1ra-554/2019 — Art. art. 187 alin. 2 lit. f, 217/1 alin. 3, lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 20 noiembrie 2017, Băetrău Vlad a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea vătămată Pîntea Elena), la 6 (șase) ani închisoare, fără amendă; - art. 187alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea vătămată xxxxx), la 6 (șase) ani închisoare, fără amendă; - art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor stupefiante pe termen de 4 (patru) ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 7 (șapte) ani închisoare, fără amendă, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor 1 stupefiante pe termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. Băetrău Vlad a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Neli), din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Carai Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor stupefiante pe termen de 4 (patru) ani. A fost admisă acțiunea civilă înaintată de Pîntea Elena, fiind dispusă încasarea în beneficiul acesteia din contul inculpatului Băetrău Vlad a sumei de 12110 (douăsprezece mii o sută zece) lei, cu titlu de prejudiciu material. A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată xxxxx, fiind dispusă încasarea în beneficiul acesteia din contul inculpatului Băetrău Vlad a sumei de 3900 (trei mii nouă sute) lei, cu titlu de prejudiciu material.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că inculpatul Băetrău Vlad, la 09 noiembrie 2016, aproximativ la ora 19:05, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se la intersecția străzilor Nicolae Dimo și Alecu Russo, mun. Chișinău, a sustras deschis de la xxxxx o geantă de culoare neagră din piele la prețul de 600 lei, în care se afla un portmoneu la preț de 100 lei și în care erau bani în sumă de 900 lei și 50 Euro, care conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la data comiterii infracțiunii constituiau 1095 lei, router wi-fi la preț de 1000 lei, un încărcător de culoare albă pentru telefon mobil model „Samsung” la preț de 250 lei, buletin de identitate, poliță de asigurare și carnetul de elev toate pe numele cet. xxxxx, cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 3945 lei. Tot el, Băetrău Vlad, la 18 noiembrie 2016, aproximativ la ora 20:00, acționând intenționat și urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. Matei Basarab, 9/1, mun. Chișinău, apropiindu-se din spate de cet. Pîntea Elena, a sustras în mod deschis de la aceasta o geantă din piele la prețul de 700 lei, în care se aflau actele de identitate pe numele victimei, cosmetică decorativă „Rouge Dior” la preț de 600 lei, rimel negru la preț de 100 lei, telefon mobil model „Huawei” la prețul de 10000 lei, portmoneu din piele la prețul de 200 lei și bani în numerar în sumă de 400 hrivne ucrainene, care conform ratei oficiale de schimb la ziua comiterii infracțiunii constituia suma de 310,88 lei. Ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Băetrău Vlad, acesta a cauzat părții vătămate Pîntea Elena un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 12110,88 lei. Inculpatul Băetrău Vlad, acționând de comun acord și împreună cu inculpatul Carai Alexandru și alte persoane, urmărind scopul punerii în circulație a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, 2 acționând prin complicitate, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare ilegală a precursorilor, a săvârșit acțiuni prejudiciabile de circulație ilicită a drogurilor, manifestată prin procurarea lor din diferite surse și comercializarea către alte persoane, începând cu o perioadă nedeterminată de timp și până la 18 noiembrie 2016. Tot el, Băetrău Vlad, acționând de comun acord și împreună cu Carai Alexandru și alte persoane, la 11 noiembrie 2016, fiind în apropierea blocului de studii al ASEM, pe str. Crângului, 2, mun. Chișinău, a comercializat către investigatorul sub acoperire cu date de identitate cifrate Mardari Sandu, contra sumei de 3200 lei, substanță narcotică „marihuana” în cantitate de 68,367 grame. Masa totală a substanței narcotice marihuana, pusă în circulație de Băetrău Vlad, în circumstanțele indicate este de 68,367 g, ce constituie proporții mari. Tot el, Băetrău Vlad este învinuit în aceea că, la 09 noiembrie 2016, aproximativ la ora 19:45, acționând de comun acord și împreună cu Carai Alexandru și alte persoane, aflându-se pe str. Kiev, 16/1, au transmis către investigatorul sub acoperire cu date de identitate cifrate Mardari Sandu substanța narcotică „marihuana” în cantitate de 0,8 g. La fel, prin rechizitoriu Băetrău Vlad este învinuit în aceea că, la 12 noiembrie 2016, aproximativ la ora 16:40, acționând intenționat și urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. Matei Basarab, 10/3, mun. Chișinău, apropiindu-se din spate de cet. Certan Neli, a sustras în mod deschis de la aceasta o geantă din piele la prețul de 500 Euro, care conform ratei oficiale de schimb la ziua comiterii infracțiunii constituia suma de 10805,45 lei, portmoneu din piele la prețul de 100 Euro, care conform ratei oficiale de schimb la data comiterii infracțiunii constituia suma de 2161,09 lei, bani în numerar în sumă de 1500 Euro, care conform ratei oficiale de schimb la ziua comiterii infracțiunii constituia suma de 32416,35 lei, bani în numerar în sumă de 400 lei, pașaportul pe numele victimei. Ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Băetrău Vlad, părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 45782,89 lei. Inculpatul Carai Alexandru, acționând de comun acord și împreună cu Băetrău Vlad și alte persoane, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând în complicitate, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare ilegală a precursorilor, a săvârșit acțiuni prejudiciabile de circulație ilicită a drogurilor, manifestată prin procurarea lor din diferite surse și comercializarea către alte persoane, începând cu o perioadă nedeterminată de timp și până la 11 noiembrie 2016. 3 Astfel, la 09 noiembrie 2016, aproximativ la ora 19:45, cet. Carai Alexandru, acționând de comun acord cu alte persoane, aflându-se pe str. Kiev, 16/1, au transmis către investigatorul sub acoperire cu date de identitate cifrate Mardari Sandu substanța narcotică „marihuana” în cantitate de 0,8 grame. Tot el, Carai Alexandr, acționând de comun acord și împreună cu Băetrău Vlad și alte persoane, la 11 noiembrie 2016, fiind în apropierea blocului de studii al ASEM, pe str. Crîngului, 2, mun. Chișinău, a comercializat către investigatorul sub acoperire cu date de identitate cifrate Mardari Sandu, contra sumei de 3200 de lei, substanță narcotică „marihuana” în cantitate de 68,367 grame. Masa totală a substanței narcotice marihuana, pusă în circulație de către Carai Alexandru, în circumstanțele indicate este de 69,367 grame, ce constituie proporții mari.

