorbirilor

telefonice de pe telefonul mobil model „Huawei” cu numărul IMEI: xxxxx, în care

era instalată cartela SIM cu nr. xxxxx (f.d. 44-56, vol.III).

Verificând argumentele expuse în textul apelului în raport cu materialele

cauzei penale și probele administrate de acuzatorul de stat, instanța de apel a

constatat că prima instanță judecând cauza penală, a examinat-o sub toate

aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de recunoaștere a

inculpatului Băetrău Vlad vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187

alin. (2) lit. f) Cod penal, în care figurează partea vătămată Pîntea Elena.

Cu referire la dezacordul părții apărării cu procesul-verbal de prezentare

spre recunoaștere a inculpatului, invocându-se în acest sens că la efectuarea

acestei acțiuni de urmărire penală au fost admise încălcări de procedură, și

anume că Pîntea Elena fiind audiată la 18 noiembrie 2016, nu a scos în evidență

semnele și particularitățile inculpatului, indicând că persoana care i-a sustras

bunurile era de gen masculin, vârstă 30 ani, înălțimea aproximativ 165 cm,

corpolență slabă, care nu pot fi catalogate ca semne și particularități distinctive

13

a persoanei care i-a sustras bunurile, instanța de apel a menționat că acțiunea de

recunoaștere a persoanei, a avut loc cu respectarea procedurii legale în

conformitate cu art. 116 Cod procedură penală.

Mai mult, la faza judecării cauzei în instanța de fond, partea vătămată

Pîntea Elena a indicat direct la inculpatul Băetrău Vlad ca la persoana care i-a

sustras bunurile, iar ea a avut posibilitate să-i vadă partea laterală a feței

inculpatului, având în vedere că, era iluminată zona de unde i-a fost sustrasă

geanta, iar la sediul de poliție, în cadrul acțiunii procesuale de recunoaștere a

persoanei, a recunoscut în persoana inculpatului, pe cel care i-a sustras bunurile.

4.7. Cu referire la apelurile declarate de avocatul Hlopețchi Igor în

numele inculpatului Băetrău Vlad și de inculpatul Băetrău Vlad, de

avocatul Liubomir Dudulica în interesele inculpatului Carai Alexandru, în

partea episodului de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (3) lit.b), f) Cod penal, instanța de apel a statuat, că deși

inculpații Băetrău Vlad și Carai Alexandru nu și-au recunoscut vina în faptele

incriminate, vinovăția acestora în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, se

confirmă prin probele cercetate nemijlocit în ședința de judecată, și anume:

declarațiile martorului cu date cifrate Mardari Sandu (f.d. 147-148; 240, 241,

vol.V); (f.d. 124, 142, dosarul penal nr. 2016041071); declarațiile martorilor

Deeb Valerian (f.d. 136-137, vol.V); Chicerman Andrei în instanța de apel;

procesul-verbal de ridicare din 11 noiembrie 2016, prin care au fost ridicate de

la cet. Carai Alexandru bancnote cu nominalul de 100 lei cu seriile și numerele:

F.0100: 590375; F.0102: 154457; F.0108: 344456; F.0084: 605743;

F.0001: 984350; F.0019: 965962; F.0086: 592412; F.0002: 962490;

F.0090: 154432; F.0116: 476143; F.0019: 845270; F.0072: 354876;

F.0065: 988920; F.0103: 391345; F.0117: 467336; F.0015: 953325;

F.0074: 156823; F.0113: 358148; F.0094: 623274; F.0105: 319202;

F.0118: 283191; F.0047: 787703; F.0028: 339295; F.0108: 362139;

F.0076: 414847; F.0084: 671651; F.0116: 535640; F.0088: 399192;

F.0131: 405786; F.0091: 523025; F.0090: 312149; F.0121: 665579 (f.d 155,

vol.IV); procesul-verbal de examinare a obiectului din 12 noiembrie 2016 (f.d.

157-160, vol.IV); procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de

investigații din 25 noiembrie 2016 (f.d. 162-164, vol.IV); raportul de expertiză

nr. 34/12/1 - R - 6296 din 10 noiembrie 2016 (f.d. 125-128, vol.IV); ordonanța

din 05 ianuarie 2017 prin care a fost recunoscută în calitate de corp delict plicul

în care se află substanța narcotică marijuana cu masa de 0,80 g (f.d. 129, vol.IV);

raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-6780 din 02 decembrie 2016 întocmit de

către Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare (f.d. 146-150, vol.IV);

ordonanța din 05 ianuarie 2017, prin care a fost recunoscută în calitate de corp

delict plicul în care se afla substanța narcotică marijuana cu masa 68,367 g (f.d.

151, vol.IV); corpurile delicte - marijuana în cantitate de 0,80 g și marijuana în

cantitate de 68,367 g; mijloacele bănești - 32 bancnote cu nominalul de 100 lei,

ridicate de la Carai Alexandru (f.d. 156, vol.IV).

14

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că prima instanță, cercetând în

cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date

în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt,

dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Băetrău Vlad și Carai Alexandru

încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod

penal - circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în

scop de înstrăinare, prin procurarea, păstrarea, distribuirea, înstrăinarea ilegală

și alte operațiuni ilegale cu droguri și alți analogi ai acestora, săvârșite în scop de

înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, săvârșită

de mai multe persoane, în proporții mari.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Băetrău Vlad și

Carai Alexandru, deoarece acestea urmăresc scopul eschivării de la răspundere

penală, nu sunt confirmate prin careva probe pertinente și concludente, fiind

combătute prin probele administrate de acuzatorul de stat, care confirmă că

inculpații au procurat și comercializat substanța narcotică - marihuana.

În acest sens instanța de apel a reținut pertinența și concludența

procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din

25 noiembrie 2016, din conținutul căruia rezultă cert că anume Carai Alexandru

a venit cu propunerea către martorul cu date cifrate Mardari Sandu ca acesta să

cumpere drogurile, iar la 09 noiembrie 2016, Carai Alexandru a transmis

personal martorului cu date cifrate Mardari Sandu pentru probă substanța

narcotică marihuana.

Ulterior, la 11 noiembrie 2016, martorul cu date cifrate Mardari Sandu l-a

sunat pe Carai Alexandru, care i-a comunicat că se pot întâlni pe str. B. Bodoni

lângă ASEM. La întâlnire, Carai Alexandru nu s-a prezentat, dar s-au prezentat

Băetrău Vlad și Deeb Valerian, iar în cadrul acestei întâlniri, Băetrău Vlad a

transmis martorului cu date cifrate Mardari Sandu un pachet de polietilenă cu

masă vegetală de culoare verde - marihuana, contra sumei de 3200 lei, care au

fost ridicați de la Carai Alexandru în timpul reținerii.

Instanța de apel a reținut sub aspect probatoriu declarațiile martorului

Deeb Valerian care a declarat că la 11 noiembrie 2016, aproximativ la ora 12:00,

el împreună cu Băetrău Vlad s-au deplasat în regiunea magazinului „Franzeluța”

de lângă Colegiul de Transport din sectorul Botanica, de unde au procurat de la

o persoană un pachet de marihuana. Pe acel băiat care le-a transmis pachetul

nu-l cunoaște. Apoi tot împreună cu Băetrău Vlad au luat sacoșa pentru a se

întâlni cu o persoană și s-au deplasat în alt sector și s-au întâlnit cu o persona

necunoscută, un bărbat, apoi acesta le-a dat suma de 3200 de lei și ei i-au oferit

pachetul de marihuana. Ulterior, ei s-au deplasat pe bd. Ștefan cel Mare unde

trebuia să se întâlnească cu Alexandru Carai pentru a-i transmite banii primiți.

S-au întâlnit cu Carai Alexandru și i-au transmis suma de bani. Carai Alexandru

se cunoștea cu băiatul care le-a oferit marihuana de aceea i-a transmis banii

primiți. Băetrău Vlad cunoștea că urma să se ducă să ia marihuana, ei nu au

15

achitat nimic pentru aceasta. După ce au luat marihuana a fost telefonat de o

persoană de origine rusă care urma să primească pachetul de marihuana, cu

acesta s-au înțeles unde să se întâlnească, acesta era speriat.

Instanța de apel a constatat, că prin declarațiile martorului Deeb Valerian

sunt combătute declarațiile inculpatului Băetrău Vlad precum că dânsul nu știa

ce se află în pachetul pe care i l-a transmis să-l țină Deeb Valerian.

Tot prin declarațiile martorului Deeb Valerian se confirmă și faptul că

inculpatul Băetrău Vlad la 11 noiembrie 2016, a avut intenția de a înstrăina ilegal

substanța stupefiantă „marihuana” și a înstrăinat investigatorului sub acoperire

cu date cifrate Mardari Sandu substanța stupefiantă „marihuana” în cantitate de

68.367 g.

În ceea ce privește versiunea de apărare invocată de inculpatul

Carai Alexandru precum că el nu cunoștea pentru ce Deeb Valerian i-a transmis

suma de bani, or, ultimul fiind audiat sub jurământ, a declarat că Carai Alexandru

i-a spus lui și lui Băetrău Vlad să meargă să i-a pachetul de marijuana, acesta

le-a spus aceste lucruri în centru unde s-au întâlnit. Carai Alexandru a telefonat

persona care urma să le transmisă pachetul de marihuana și l-a preîntâmpinat că

vin alte persoane pentru a ridica pachetul. După ce au luat pachetul de

marihuana, persoanei căreia urma să îi transmită pachetul la fel a fost informată

de Carai Alexandru.

Instanța de apel a reținut că latura obiectivă a infracțiunii a fost realizată

de către inculpatul Carai Alexandru prin circulația ilegală a substanțelor

stupefiante prin următoarele modalități: procurare, păstrare, distribuire și

înstrăinare ilegală a substanțelor stupefiante caracterizate prin trecerea în

stăpânirea altei persoane, anume prin vânzare.

Sub aspectul laturii obiective, circulația ilegală a drogurilor sau analogilor

acestora cu scop de înstrăinare de către inculpații Carai Alexandru și

Băetrău Vlad s-a realizat prin următoarea modalitate: în cadrul unei discuții,

inculpatul Carai Alexandru a propus martorului cu date cifrate Mardari Sandu

pentru cumpărare substanța stupefiantă - marihuana.

La 09 noiembrie 2016, aproximativ la ora 19:45, Carai Alexandru

aflându-se pe str. Kiev, 16/1 a transmis investigatorului sub acoperire cu date de

identitate cifrate Mardari Sandu, substanța stupefiantă „marihuana” în cantitate

de 0,8 g, pentru probă.