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță, potrivit căreia Băetrău Vlad să fie recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul din 09 noiembrie 2016) la 6 ani închisoare, fără amendă; - în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul din 12 noiembrie 2016) la 6 ani închisoare, fără amendă; - în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul din 18 noiembrie 2016) la 6 ani închisoare, fără amendă; - în baza art. 2171 alin. (3) Cod penal (pe episodul din 13 iulie 2016) la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 4 ani. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Inculpatul Carai Alexandru să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) Cod penal (pe episodul din 13 iulie 2016) și a-i aplica pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului, procurorul a invocat următoarele argumente: - instanța de fond a calificat corect acțiunile inculpatului Carai Alexandr, conform art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal și ale inculpatului Băetrău Vlad conform art. art. 187 alin. (2) lit. (f), art. 2171 alin. (3) lit. b), (f) Cod penal, însă incorect a apreciat probele administrate legal în cadrul urmăririi penale și prezentate spre examinare, iar ca rezultat a dispus neîntemeiat achitarea lui Băetrău Vlad de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 4 alin. (2) lit. f) Cod penal, pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Neli; - la adoptarea hotărârii, prima instanță nu a luat în considerație declarațiile părții vătămate Certan Neli, care urmau a fi coroborate și cu alte probe, și anume cu procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei, în cadrul căreia de către partea vătămată Certan Neli a fost recunoscută persoana care a jefuit-o la 12 noiembrie 2016, și care ulterior a fost stabilită ca Băetrău Vlad; - la fel, nu au fost luate în considerație declarațiile martorilor Vîrlan Ioana și Tumaha Mihail, precum și faptul că Carai Alexandru a fost recunoscut în calitate de martor; - la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a ținut cont în măsură deplină de personalitatea inculpaților, nici de comportamentul lor în timpul și după săvârșirea infracțiunii și nici de faptul că pe perioada efectuării urmăririi penale inculpatul nu a contribuit activ la descoperirea infracțiunilor date, vina nu și-a recunoscut-o, prejudiciul cauzat nu a fost restituit. 3.1. Inculpatul Băetrău Vlad și avocatul acestuia Hlopețchi Igor au contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care inculpatul Băetrău Vlad învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea vătămată Pîntea Elena) și art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată xxxxx) să fie achitat, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, iar pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, inculpatul Băetrău Vlad să fie achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar acțiunile civile să fie lăsate fără soluționare. În motivarea apelului au invocat următoarele argumente: - examinarea cauzei în privința lui Băetrău Vlad a fost unilaterală, nefiind stabilite toate circumstanțele cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției a fost interpretată ca o circumstanță agravantă sui genesis, care a înrăutățit situația justițiabilului; - prima instanță nu a constatat pe deplin starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite, ezitând să dea probelor examinate o apreciere juridică cuvenită, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală; - raționamentele puse la baza sentinței au un caracter vădit tendențios, bazat pe presupuneri care defavorizează justițiabilul și probele pe care se fundamentează sentința suferă de un viciu fundamental de admisibilitate; - prima instanță eronat a reținut că Băetrău Vlad nu a avut o comportare sinceră în cursul procesului penal în partea ce ține de recunoașterea vinovăției și din declarațiile sale nu rezultă regrete pentru faptele comise, or, instanța nu a făcut decât să-l recunoască vinovat și să-l condamne pentru simplu motiv că nu 5 a recunoscut vinovăția, fapt inadmisibil într-un stat de drept și o societate democratică; - instanța de fond a pus la baza soluției de condamnare acele probe, la cercetarea cărora nu au avut acces părțile în egală măsură, nefiind asigurate cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor sale; - instanța de judecată nu a luat în considerație circumstanțele atenuante stabilite pe caz, și anume, că anterior nu a mai fost tras la răspundere penală, se caracterizează pozitiv la locul de trai și nu se află la evidența medicului narcolog și/sau a organelor de poliție; - instanța de fond a constatat prematur și pripit că la caz nu sunt prezente circumstanțe care ar atenua răspunderea inculpatului pentru cele săvârșite. Totodată, ținând cont de personalitatea lui Băetrău Vlad rolul pasiv al acestuia în săvârșirea acestei infracțiuni, comportamentul agentului provocator, au fost lăsate fără o dezlegare cuvenită, creându-se impresia că părțile nu au fost auzite; - instanța de fond, respingând probele prezentate de partea apărării în susținerea nevinovăției, nu le-a combătut prin careva argumentare juridică, astfel formulând soluția sa pe presupuneri și noțiuni teoretice și, în consecință a reținut generic, că situația de fapt și de drept expusă de procuror, este corectă; - inculpatul Carai Alexandru fiind audiat nu a recunoscut fapta incriminată de către partea acuzării, însă în declarațiile acestuia nu există nici un indiciu care ar indica la vinovăția lui Băetrău Vlad sau la participarea în careva mod la această faptă a inculpatului; - martorii Rațiuc Hristian, Cocerva Alexandru, Mardari Sandu, Deeb Valerian, nu au indicat despre careva activitate ilegală a lui Băetrău Vlad; - o altă chestiune lăsată fără dezlegare se referă la episodul cu pretinsa parte vătămată xxxxx și declarațiile martorului xxxxx, declarațiile cărora se contrazic; - eroarea procedurală ce îmbracă forma unui viciu fundamental se rezumă la faptul furnizării înainte de prezentarea spre recunoaștere a pozelor, ceea ce este echivalentă cu insuflarea martorului unei poziții prestabilite; - declarațiile martorului Mardari Sandu, care este un agent provocator și pretins consumator de substanțe narcotice sunt contradictorii și urmau a fi apreciate critic, deoarece în prima instanță a declarat că Băetrău Vlad nu a participat la prima tranzacție, iar pe de altă parte a indicat direct la Băetrău Vlad, ca la persoană ce a avut calitatea de coautor; - în prima instanță versiunea cu privire la neîntrunirea semnelor componenței de