Ulterior, la 11 noiembrie 2016, inculpatul Băetrău Vlad, acționând de

comun acord cu Carai Alexandru și alte persoane, fiind în apropierea blocului de

studii al ASEM, pe str. Crângului, 2, mun. Chișinău, au comercializat

investigatorului sub acoperire cu date cifrate Mardari Sandu, contra sumei de

3200 lei, substanța stupefiantă „marihuana” în cantitate de 68,367 gr.

Declarațiile martorului Deeb Valerian, care coroborează cu rezultatele

măsurilor speciale de investigație, investigația sub acoperire, achiziția de control

și urmărirea vizuală se confirmă că inculpatul Carai Alexandru, a luat legătura cu

persoana care le-a transmis lui Deeb Valerian și Băetrău Vlad pachetul cu

16

marijuana și tot el a luat legătura cu investigatorul sub acoperire cu date cifrate

Mardari Sandu, cu care a stabilit locul exact unde urma să se întâlnească acesta

cu Deeb Valerian și Băetrău Vlad, prin ce a fost realizată latura obiectivă a

infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, în calitate de autor.

Sub aspectul laturii subiective, instanța de apel a stabilit că intenția directă

a inculpaților față de acțiunile comise și consecințele acestora, urmărind scopul

de profit din activitatea indicată. Or, inculpații s-au manifestat ca fiind

determinați cu intenție directă, îndreptată spre circulația ilegală a substanțelor

stupefiante în scop de înstrăinare, prin păstrarea, procurarea, distribuirea în

scop de înstrăinare ilegală a drogurilor în proporții mari.

Cu referire la poziția apărării precum că în speța dată inculpații

Carai Alexandru și Băetrău Vlad au fost provocați de agenții statului să comită

actele infracționale, totodată că intenția de a vinde substanțele stupefiante a

venit din partea lui Chicerman Andrei și Mardari Sandu, instanța de apel a

apreciat-o ca nefondată, or, prin declarațiile martorului Deeb Valerian,

declarațiile martorului cu date cifrate Mardari Sandu, dar și prin rezultatele

măsurilor speciale de investigație - investigația sub acoperire, livrarea controlată

și urmărirea vizuală, se atestă că autoritățile au avut un rol pasiv la comiterea

infracțiunii din partea inculpaților.

În acest sens, instanța de apel a remarcat că inculpatul Carai Alexandru,

fiind audiat la faza urmăririi penale în calitate de bănuit a declarat că la

11 noiembrie 2016, aproximativ la ora 12:00, l-a telefonat pe Deeb Valerian care

se afla cu Băetrău Vlad și le-a spus să plece pe str. Sarmizegetusa la Botanica și

să ia de la o persoană un pachet cu canabis ca ulterior să se întâlnească cu o

persoană la str. Bănulescu Bodoni ca să-l predea și să ia suma de 3200 lei.

La ora 15:00 a fost telefonat de către Deeb Valerian ca să se întâlnească în

parcul Ștefan cel Mare. La întâlnirea cu Valerian, acesta i-a transmis suma de bani

pentru drogurile realizate.

Inculpatul Carai Alexandru fiind audiat în calitate de învinuit a susținut

declarațiile depuse ca bănuit și a solicitat ca să fie luată în considerație dorința

sa de a conlucra cu organul de urmărire penală.

Careva obiecții la etapa audierii inculpatului Carai Alexandru în calitate de

bănuit și învinuit, avocatul Dudulica Liubomir nu a semnalizat.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, inculpatul

Carai Alexandru a declarat precum că a făcut cunoștință cu Chicerman Andrei

atunci când a mers la Ministerul Afacerilor Interne pentru a depune o plângere,

însă, declarațiile lui în acest sens sunt lipsite de un suport probatoriu.

Or, la materialele cauzei penale nu au fost prezentate careva probe ce ar

confirma faptul că Carai Alexandru a depus o plângere la Ministerul Afacerilor

Interne, deși partea apărării a avut posibilitatea reală de a prezenta probe care

să confirme temeinicia declarațiilor inculpatului.

Sintetizând jurisprudența CEDO în materie de provocare, instanța de apel

a statuat, că întru realizarea activității infracționale, Carai Alexandru, la

17

09 noiembrie 2016, l-a sunat pe martorul cu date cifrate Mardari Sandu și a

stabilit locul unde se pot întâlni pentru a-i transmite acestuia pentru probă

marihuană, comunicându-i acestuia că în cazul în care o să-i placă substanța

transmisă pentru probă, el poate face rost de o cantitate mai mare.

Prin urmare, inițiativa de a înstrăina ilegal substanța stupefiantă

marihuană a parvenit din partea inculpatului Carai Alexandru, circumstanță ce

denotă că inculpații nu au fost provocați la comiterea infracțiunii.

În acest sens au fost reținute ca relevante declarațiile martorului cu date

cifrate Mardari Sandu, din care rezultă că anume Carai Alexandru a venit cu

propunerea de a-i vinde acestuia o cantitate mai mare de marihuană la data de

11 noiembrie 2016, declarațiile căruia coroborează cu declarațiile martorului

Deeb Valerian. Or, martorul Deeb Valerian în cadrul cercetării judecătorești a

declarat că anume Carai Alexandru a telefonat persoanele cu care el și

Băetrău Vlad urmau să se întâlnească, declarații ce confirmă că Carai Alexandru

nu a fost provocat de către agenții statului la comiterea infracțiunii.

Din declarațiile inculpatului Carai Alexandru se constată că acesta anterior

a procurat substanțe narcotice, și astfel, versiunea apărării privind provocarea la

comiterea infracțiunii nu poate fi reținută, în condițiile în care, existau informații

că inculpatul anterior a procurat substanțe narcotice.

Instanța de apel a respins argumentele apărării precum că inculpatul

Carai Alexandru a acționat în modul respectiv la insistența lui Chicerman Andrei

care este colaborator de poliție, or, însuși Carai Alexandru a declarat că cunoștea

că Chicerman Andrei este colaborator de poliție, circumstanță ce denotă lipsa

oricăror indicii care să arate că inculpatul Carai Alexandru a fost provocat la

comiterea infracțiunii.

Cu referire la argumentele avocatului Dudulica Liubomir precum că după

schimbul de bani și droguri între Deeb Valerian, Băetrău Vlad și Mardari Sandu,

aceștia au fost reținuți de către poliție, au fost supuși percheziției corporale și

ridicații banii de la Deeb Valerian, după care, într-un mod necunoscut și

nereflectat în materialele dosarului, acești bani au fost restituiți lui Deeb Valerian

care s-a deplasat în parc și i-a transmis lui Carai Alexandru, instanța de apel a

apreciat critic aceste argumente, or, instanța de fond a stabilit că la materialele

dosarului lipsește o ordonanță de ridicare a mijloacelor bănești de la

Deeb Valerian, fiind prezent doar procesul-verbal de ridicare a mijloacelor

bănești de la Carai Alexandru, deci versiunea invocată de apărare este lipsită de

un suport probatoriu.

La fel, instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că la

materialele cauzei lipsesc înscrisuri ce ar confirma că în urma acțiunilor de

investigație a fost obținută informația că Carai Alexandru este implicat în traficul

de droguri, or, acest fapt nu denotă că organul de urmărire penală nu dispunea

de informații că inculpatul se ocupa cu procurarea/înstrăinarea, în condițiile în

care însuși inculpatul Carai Alexandru a recunoscut că anterior a procurat

substanțe narcotice.

18

Cu referire la critica apărării precum că organul de urmărire penală a

admis mai multe încălcări de procedură care au afectat soluționarea justă a

cauzei, instanța de apel a accentuat, că instanța de fond a analizat și această

poziție a apărării, în acest sens menționând că potrivit jurisprudenței constante

a CEDO, s-a statuat că probele obținute într-un mod ilegal nu constituie în sine o

încălcare a dreptului inculpatului la un proces echitabil (cauza Schenk c. Elveției

hotărârea din 12 iulie 1988).

În același context s-a menționat că pentru presupusele încălcări a legii

procesuale penale care duc la nulitatea absolută a actului procesual indicat,

apărătorul era obligat să-și întemeieze poziția pe temeiurile expres prevăzute de

alin. (2) art. 251 Cod de procedură penală.

Carai Alexandru, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia

cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În argumentarea recursului menționează că la examinarea cauzei nu au

fost luate în considerație argumentele apărării în susținerea apelului, iar probele

examinate în instanța de judecată nu demonstrează vinovăția inculpatului, acesta

nu recunoaște vinovăția și consideră că urmează a fi achitat deoarece acțiunile

sale nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, fiind

provocat de către colaboratorii de poliție la comiterea faptelor incriminate.

În ședința de judecată, din probele acuzării și ale apărării cercetate s-a

demonstrat cert că anterior cazului dat Carai Alexandru nu a comis alte

infracțiuni, și nici ceva ilegal legat de circulația substanțelor narcotice.

Potrivit declarațiilor inculpatului acesta a acționat în modul respectiv la

insistența lui Chicerman Andrei care este colaborator de poliție, fapt despre care

Carai Alexandru a cunoscut cu certitudine. Acest fapt a fost confirmat chiar și de

către Mardari Sandu care a fost audiat în calitate de martor cu date cifrate în

ședința de judecată la solicitarea acuzării.

Apărarea consideră că colaboratorii de poliție au organizat provocarea lui

Carai Alexandru la comiterea infracțiunii incriminate, fabricând probele

prezentate instanței de judecată, fapt care a dus la înaintarea unei învinuiri

ilegale.

Martorii acuzării în ședința de judecată au dat declarații contradictorii în

raport cu declarațiile proprii, cât și în raport cu faptele descrise în rechizitoriu.

Consideră că instanța de judecată urmează să dea apreciere și declarațiilor

martorului Deeb Valerian în ședința de judecată.

În special, atrage atenția instanței asupra faptului că după schimbul de bani

și droguri între Deeb Valerian, Băietrău Vlad și Mardari Sandu, aceștia au fost

reținuți de către poliție, au fost supuși percheziției corporale și ridicații banii de

la Deeb Valerian. După care, într-un mod necunoscut și nereflectat în materialele

dosarului, acești bani au fost restituiți lui Deeb Valerian care s-a deplasat în parc

19

și i-a transmis lui Carai Alexandru. Aceste fapte constituie o falsificare de probe

și acțiunile colaboratorilor de poliție sunt ilegale, urmând aceștia să fie trași la

răspundere pentru abuzurile comise. Deci, în lipsa inițiativei colaboratorilor de

poliție, această infracțiune nu s-ar fi comis.

Cu referire la jurisprudența CEDO în materie de provocare, apărarea

consideră, că documentarea acestei fapte a avut loc, ca rezultat al provocării din

partea reprezentanților poliției și a agentului sub acoperire.