infracțiune în partea ce ține de episodul cu art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, nu a fost abordată, nici nu a fost combătută de către partea acuzării prin mijloace de probă, deși partea acuzării a avut asemenea posibilitate; - instanța de fond a admis un șir de încălcări procesuale, care constituie erori de drept și care afectează în mod direct hotărârea judecătorească pronunțată în această cauză penală, asupra cărora parțial partea apărării a atras 6 atenția instanței de judecată pe parcursul examinării cauzei penale, însă acestea au rămas fără răspuns; - în rapoartele și actele întocmite de agenții de investigații privind pretinsa activitate infracțională a lui Băetrău Vlad se vorbește numai despre Carai Alexandru și nici într-un raport nu se menționează nimic despre Băetrău Vlad care a avut conduită în exclusivitate pasivă; - nu există nici un act procesual care ar demonstra existența amprentelor digitale ale lui Băetrău Vlad pe corpul delict - ruter Wi-fi model „ZTE”, or careva mijloace financiare provenite din activități ilicite, generatoare de venituri, discuții înregistrate cu Băetrău Vlad, interceptări sau convorbiri telefonice, circumstanțe care în mod repetat demonstrează nevinovăția apelantului; - pe parcursul desfășurării activităților speciale de investigații, agentul sub acoperire a avut un comportament vădit provocator; - în practica judiciară există un șir de precedente similare în care instanțele de judecată au constatat faptul că s-a comis o provocare intenționată de către autoritățile statului și aceasta constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din Convenție (decizia Curții Supreme de Justiție nr. 1rh-1/2015 din 24 februarie 2015). 3.2. Avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului Carai Alexandru a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță privind achitarea inculpatului Carai Alexandru de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal. În motivarea apelului s-au invocat următoarele argumente: - probele examinate în instanța de judecată nu demonstrează vinovăția inculpatului Carai Alexandru în cele incriminate; - lipsește temeiul real - fapta prejudiciabilă săvârșită și, respectiv, temeiul juridic (componența infracțiunii, stipulată de legea penală) de atragere a inculpatului Carai Alexandru la răspundere penală pentru infracțiunile incriminate (art. 51 alin. (1) Cod penal); - instanța de judecată a dat o apreciere arbitrară probelor învinuirii; - inculpatul a fost provocat de către colaboratorii de poliție; - în ședința de judecată s-a demonstrat cert că anterior cazului dat, Carai Alexandru nu a comis alte infracțiuni, și nici ceva ilegal legat de circulația substanțelor narcotice; - potrivit declarațiilor inculpatului acesta a acționat în modul respectiv la insistența lui Chicerman Andrei care este colaborator de poliție, fapt despre care Carai Alexandru a cunoscut cu certitudine, fapt confirmat și de către martorul Mardari Sandu; - potrivit materialelor cauzei penale, acest dosar a fost pornit în urma sesizării de către IP Bălți a IP Rîșcani, mun. Chișinău despre faptul vânzării de către o persoană pe nume Denis a substanțelor narcotice în mun. Chișinău lui Murașchin Iurie, locuitor al mun. Bălți; 7 - potrivit f.d. 52 cauza a fost transmisă la IP Rîșcani în martie 2016, respectiv 52 file ale dosarului sunt copii din dosarul instrumentat de către IP Bălți; - ulterior, până la f.d. 108 sunt înscrisuri care denotă efectuarea de către organul de urmărire penală a unor acțiuni de depistare a traficanților de droguri, mai multe percheziții și audieri a diferitor persoane, care nu au dat nici un rezultat; - abia la f.d. 108 al dosarului penal apare un raport din 09.11.2016 prin care este pomenit pentru prima dată numele Carai Alexandru. Potrivit textului acestui raport, în urma măsurilor întreprinse au fost acumulate date despre mai multe persoane implicate în traficul de droguri. După care urmează o informație că „în timpul apropiat există o bănuială rezonabilă că persoana necunoscută pe nume Carai Alexandru xxxxx va continua desfacerea drogurilor către consumatori”; - până la data de 09.11.2016 careva înscrisuri care confirmă că în urma acțiunilor de investigație a fost obținută informație că Carai Alexandru este implicat în traficul de droguri, nu există; - după aceste evenimente, în două zile este organizată de către colaboratorii de poliție împreună cu martorul cu date cifrate o pretinsă achiziție de control cu primirea în prealabil a unei cantități mai mici de marihuana pentru probă; - apărarea consideră că colaboratorii de poliție au organizat provocarea lui Carai Alexandru la comiterea infracțiunii incriminate, chiar fiind conștienți că acesta cunoaște că ei sunt polițiști și fabricând probele prezentate instanței de judecată, fapt care a dus la înaintarea unei învinuiri ilegale; - martorii acuzării în ședința de judecată au dat declarații contradictorii în raport cu declarațiile proprii, cât și în raport cu faptele descrise în rechizitoriu; - martorul cu date cifrate Mardari Sandu în ședința de judecată din 10.07.2017 a declarat că i-a făcut cunoștință cu Carai Alexandru o persoană pe nume Chicerman Andrei care este colaborator de poliție, pentru ca la ședința de judecată din 22.09.2017 să schimbe declarațiile și să comunice că, de fapt, i-a făcut cunoștință cu Carai Alexandru o persoană cunoscută care este deținută în penitenciar și refuză să îi dea numele; - diferit a declarat acest martor și circumstanțele cazului în cadrul urmăririi penale, în raport cu cele date în judecată - în cadrul urmăririi penale a comunicat că s-a întâlnit cu Carai Alexandru și încă un băiat care i-au transmis pachetul cu droguri, iar în judecată a declarat că Carai Alexandru nu a fost prezent la locul faptei; - în rechizitoriu aceste circumstanțe se regăsesc foarte vag. Potrivit învinuirii înaintate se acuză Băietrău Vlad de comun acord cu Carai Alexandru și alte persoane că la 11.11.2017 au comercializat către investigatorul sub acoperire substanțe narcotice, dar descrierea detaliată a faptelor lipsește din actul final de învinuire; 8 - urmează instanța de judecată să dea apreciere și declarațiilor martorului Deeb Valerian în ședința de judecată; - în special, se indică asupra faptului că după schimbul de bani și droguri între Deeb Valerian, Băetrău Vlad și Mardari Sandu, aceștia au fost reținuți de către poliție, au fost supuși percheziției corporale și ridicații banii de la Deeb Valerian, după care, într-un mod necunoscut și nereflectat în materialele dosarului, acești bani au fost restituiți lui Deeb Valerian care s-a deplasat în parc și i-a transmis lui Carai Alexandru; - aceste fapte constituie o falsificare de probe și acțiunile colaboratorilor de poliție sunt ilegale, urmând ca aceștia să fie trași la răspundere pentru abuzurile comise.