Mai invocă că în instanța de apel, la solicitarea apărării, a fost audiat

martorul Chicerman Andrei care a confirmat instanței de judecată poziția lui

Carai Alexandru și a comunicat că într-adevăr îl cunoaște pe Carai Alexandru de

mai mult timp, el i-a făcut cunoștință cu martorul Mardari Sandu și cu

colaboratorii de poliție care au documentat cazul de trafic de droguri înscenat.

De asemenea a comunicat cu certitudine ca Carai Alexandru cunoștea că

tranzacția de trafic de droguri era documentată de către organele MAI.

Cu toate că proba dată a fost cercetată de către instanța de judecată doar

în procedura de apel, în decizia recurată nu se dă apreciere acestei probe în

coroborare cu declarațiile lui Carai Alexandru.

5.1. Avocatul Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad, în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, contestă

hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora în

partea condamnării inculpatului Băetrău Vlad cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acesta să fie achitat pe

toate capetele de acuzare, cu recunoașterea dreptului la reabilitare și cu lăsarea

fără soluționare a acțiunilor civile înaintate.

În argumentarea recursului menționează că instanța de apel a ignorat

prevederile Codului de procedură penală și argumentele apărării prin care se

invocă că probele prezentate de acuzare nu demonstrează comiterea de către

Băetrău Vlad a infracțiunilor incriminate.

Susține că contrar prevederilor art. 395 Cod de procedură penală, în

procesul-verbal de audiere a pretinsei părți vătămate Certan Neli nu a fost indicat

concret locul săvârșirii infracțiunii, fiind lăsat spațiu liber, ceea ce confirmă că

inculpatul a fost condamnat arbitrar și ilegal, în baza unor proceduri inechitabile,

or, potrivit pct. 86 din Hotărârea Curții Constituționali nr. 14 din 27 mai 2014,

„timpul și locul săvârșirii faptei este un element inerent al componenței de

infracțiune, care urmează a fi indicat cu precizie”, iar nestabilirea (neindicarea)

în actele de procedură a unui element constitutiv al componenței de infracțiune

echivalează cu lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, soluția inerentă

fiind cea de achitare.

Consideră că decizia instanței de apel este una incompletă, deoarece nu

oferă răspuns la toate motivele importante invocate în sprijinul apărării, iar

nemotivarea unei hotărâri judecătorești încalcă dreptul părților la un proces

echitabil, garantat de art. 6 § 1 CEDO.

20

Modalitatea de motivare a soluției denotă faptul că instanța de apel nu a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 101, 414, 417 Cod de procedură

penală hotărârea instanței fiind motivată insuficient.

Consideră că instanța de apel nu a asigurat desfășurarea unui proces

echitabil în cauza respectivă, nu a oferit o argumentare motivată deciziei pe care

se întemeiază soluția, hotărârea fiind adoptată contrar prevederilor art. 6 § 1 și

3 CEDO. La caz, Curtea de Apel Chișinău a reținut toate argumentele invocate în

rechizitoriu de către partea acuzării, fără a recurge la o încadrare juridică

corespunzătoare faptelor comise de către Băetrău Vlad.

Instanța investită cu examinarea cauzei în ordine de apel a sfidat

prevederile art. 414 alin. (6), 415 alin. (21) Cod de procedură penală, deoarece

concluzia de condamnare a inculpatului Băetrău Vlad în baza lit. f) alin. (2)

art. 187 Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Nelli),

este bazată pe declarațiile părții vătămate și aprecierea critică a declarațiilor

inculpatului, însă instanța de apel la examinarea apelului nu a audiat partea

vătămată.

În acest sens apărarea susține că, reieșind din procesul-verbal al ședinței

de judecată, asigurarea prezenței părții vătămate Certan Neli a fost pusă în

sarcina procurorului, care nu a întreprins însă toate acțiunile necesare pentru

aducerea silită a părții vătămate, iar ca urmare instanța de apel a dispus finisarea

examinării cauzei în lipsa părții vătămate Certan Neli.

Mai invocă apărarea, că respingând probele prezentate de partea apărării,

instanța de fond nu a combătut prin careva argumentare juridică întemeiată

alegațiile acesteia, astfel formulând soluția sa pe presupuneri și noțiuni teoretice

și, în consecință a reținut generic, că situația de fapt și de drept expusă de

procuror, este corectă.

Relevă, că inculpatul Carai Alexandru fiind audiat nu a recunoscut fapta

incriminată de către partea acuzării, însă în declarațiile acestuia nu există nici un

indiciu care ar indica la vinovăția lui Băetrău Vlad.

Fiind audiații martorii Rațiuc Hristian, Cocerva Alexandru, Mardari Sandu,

Deeb Valerian, nu au indicat despre careva activitate ilegală a lui Băetrău Vlad.

O altă chestiune lăsată fără dezlegare se referă la episodul cu pretinsa parte

vătămată, xxxxx și declarațiile martorului xxxxx. Prima declară că condițiile

meteorologice, ploaie, cer noros și întuneric făceau vizibilitatea imposibilă la o

distanță mai mare de 1 metru, însă celălalt martor declară că la o distanță de 3

trei metri a reușit să observe jumate de față a persoanei prezentate spre

recunoaștere după fotografie, ceea ce reprezintă un mijloc de probă inadmisibil.

De asemenea, a fost abordat superficial legat de semnalmentele reținute, or, cum

putea în instanță martorul să recunoască persoana după forma feței în contextul

în care a declarat anterior că a văzut doar jumate de față.

O eroare procedurală ce îmbracă forma unui viciu fundamental se rezumă

la faptul furnizării înainte de prezentarea spre recunoaștere a pozelor, ceea ce

este echivalentă cu insuflarea martorului unei poziții prestabilite.

21

În opinia apărării, nu există nici un act procesual care ar demonstra

existența amprentelor digitale ale lui Băetrău Vlad pe corpul delict - ruter Wi-fi

model „ZTE”, or careva mijloace financiare provenite din activități ilicite,

generatoare de venituri, discuții înregistrate cu Băetrău Vlad, interceptări sau

convorbiri telefonice, circumstanțe care în mod repetat demonstrează

nevinovăția inculpatului.

Declarațiile martorului Mardari Sandu, care este un agent provocator și

pretins consumator de substanțe narcotice sunt contradictorii și urmau a fi

apreciate critic, deoarece în prima instanță a declarat că Băetrău Vlad nu a

participat la prima tranzacție, iar pe de altă parte a indicat direct la Băetrău Vlad,

ca la persoană ce a avut calitatea de coautor.

Instanța de fond a admis un șir de încălcări procesuale, care constituie

erori de drept și care afectează în mod direct hotărârea judecătorească

pronunțată în această cauză penală, asupra cărora parțial partea apărării a atras

atenția instanței de judecată pe parcursul examinării cauzei penale, însă acestea

au rămas fără răspuns.

Mai mult, în rapoartele și actele întocmite de agenții de investigații privind

pretinsa activitate infracțională a lui Băetrău Vlad se vorbește numai despre

Carai Alexandru și nici într-un raport nu se menționează nimic despre

Băetrău Vlad care a avut conduită în exclusivitate pasivă.

Remarcă, că pe parcursul desfășurării activităților speciale de investigații,

agentul sub acoperire a avut un comportament vădit provocator, în lipsa căruia,

Băetrău Vlad nici nu avea să cadă în capcana expusă de persoana care l-a

îndemnat să o însoțească la locul unde a fost transmis pachetul cu substanțe

narcotice și au fost reținuți.

Concomitent, consideră că nu are o importanță deosebită faptul că

inculpatul nu a invocat nulitatea acestui act procesual la sfârșitul urmăririi

penale, deoarece acest lucru a fost invocat de către partea apărării în cadrul

jurisdicției de fond.

De asemenea, susține recurentul că acțiunile inculpatului sunt calificate

eronat în baza lit. b) și f) alin. (3) art. 2171 Cod penal, deoarece s-a admis de către

instanța de apel interpretarea extensivă defavorabilă a textului normei de

incriminare.

Contrar prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul a ajuns neîntemeiat la concluzia că în baza declarațiilor date de

către părți în instanță se confirmă vinovăția lui Băetrău Vlad în săvârșirea

infracțiunilor imputate. Or, se constată lipsa temeiului real - fapta prejudiciabilă

săvârșită și, respectiv, a temeiului juridic (componența infracțiunii, stipulată de

legea penală) de atragere a lui Băetrău Vlad la răspundere penală pentru

infracțiunea incriminată (lit. b) și f) alin. (3) art. 2171 CP RM) (art. 51 alin. (1) Cod

penal).

Consideră că la acest segment instanțele judecătorești urmau să

stabilească faptul dacă:

22

a) Băetrău Vlad trebuia să cunoască de ex ante conținutul pachetului cu

masă vegetală.

b) Dacă acesta urmărea sau nu scopul de a pune substanțele narcotice în

circulație.

declarate de către partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca

fiind neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

În argumentarea opiniei sale procurorul susține că instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor argumentelor din apeluri, iar dezacordul recurenților

cu soluția adoptată nu constituie temei de intervenire în decizia recurată, aceasta

fiind adoptată cu respectarea tuturor prevederilor legii procesual-penale.

Acțiunile agenților sub acoperire nu au avut caracter de instigare a

inculpaților la comiterea infracțiunii, probele fiind dobândite într-o manieră

pasivă.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate

de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal

și material.

Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă, că recurenții

invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427

alin. (1) pct. 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 5) cauza a fost judecată în primă

instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în

imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această

imposibilitate; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

23

instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și în cazul când

12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că

astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor

declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Astfel, Colegiul penal respinge ca fiind declarative afirmațiile recurenților

prin care se susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument

susținut de apărare în cererile de apel. Aceasta deoarece, verificând minuțios

decizia recurată în raport cu argumentele invocate în cererile de apel, Colegiul

penal ajunge la concluzia că apelanții au primit răspuns la argumentele înaintate,

iar simplul dezacord al titularilor cererilor de recurs cu soluția pronunțată în

speță nu constituie temei de admitere a recursurilor în sensul formulat.

Mai mult, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un

proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în

mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa

cum s-a procedat în speță.

Totodată, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele

de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare

la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de

instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform

infracțiunilor incriminate.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

24

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia expusă în

pct. 4 din prezenta decizie.

Cu referire la argumentele recurenților prin care se invocă nevinovăția

inculpaților Carai Alexandru și Băetrău Vlad, deoarece consideră că aceștia au

fost provocați la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f)

Cod penal, instanța de recurs reține că aceste afirmații ale apărării au constituit

obiect de examinare și în instanța de apel, respectiv la acest aspect instanța de

apel s-a expus motivat și amplu argumentat, având în susținere și jurisprudența

CEDO în materie de provocare.