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului Carai Alexandru și de către avocatul Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad, admis apelul procurorului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivi modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Băetrău Vlad a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Neli), stabilindu-i pedeapsa închisorii pe termen de 6 (șase) ani, fără amendă. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Băetrău Vlad i-a fost aplicată pedeapsa definitivă 8 (opt) ani închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor stupefiante pe termen de 4 (patru) ani. A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Certan Neli, fiind dispusă încasarea de la Băetrău Vlad în beneficiul părții vătămate a sumei de 45782 (patruzeci și cinci mii șapte sute optzeci și doi) lei, 89 bani, cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. Cu referire la apelul declarat de procuror. Instanța de apel a constatat în fapt, că inculpatul Băetrău Vlad, la 12 noiembrie 2016, aproximativ la ora 16:40, acționând intenționat și urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. Matei Basarab, 10/3, mun. Chișinău, apropiindu-se din spate de cet. Certan Neli, a sustras în mod deschis de la aceasta o geantă din piele la prețul de 500 Euro, care conform ratei oficiale de schimb la ziua comiterii infracțiunii constituia suma de 10805,45 lei, portmoneu din piele la prețul de 100 Euro, care conform ratei oficiale de schimb la data comiterii infracțiunii constituia suma de 2161,09 lei, bani în numerar în sumă de 1500 Euro, care conform ratei oficiale de schimb la ziua comiterii infracțiunii constituia suma de 32416,35 lei, bani în numerar în sumă de 400 lei, pașaportul pe numele victimei. 9 Ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Băetrău Vlad, părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă totală de45782,89 lei. 4.2. Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul Băetrău Vlad nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate pe art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Neli), vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin probele prezentate de către partea acuzării, printre care declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și documentele cercetate în ședința de judecată, și anume: declarațiile părții vătămate Certan Neli (f.d. 45, vol.V); declarațiile martorilor Vîrlan Ioana (f.d. 31, vol.V); Tumaha Mihail; Carai Alexandru (f.d. 44, vol.V); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12 noiembrie 2016, efectuată în mun. Chișinău, str. Matei Basarab, 10/3 (f.d. 10-13); prezentarea spre recunoaștere a persoanei, în cadrul acțiunii cet. Băetrău Vlad fiind recunoscut ca persoana care la 12 noiembrie 2016, a jefuit-o pe cet. Certan Neli (f.d. 31-33). Analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a considerat că acțiunile inculpatului Băetrău Vlad cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Neli) - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Astfel, în opinia instanței de apel, prima instanță nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și, prin urmare, eronat a ajuns la concluzia achitării inculpatului, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Respectiv, instanța de apel a constatat că acuzatorul de stat a acumulat suficiente probe pertinente și concludente care atestă culpabilitatea inculpatului. Poziția inculpatului Băetrău Vlad privind nerecunoașterea vinovăției în comiterea infracțiunii incriminate a fost apreciată ca libertate de mărturisire împotriva sa, principiu reglementat la art. 21 Cod procedură penală, însă în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului. Instanța de apel a reținut ca fiind pertinente declarațiile date la faza urmăririi penale de către martorul Carai Alexandru, deoarece aceste declarații coroborează cu ansamblu de probe administrate de acuzatorul de stat, iar cele susținute în ședința de judecată au tendința de a-l absolvi de răspundere penală pe inculpatul Băetrău Vlad. Or, în carul ședinței de judecată în instanța de apel inculpatul Băetrău Vlad a indicat că în ziua în care a schimbat banii împreună cu el era Deeb Valerian și Carai Alexandru, avea suma de 700 Euro, o bancnotă de 500 Euro și una de 200 Euro, pe care i-a schimbat la casa de schimb valutar. 10 În ceea ce privește declarațiile inculpatului Băetrău Vlad precum că banii respectivi au fost transmiși de fratele său, Băetrău Vitalie, susținând inițial că i-a primit prin transfer, după care a indicat că i-au fost transmiși printr-un prieten care i-a transmis lui, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece inculpatul se contrazice în declarații, iar aceste afirmații nu sunt susținute prin careva probe și sunt infirmate de probele acuzării. 4.3. La individualizarea pedepsei în privința inculpatului Băetrău Vlad pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, reținând că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, infracțiunea incriminată face parte din categoria infracțiunilor grave, nu are antecedente penale, circumstanțe atenuante sau agravante în privința inculpatului nu au fost identificate, nu a recuperat prejudiciul cauzat. 4.4. Referitor la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Certan Neli, instanța de apel având în susținere prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, a constatat că la caz sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, întrucât inculpatul a săvârșit cu vinovăție o faptă ilicită, ce a cauzat un prejudiciu, iar între fapta ilicită și prejudiciu există raport de cauzalitate, respectiv dispunând încasarea de la Băetrău Vlad în beneficiul părții vătămate Certan Neli, cu titlu de prejudiciu material suma de 45782 lei, 89 bani. 4.

Cu referire la argumentul acuzatorului de stat prin care solicită agravarea pedepsei inculpaților, deoarece instanța de fond nu a ținut cont în măsură deplină de personalitatea inculpaților, nici de comportamentul lor în timpul și după săvârșirea infracțiunii și nici de faptul că pe perioada efectuării urmăririi penale, inculpatul nu a contribuit activ la descoperirea infracțiunilor date, vina nu a recunoscut, prejudiciul cauzat nu a fost recuperat, instanța de apel a remarcat, că prima instanță just și argumentat a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal. 4.