Așadar, întru evitarea unor repetări inutile, instanța de recurs își însușește

argumentarea respectivă a instanței de apel, reiterarea căreia nu o consideră

necesară, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că

art. 6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument

(hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel corect a apreciat ca fiind

lipsită de suport probatoriu versiunea invocată de avocatul Dudulica Liubomir

precum că după schimbul de bani și droguri între Deeb Valerian, Băetrău Vlad și

Mardari Sandu, aceștia au fost reținuți de către poliție, au fost supuși percheziției

corporale și ridicații banii de la Deeb Valerian, după care, într-un mod

necunoscut și nereflectat în materialele dosarului, acești bani au fost restituiți lui

Deeb Valerian care s-a deplasat în parc și i-a transmis lui Carai Alexandru, aceasta

deoarece la materialele dosarului lipsește o ordonanță de ridicare a mijloacelor

bănești de la Deeb Valerian, fiind prezent doar procesul-verbal de ridicare a

mijloacelor bănești de la Carai Alexandru.

În ceea ce privește argumentul avocatului Hlopețchi Igor prin care se

invocă că instanțele judecătorești l-au condamnat pe Băetrău Vlad în baza

art. 2171 Cod penal, în lipsa temeiului juridic de atragere la răspundere penală și

urmau să stabilească dacă Băetrău Vlad a cunoscut anterior despre conținutul

pachetului cu masă vegetală și dacă într-adevăr acesta urmărea scopul de a pune

în circulație substanțele narcotice, Colegiul penal reține că instanța de apel a

descris în conținutul deciziei recurate probele din care rezultă cu certitudine că,

Băetrău Vlad cunoștea că urma să se ducă să ia marihuana, or, prin declarațiile

martorului Deeb Valerian a fost confirmat și faptul că inculpatul Băetrău Vlad la

11 noiembrie 2016, a avut intenția de a înstrăina ilegal substanța stupefiantă

„marihuana” și a înstrăinat investigatorului sub acoperire cu date cifrate

Mardari Sandu substanța stupefiantă „marihuana” în cantitate de 68.367 g.

25

Totodată, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative argumentele

avocatului Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad prin care se

susține că instanța de fond a admis un șir de încălcări procesuale, care constituie

erori de drept și care afectează în mod direct hotărârea judecătorească

pronunțată în această cauză penală, asupra cărora parțial partea apărării a atras

atenția instanței de judecată pe parcursul examinării cauzei penale, însă acestea

au rămas fără răspuns. Or, la acest aspect Colegiul penal sesizează că apărarea nu

a dezvăluit pe larg în ce constau încălcările invocate și la care erori de drept se

atribuie.

Drept urmare, Colegiul penal reiterează, că pentru a constitui caz de casare,

eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra

soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către

instanța de recurs.

De asemenea, Colegiul penal consideră că nu pot fi reținute argumentele

avocatului Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad, prin care se

invocă ca temei de achitare a inculpatului faptul, că în procesul-verbal de audiere

a părții vătămate nu a fost indicat concret locul săvârșirii infracțiunii.

Or, în acest sens se atestă că apărarea face o proprie apreciere și

interpretare a explicațiilor din pct. 86 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 14 din

27 mai 2014, care nu au nici o tangență cu cazul examinat în speță.

Cu referire la argumentele avocatului Hlopețchi Igor în numele

inculpatului Băetrău Vlad prin care se invocă că instanța de apel a sfidat

prevederile art. 414 alin. (6), 415 alin. (21) Cod de procedură penală, deoarece

concluzia de condamnare a inculpatului Băetrău Vlad în baza lit. f) alin. (2)

art. 187 Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Nelli),

este bazată pe declarațiile părții vătămate și aprecierea critică a declarațiilor

inculpatului, însă instanța de apel la examinarea apelului nu a audiat partea

vătămată, Colegiul penal reține următoarele.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 02 mai 2018, la

demersul procurorului, instanța de apel a solicitat opinia părților referitor la

posibilitatea examinării cauzei în absența părții vătămate Certan Nelli, deoarece

aceasta este plecată peste hotarele RM, la care apărarea a menționat că se

acceptă.

Totodată, în vederea respectării prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală, procurorul a solicitat audierea în instanța de apel a

martorilor Vîrlan Ioana și Tumaha Mihail, deoarece este imposibil de audia

partea vătămată Certan Nelli, aceasta fiind plecată peste hotarele RM, demers

care a fost susținut și de către partea apărării (f.d. 87, vol. VII).

26

Prin urmare, nu poate fi reținut argumentul apărării prin care se invocă că

concluzia instanței de apel cu privire la condamnarea lui Băetrău Vlad în baza

lit. f) alin. (2) art. 187 Cod penal, este fundamentată doar pe declarațiile părții

vătămate Certan Nelli, care nici nu a fost audiată în instanța de apel, or, în decizia

recurată instanța de judecată a argumentat pe deplin faptul, că concluzia de

vinovăție a inculpatului rezultă „în afara oricăror dubii rezonabile” atât din

declarațiile ultimei, cât și din declarațiile martorilor Vîrlan Ioana,

Tumaha Mihail și Carai Alexandru, precum și din procesul-verbal de prezentare

spre recunoaștere a persoanei, în cadrul căreia partea vătămată Certan Nelli a

recunoscut persoana care a jefuit-o la 12 noiembrie 2016, și care a fost stabilită

ca fiind Băetrău Vlad.