Cu referire la apelul declarat de avocatul Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad și de inculpat, în partea episoadelor de învinuire în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Xxxxx) și art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Pîntea Elena). Instanța de apel a remarcat, că deși inculpatul Băetrău Vlad nu a recunoscut vinovăția în faptele incriminate pe episodul în care figurează partea vătămată xxxxx, vinovăția acestuia se confirmă prin probele cercetate nemijlocit în ședința de judecată, și anume: declarațiile părții vătămate minore xxxxx (f.d. 9, vol.V); declarațiile martorului minor xxxxx (f.d. 10, vol.V); declarațiile martorului Cocerva Alexandr (f.d. 47, vol.V); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09 noiembrie 2016 (f.d. 8-10, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 25 noiembrie 2016, prin care s-a ridicat din materialele cauzei penale nr. 2016022438, copia procesului-verbal prin care au fost ridicate următoarele obiecte: wi-fi de culoare albă de model „ZTE” de culoare albă, cu numărul de IME1: xxxxx, precum și 11 procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 noiembrie 2016, efectuat pe adresa xxxxx; planșa fotografică (f.d. 29, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 noiembrie 2016 prin care au fost ridicate bunuri care constituie corpuri delicte la cauza penală (f.d. 31, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 23 noiembrie 2016 (f.d. 37-39, vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 21 noiembrie 2016 (f.d. 41, vol.I); procesul- verbal de recunoaștere a persoanei din 21 noiembrie 2016 (f.d. 43, vol.I); corpul delict - routerul wi-fi de model „ZTE” de culoare albă, care a fost transmis la Camera de Păstrare al IP Râșcani al DP mun. Chișinău. Verificând argumentele expuse în textul apelului formulat de avocatul Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad și de inculpat în raport cu materialele cauzei penale și probele administrate de acuzatorul de stat, instanța de apel a constatat că prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de recunoaștere a inculpatului Băetrău Vlad vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal. Instanța de apel a reținut că partea vătămată xxxxx în faza de urmărire penală în cadrul recunoașterii persoanei după fotografie l-a recunoscut pe inculpatul Băetrău Vlad, drept persoana care i-a sustras bunurile. Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind pertinente și concludente declarațiile părții vătămate xxxxx care a susținut cu certitudine că inculpatul este autorul jafului care s-a produs la 09 noiembrie 2016. Adresându-se cu plângere la organul de poliție partea vătămată a descris persoana care i-a sustras bunurile, inclusiv cum era îmbrăcată, vârsta acestuia. De asemenea, au fost reținute ca pertinente și concludente declarațiile martorului xxxxx, care atât la faza urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, a recunoscut că anume inculpatul este persoana care la 09 noiembrie 2016, a sustras bunurile părții vătămate xxxxx, or, martorul a declarat că după ce a smuls geanta din mîina părții vătămate, inculpatul s-a împiedicat și s-a întors puțin și anume atunci a văzut fața acestuia. Cu referire la argumentele părții apărării referitor la declararea nulă a procesului-verbal cu privire la recunoașterea persoanei, din motiv că a fost încălcat modul de prezentare a persoanei spre recunoaștere și anume, înainte de prezentarea persoanei spre recunoaștere, colaboratorii de poliție i-au prezentat mai multe fotografii și dânsa nu l-a recunoscut pe Băetrău Vlad, iar ulterior, colaboratorii Inspectoratului de Poliție i-au prezentat suplimentar câteva fotografii și ea l-a recunoscut pe Băetrău Vlad ca persoana care a jefuit-o, instanța de apel le-a considerat nefondate, or, la judecarea cauzei în fond, atât partea vătămată xxxxx, cât și martorul xxxxx au declarat cu certitudine că anume inculpatul este persoana care a sustras la 09 noiembrie 2016, bunurile părții vătămate xxxxx. Tot la acest capitol, instanța de apel a relevat că presupusele încălcări ale legii procesuale penale invocate de apărare, precum acțiunea de recunoaștere a 12 persoanei după fotografie și nu după persoană, nu se încadrează în prevederile expres prevăzute de alin. (2) art. 251 Cod de procedură penală. Cu referire la argumentele părții apărării referitor la faptul că partea vătămată xxxxx a indicat că era ploaie, cer noros și întuneric făceau vizibilitatea imposibilă la o distanță mai mare de 1 metru, însă martorul xxxxx declară că la o distanța de 3 metri a reușit să observe jumătate de față a persoanei prezentate spre recunoaștere după fotografie, ceea ce reprezintă un mijloc de probă inadmisibil, instanța de apel le-a apreciat ca nefondate, or, martorul xxxxx a declarat în cadrul ședinței de judecată că l-a recunoscut la faza urmăririi penale pe inculpat imediat după îmbrăcăminte, după forma feței și după statură, iar partea vătămată xxxxx a indicat că în faza de urmărire penală în cadrul recunoașterii persoanei după fotografie l-a recunoscut pe inculpatul Băetrău Vlad, drept persoana care i-a sustras bunurile. În ceea ce privește argumentele părții apărării referitor la faptul că nu există nici un act procedural care ar demonstra existența amprentelor digitale ale lui Băetrău Vlad pe corpul delict - ruter wi-fi de model „ZTE”, instanța de apel a notat că acest aspect nu poate constitui un temei de achitare a inculpatului, or, partea vătămată și martorul xxxxx au indicat în mod cert că inculpatul a sustras în mod deschis geanta părții vătămate xxxxx, în care se aflau bunuri și mijloace bănești. Pe episodul sustragerii în mod deschis a bunurilor de la partea vătămată Pîntea Elena din 18 noiembrie 2016, instanța de apel a reținut declarațiile părții vătămate Pîntea Elena (f.d. 113, vol.V); declarațiile martorilor Rațuc Hristian (f.d. 46, vol.V); Cocerva Alexandru (f.d. 32, vol.V); Carai Alexandru (f.d. 44, vol.V); procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 01 decembrie 2016 prin care partea vătămată Pîntea Elena a recunoscut persoana nr. 3, care s-a stabilit a fi Băetrău Vlad (f.d. 24-26, vol.III); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18 noiembrie 2016 (f.d. 9-12, vol.III); descifrările convorbirilor telefonice de pe telefonul mobil model „Huawei” cu numărul IMEI: xxxxx, în care era instalată cartela SIM cu nr. xxxxx (f.d. 44-56, vol.III). Verificând argumentele expuse în textul apelului în raport cu materialele cauzei penale și probele administrate de acuzatorul de stat, instanța de apel a constatat că prima instanță judecând cauza penală, a examinat-o sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de recunoaștere a inculpatului Băetrău Vlad vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, în care figurează partea vătămată Pîntea Elena. Cu referire la dezacordul părții apărării cu procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a inculpatului, invocându-se în acest sens că la efectuarea acestei acțiuni de urmărire penală au fost admise încălcări de procedură, și anume că Pîntea Elena fiind audiată la 18 noiembrie 2016, nu a scos în evidență semnele și particularitățile inculpatului, indicând că persoana care i-a sustras bunurile era de gen masculin, vârstă 30 ani, înălțimea aproximativ 165 cm, corpolență slabă, care nu pot fi catalogate ca semne și particularități distinctive 13 a persoanei care i-a sustras bunurile, instanța de apel a menționat că acțiunea de recunoaștere a persoanei, a avut loc cu respectarea procedurii legale în conformitate cu art. 116 Cod procedură penală. Mai mult, la faza judecării cauzei în instanța de fond, partea vătămată Pîntea Elena a indicat direct la inculpatul Băetrău Vlad ca la persoana care i-a sustras bunurile, iar ea a avut posibilitate să-i vadă partea laterală a feței inculpatului, având în vedere că, era iluminată zona de unde i-a fost sustrasă geanta, iar la sediul de poliție, în cadrul acțiunii procesuale de recunoaștere a persoanei, a recunoscut în persoana inculpatului, pe cel care i-a sustras bunurile. 4.

Cu referire la apelurile declarate de avocatul Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad și de inculpatul Băetrău Vlad, de avocatul Liubomir Dudulica în interesele inculpatului Carai Alexandru, în partea episodului de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit.b), f) Cod penal, instanța de apel a statuat, că deși inculpații Băetrău Vlad și Carai Alexandru nu și-au recunoscut vina în faptele incriminate, vinovăția acestora în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, se confirmă prin probele cercetate nemijlocit în ședința de judecată, și anume: declarațiile martorului cu date cifrate Mardari Sandu (f.d. 147-148; 240, 241, vol.V); (f.d. 124, 142, dosarul penal nr. 2016041071); declarațiile martorilor Deeb Valerian (f.d. 136-137, vol.V); Chicerman Andrei în instanța de apel; procesul-verbal de ridicare din 11 noiembrie 2016, prin care au fost ridicate de la cet. Carai Alexandru bancnote cu nominalul de 100 lei cu seriile și numerele: F.0100: 590375; F.0102: 154457; F.0108: 344456; F.0084: 605743; F.0001: 984350; F.0019: 965962; F.0086: 592412; F.0002: 962490; F.0090: 154432; F.0116: 476143; F.0019: 845270; F.0072: 354876; F.0065: 988920; F.0103: 391345; F.0117: 467336; F.0015: 953325; F.0074: 156823; F.0113: 358148; F.0094: 623274; F.0105: 319202; F.0118: 283191; F.0047: 787703; F.0028: 339295; F.0108: 362139; F.0076: 414847; F.0084: 671651; F.0116: 535640; F.0088: 399192; F.0131: 405786; F.0091: 523025; F.0090: 312149; F.0121: 665579 (f.d 155, vol.IV); procesul-verbal de examinare a obiectului din 12 noiembrie 2016 (f.d. 157-160, vol.IV); procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 25 noiembrie 2016 (f.d. 162-164, vol.IV); raportul de expertiză nr. 34/12/1 - R - 6296 din 10 noiembrie 2016 (f.d. 125-128, vol.IV); ordonanța din 05 ianuarie 2017 prin care a fost recunoscută în calitate de corp delict plicul în care se află substanța narcotică marijuana cu masa de 0,80 g (f.d. 129, vol.IV); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-6780 din 02 decembrie 2016 întocmit de către Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare (f.d. 146-150, vol.IV); ordonanța din 05 ianuarie 2017, prin care a fost recunoscută în calitate de corp delict plicul în care se afla substanța narcotică marijuana cu masa 68,367 g (f.d. 151, vol.IV); corpurile delicte - marijuana în cantitate de 0,80 g și marijuana în cantitate de 68,367 g; mijloacele bănești - 32 bancnote cu nominalul de 100 lei, ridicate de la Carai Alexandru (f.d. 156, vol.IV). 14 Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Băetrău Vlad și Carai Alexandru încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, prin procurarea, păstrarea, distribuirea, înstrăinarea ilegală și alte operațiuni ilegale cu droguri și alți analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, săvârșită de mai multe persoane, în proporții mari. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Băetrău Vlad și Carai Alexandru, deoarece acestea urmăresc scopul eschivării de la răspundere penală, nu sunt confirmate prin careva probe pertinente și concludente, fiind combătute prin probele administrate de acuzatorul de stat, care confirmă că inculpații au procurat și comercializat substanța narcotică - marihuana. În acest sens instanța de apel a reținut pertinența și concludența procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 25 noiembrie 2016, din conținutul căruia rezultă cert că anume Carai Alexandru a venit cu propunerea către martorul cu date cifrate Mardari Sandu ca acesta să cumpere drogurile, iar la 09 noiembrie 2016, Carai Alexandru a transmis personal martorului cu date cifrate Mardari Sandu pentru probă substanța narcotică marihuana. Ulterior, la 11 noiembrie 2016, martorul cu date cifrate Mardari Sandu l-a sunat pe Carai Alexandru, care i-a comunicat că se pot întâlni pe str. B. Bodoni lângă ASEM. La întâlnire, Carai Alexandru nu s-a prezentat, dar s-au prezentat Băetrău Vlad și Deeb Valerian, iar în cadrul acestei întâlniri, Băetrău Vlad a transmis martorului cu date cifrate Mardari Sandu un pachet de polietilenă cu masă vegetală de culoare verde - marihuana, contra sumei de 3200 lei, care au fost ridicați de la Carai Alexandru în timpul reținerii. Instanța de apel a reținut sub aspect probatoriu declarațiile martorului Deeb Valerian care a declarat că la 11 noiembrie 2016, aproximativ la ora 12:00, el împreună cu Băetrău Vlad s-au deplasat în regiunea magazinului „Franzeluța” de lângă Colegiul de Transport din sectorul Botanica, de unde au procurat de la o persoană un pachet de marihuana. Pe acel băiat care le-a transmis pachetul nu-l cunoaște. Apoi tot împreună cu Băetrău Vlad au luat sacoșa pentru a se întâlni cu o persoană și s-au deplasat în alt sector și s-au întâlnit cu o persona necunoscută, un bărbat, apoi acesta le-a dat suma de 3200 de lei și ei i-au oferit pachetul de marihuana. Ulterior, ei s-au deplasat pe bd. Ștefan cel Mare unde trebuia să se întâlnească cu Alexandru Carai pentru a-i transmite banii primiți. S-au întâlnit cu Carai Alexandru și i-au transmis suma de bani. Carai Alexandru se cunoștea cu băiatul care le-a oferit marihuana de aceea i-a transmis banii primiți. Băetrău Vlad cunoștea că urma să se ducă să ia marihuana, ei nu au 15 achitat nimic pentru aceasta. După ce au luat marihuana a fost telefonat de o persoană de origine rusă care urma să primească pachetul de marihuana, cu acesta s-au înțeles unde să se întâlnească, acesta era speriat. Instanța de apel a constatat, că prin declarațiile martorului Deeb Valerian sunt combătute declarațiile inculpatului Băetrău Vlad precum că dânsul nu știa ce se află în pachetul pe care i l-a transmis să-l țină Deeb Valerian. Tot prin declarațiile martorului Deeb Valerian se confirmă și faptul că inculpatul Băetrău Vlad la 11 noiembrie 2016, a avut intenția de a înstrăina ilegal substanța stupefiantă „marihuana” și a înstrăinat investigatorului sub acoperire cu date cifrate Mardari Sandu substanța stupefiantă „marihuana” în cantitate de 68.367 g. În ceea ce privește versiunea de apărare invocată de inculpatul Carai Alexandru precum că el nu cunoștea pentru ce Deeb Valerian i-a transmis suma de bani, or, ultimul fiind audiat sub jurământ, a declarat că Carai Alexandru i-a spus lui și lui Băetrău Vlad să meargă să i-a pachetul de marijuana, acesta le-a spus