Pe cale de consecință, Colegiul penal atestă că în speță nu s-a confirmat nici

temeiul de casare invocat de avocatul Hlopețchi Igor în numele inculpatului

Băetrău Vlad prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, în

sensul că cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a

unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a

înștiința instanța despre această imposibilitate, or, instanța de apel a purces la

examinarea cauzei în lipsa părții vătămate Certan Nelli, ținând cont de

prevederile art. art. 362 alin. (1), 412 alin. (5) Cod de procedură penală,

consultând opinia celorlalte părți, inclusiv a avocatului Hlopețchi Igor, care nu a

fost împotrivă.

Mai mult, la baza deciziei de condamnare au fost reținute declarațiile părții

vătămate Certan Nelli, data la faza urmăririi penale și în prima instanță,

declarații care coroborează cu celelalte mijloace de probă.

Referitor la argumentele avocatului Hlopețchi Igor în numele inculpatului

Băetrău Vlad prin care se invocă dezacordul cu condamnarea inculpatului în

baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, în care figurează partea vătămată Xxxxx,

Colegiul penal atestă că instanța de apel corect a stabilit, că discordanțele dintre

declarațiile părții vătămate xxxxx și ale martorului xxxxx, nu constituie temei de

achitare a inculpatului, odată ce potrivit procesului-verbal cu privire la

prezentarea persoanei spre recunoaștere ambele l-au recunoscut pe Băetrău

Vlad ca fiind persoana care a comis jaful.

Totodată, instanța de apel corect a menționat, că nu pot fi reținute

argumentele apărării cu privire la ilegalitatea acțiunii de prezentare spre

recunoaștere a persoanei, întrucât în instanța de judecată atât martorul, cât și

partea vătămată au susținut cu certitudine că inculpatul Băetrău Vlad este

autorul infracțiunii.

La fel, instanța de recurs respinge și argumentul apărării precum că nu

există nici un act procesual care ar demonstra existența amprentelor digitale ale

lui Băetrău Vlad pe corpul delict - ruter Wi-fi model „ZTE”, ori careva mijloace

financiare provenite din activități ilicite, generatoare de venituri, discuții

înregistrate cu Băetrău Vlad, interceptări sau convorbiri telefonice, deoarece la

acest aspect instanța de apel corect a statuat, că vinovăția inculpatului este

27

dovedită prin probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul

cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de

apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, iar cele invocate de apărare nu

pot constitui temei de achitare a inculpatului.

Cu referire la criticile invocate de recurenți sub aspectul pct. 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de

drept menționat prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci

când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele

de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și

agravante ale infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei, prima instanță l-a recunoscut

vinovat pe Carai Alexandru în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, iar pe

Băetrău Vlad în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care

figurează partea vătămată Pîntea Elena); în baza art. 187alin. (2) lit. f) Cod penal,

(pe episodul în care figurează partea vătămată Xxxxx) și în baza art. 2171 alin.

(3) lit. b), f) Cod penal, achitându-l doar de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care

figurează partea vătămată Certan Nelli)

Totodată, la examinarea pricinii de către instanța de apel s-a stabilit, că

soluția primei instanțe privind achitarea inculpatului Băetrău Vlad de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Nelli) este greșită,

fiind casată în această parte sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care Băetrău Vlad a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 187alin. (2) lit. f) Cod penal, în rest soluția

primei instanțe fiind menținută.

Colegiul penal a ajuns la concluzia, că instanța de apel corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, ajungând la o concluzie întemeiată

privind vinovăția inculpatului Carai Alexandru în baza art. 2171 alin. (3) lit. b),

f) Cod penal, iar în privința lui Băetrău Vlad în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Pîntea Elena), în baza

art. 187alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea vătămată

28

xxxxx), în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează

partea vătămată Certan Nelli) și în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal.

De asemenea Colegiul penal conchide, că nu și-au găsit confirmare

argumentele recurenților precum că instanța de apel a descris în mod teoretic

componențele de infracțiune incriminate inculpaților, fără a face o analiză a

acțiunilor inculpaților în coroborare cu probatoriul acumulat la materialele

dosarului, deoarece, judecând apelurile declarate de apărare și de procuror,

respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel

corect a ajuns la soluția descrisă în pct. 4 din prezenta decizie a cărei motivare

instanța de recurs o însușește pe deplin și în acest sens nefiind necesară o nouă

reinterpretare.

În ceea ce ține de temeiul pentru recurs indicat de către avocatul

Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad prevăzut la art. 427 alin. (1)

pct. 12) Cod de procedură penală, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită, instanța de recurs menționează că recurentul nu a motivat

recursul sub aspectul temeiului de casare invocat, or în conținutul cererii de

recurs nu se menționează expres care ar fi acele prevederi legale în care urmau

a fi încadrate juridic faptele greșit calificate în opinia recurentului de către

instanțele de fond.

Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul

temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu poate examina posibilitatea

modificării încadrării juridice a faptelor incriminate inculpatului de către

instanțele de fond, deoarece instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate.

Astfel, erorile de drept invocate de recurenți, prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare, iar din

aceste considerente recursurile declarate de către avocatul Dudulica Liubomir în

numele inculpatului Carai Alexandru și de către avocatul Hlopețchi Igor în

numele inculpatului Băetrău Vlad urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul

Dudulica Liubomir în numele inculpatului Carai Alexandru și de către avocatul

29

Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2018, în cauza penală în

privința lui Băetrău Vlad xxxxx și Carai Alexandru xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

30