aceste lucruri în centru unde s-au întâlnit. Carai Alexandru a telefonat persona care urma să le transmisă pachetul de marihuana și l-a preîntâmpinat că vin alte persoane pentru a ridica pachetul. După ce au luat pachetul de marihuana, persoanei căreia urma să îi transmită pachetul la fel a fost informată de Carai Alexandru. Instanța de apel a reținut că latura obiectivă a infracțiunii a fost realizată de către inculpatul Carai Alexandru prin circulația ilegală a substanțelor stupefiante prin următoarele modalități: procurare, păstrare, distribuire și înstrăinare ilegală a substanțelor stupefiante caracterizate prin trecerea în stăpânirea altei persoane, anume prin vânzare. Sub aspectul laturii obiective, circulația ilegală a drogurilor sau analogilor acestora cu scop de înstrăinare de către inculpații Carai Alexandru și Băetrău Vlad s-a realizat prin următoarea modalitate: în cadrul unei discuții, inculpatul Carai Alexandru a propus martorului cu date cifrate Mardari Sandu pentru cumpărare substanța stupefiantă - marihuana. La 09 noiembrie 2016, aproximativ la ora 19:45, Carai Alexandru aflându-se pe str. Kiev, 16/1 a transmis investigatorului sub acoperire cu date de identitate cifrate Mardari Sandu, substanța stupefiantă „marihuana” în cantitate de 0,8 g, pentru probă. Ulterior, la 11 noiembrie 2016, inculpatul Băetrău Vlad, acționând de comun acord cu Carai Alexandru și alte persoane, fiind în apropierea blocului de studii al ASEM, pe str. Crângului, 2, mun. Chișinău, au comercializat investigatorului sub acoperire cu date cifrate Mardari Sandu, contra sumei de 3200 lei, substanța stupefiantă „marihuana” în cantitate de 68,367 gr. Declarațiile martorului Deeb Valerian, care coroborează cu rezultatele măsurilor speciale de investigație, investigația sub acoperire, achiziția de control și urmărirea vizuală se confirmă că inculpatul Carai Alexandru, a luat legătura cu persoana care le-a transmis lui Deeb Valerian și Băetrău Vlad pachetul cu 16 marijuana și tot el a luat legătura cu investigatorul sub acoperire cu date cifrate Mardari Sandu, cu care a stabilit locul exact unde urma să se întâlnească acesta cu Deeb Valerian și Băetrău Vlad, prin ce a fost realizată latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, în calitate de autor. Sub aspectul laturii subiective, instanța de apel a stabilit că intenția directă a inculpaților față de acțiunile comise și consecințele acestora, urmărind scopul de profit din activitatea indicată. Or, inculpații s-au manifestat ca fiind determinați cu intenție directă, îndreptată spre circulația ilegală a substanțelor stupefiante în scop de înstrăinare, prin păstrarea, procurarea, distribuirea în scop de înstrăinare ilegală a drogurilor în proporții mari. Cu referire la poziția apărării precum că în speța dată inculpații Carai Alexandru și Băetrău Vlad au fost provocați de agenții statului să comită actele infracționale, totodată că intenția de a vinde substanțele stupefiante a venit din partea lui Chicerman Andrei și Mardari Sandu, instanța de apel a apreciat-o ca nefondată, or, prin declarațiile martorului Deeb Valerian, declarațiile martorului cu date cifrate Mardari Sandu, dar și prin rezultatele măsurilor speciale de investigație - investigația sub acoperire, livrarea controlată și urmărirea vizuală, se atestă că autoritățile au avut un rol pasiv la comiterea infracțiunii din partea inculpaților. În acest sens, instanța de apel a remarcat că inculpatul Carai Alexandru, fiind audiat la faza urmăririi penale în calitate de bănuit a declarat că la 11 noiembrie 2016, aproximativ la ora 12:00, l-a telefonat pe Deeb Valerian care se afla cu Băetrău Vlad și le-a spus să plece pe str. Sarmizegetusa la Botanica și să ia de la o persoană un pachet cu canabis ca ulterior să se întâlnească cu o persoană la str. Bănulescu Bodoni ca să-l predea și să ia suma de 3200 lei. La ora 15:00 a fost telefonat de către Deeb Valerian ca să se întâlnească în parcul Ștefan cel Mare. La întâlnirea cu Valerian, acesta i-a transmis suma de bani pentru drogurile realizate. Inculpatul Carai Alexandru fiind audiat în calitate de învinuit a susținut declarațiile depuse ca bănuit și a solicitat ca să fie luată în considerație dorința sa de a conlucra cu organul de urmărire penală. Careva obiecții la etapa audierii inculpatului Carai Alexandru în calitate de bănuit și învinuit, avocatul Dudulica Liubomir nu a semnalizat. În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, inculpatul Carai Alexandru a declarat precum că a făcut cunoștință cu Chicerman Andrei atunci când a mers la Ministerul Afacerilor Interne pentru a depune o plângere, însă, declarațiile lui în acest sens sunt lipsite de un suport probatoriu. Or, la materialele cauzei penale nu au fost prezentate careva probe ce ar confirma faptul că Carai Alexandru a depus o plângere la Ministerul Afacerilor Interne, deși partea apărării a avut posibilitatea reală de a prezenta probe care să confirme temeinicia declarațiilor inculpatului. Sintetizând jurisprudența CEDO în materie de provocare, instanța de apel a statuat, că întru realizarea activității infracționale, Carai Alexandru, la 17 09 noiembrie 2016, l-a sunat pe martorul cu date cifrate Mardari Sandu și a stabilit locul unde se pot întâlni pentru a-i transmite acestuia pentru probă marihuană, comunicându-i acestuia că în cazul în care o să-i placă substanța transmisă pentru probă, el poate face rost de o cantitate mai mare. Prin urmare, inițiativa de a înstrăina ilegal substanța stupefiantă marihuană a parvenit din partea inculpatului Carai Alexandru, circumstanță ce denotă că inculpații nu au fost provocați la comiterea infracțiunii. În acest sens au fost reținute ca relevante declarațiile martorului cu date cifrate Mardari Sandu, din care rezultă că anume Carai Alexandru a venit cu propunerea de a-i vinde acestuia o cantitate mai mare de marihuană la data de 11 noiembrie 2016, declarațiile căruia coroborează cu declarațiile martorului Deeb Valerian. Or, martorul Deeb Valerian în cadrul cercetării judecătorești a declarat că anume Carai Alexandru a telefonat persoanele cu care el și Băetrău Vlad urmau să se întâlnească, declarații ce confirmă că Carai Alexandru nu a fost provocat de către agenții statului la comiterea infracțiunii. Din declarațiile inculpatului Carai Alexandru se constată că acesta anterior a procurat substanțe narcotice, și astfel, versiunea apărării privind provocarea la comiterea infracțiunii nu poate fi reținută, în condițiile în care, existau informații că inculpatul anterior a procurat substanțe narcotice. Instanța de apel a respins argumentele apărării precum că inculpatul Carai Alexandru a acționat în modul respectiv la insistența lui Chicerman Andrei care este colaborator de poliție, or, însuși Carai Alexandru a declarat că cunoștea că Chicerman Andrei este colaborator de poliție, circumstanță ce denotă lipsa oricăror indicii care să arate că inculpatul Carai Alexandru a fost provocat la comiterea infracțiunii. Cu referire la argumentele avocatului Dudulica Liubomir precum că după schimbul de bani și droguri între Deeb Valerian, Băetrău Vlad și Mardari Sandu, aceștia au fost reținuți de către poliție, au fost supuși percheziției corporale și ridicații banii de la Deeb Valerian, după care, într-un mod necunoscut și nereflectat în materialele dosarului, acești bani au fost restituiți lui Deeb Valerian care s-a deplasat în parc și i-a transmis lui Carai Alexandru, instanța de apel a apreciat critic aceste argumente, or, instanța de fond a stabilit că la materialele dosarului lipsește o ordonanță de ridicare a mijloacelor bănești de la Deeb Valerian, fiind prezent doar procesul-verbal de ridicare a mijloacelor bănești de la Carai Alexandru, deci versiunea invocată de apărare este lipsită de un suport probatoriu. La fel, instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că la materialele cauzei lipsesc înscrisuri ce ar confirma că în urma acțiunilor de investigație a fost obținută informația că Carai Alexandru este implicat în traficul de droguri, or, acest fapt nu denotă că organul de urmărire penală nu dispunea de informații că inculpatul se ocupa cu procurarea/înstrăinarea, în condițiile în care însuși inculpatul Carai Alexandru a recunoscut că anterior a procurat substanțe narcotice. 18 Cu referire la critica apărării precum că organul de urmărire penală a admis mai multe încălcări de procedură care au afectat soluționarea justă a cauzei, instanța de apel a accentuat, că instanța de fond a analizat și această poziție a apărării, în acest sens menționând că potrivit jurisprudenței constante a CEDO, s-a statuat că probele obținute într-un mod ilegal nu constituie în sine o încălcare a dreptului inculpatului la un proces echitabil (cauza Schenk c. Elveției hotărârea din 12 iulie 1988). În același context s-a menționat că pentru presupusele încălcări a legii procesuale penale care duc la nulitatea absolută a actului procesual indicat, apărătorul era obligat să-și întemeieze poziția pe temeiurile expres prevăzute de alin. (2) art. 251 Cod de procedură penală. 5. Avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului Carai Alexandru, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului menționează că la examinarea cauzei nu au fost luate în considerație argumentele apărării în susținerea apelului, iar probele examinate în instanța de judecată nu demonstrează vinovăția inculpatului, acesta nu recunoaște vinovăția și consideră că urmează a fi achitat deoarece acțiunile sale nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, fiind provocat de către colaboratorii de poliție la comiterea faptelor incriminate. În ședința de judecată, din probele acuzării și ale apărării cercetate s-a demonstrat cert că anterior cazului dat Carai Alexandru nu a comis alte infracțiuni, și nici ceva ilegal legat de circulația substanțelor narcotice. Potrivit declarațiilor inculpatului acesta a acționat în modul respectiv la insistența lui Chicerman Andrei care este colaborator de poliție, fapt despre care Carai Alexandru a cunoscut cu certitudine. Acest fapt a fost confirmat chiar și de către Mardari Sandu care a fost audiat în calitate de martor cu date cifrate în ședința de judecată la solicitarea acuzării. Apărarea consideră că colaboratorii de poliție au organizat provocarea lui Carai Alexandru la comiterea infracțiunii incriminate, fabricând probele prezentate instanței de judecată, fapt care a dus la înaintarea unei învinuiri ilegale. Martorii acuzării în ședința de judecată au dat declarații contradictorii în raport cu declarațiile proprii, cât și în raport cu faptele descrise în rechizitoriu. Consideră că instanța de judecată urmează să dea apreciere și declarațiilor martorului Deeb Valerian în ședința de judecată. În special, atrage atenția instanței asupra faptului că după schimbul de bani și droguri între Deeb Valerian, Băietrău Vlad și Mardari Sandu, aceștia au fost reținuți de către poliție, au fost supuși percheziției corporale și ridicații banii de la Deeb Valerian. După care, într-un mod necunoscut și nereflectat în materialele dosarului, acești bani au fost restituiți lui Deeb Valerian care s-a deplasat în parc 19 și i-a transmis lui Carai Alexandru. Aceste fapte constituie o falsificare de probe și acțiunile colaboratorilor de poliție sunt ilegale, urmând aceștia să fie trași la răspundere pentru abuzurile comise. Deci, în lipsa inițiativei colaboratorilor de poliție, această infracțiune nu s-ar fi comis. Cu referire la jurisprudența CEDO în materie de provocare, apărarea consideră, că documentarea acestei fapte a avut loc, ca rezultat al provocării din partea reprezentanților poliției și a agentului sub acoperire. Mai invocă că în instanța de apel, la solicitarea apărării, a fost audiat martorul Chicerman Andrei care a confirmat instanței de judecată poziția lui Carai Alexandru și a comunicat că într-adevăr îl cunoaște pe Carai Alexandru de mai mult timp, el i-a făcut cunoștință cu martorul Mardari Sandu și cu colaboratorii de poliție care au documentat cazul de trafic de droguri înscenat. De asemenea a comunicat cu certitudine ca Carai Alexandru cunoștea că tranzacția de trafic de droguri era documentată de către organele MAI. Cu toate că proba dată a fost cercetată de către instanța de judecată doar în procedura de apel, în decizia recurată nu se dă apreciere acestei probe în coroborare cu declarațiile lui Carai Alexandru. 5.1. Avocatul Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora în partea condamnării inculpatului Băetrău Vlad cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acesta să fie achitat pe toate capetele de acuzare, cu recunoașterea dreptului la reabilitare și cu lăsarea fără soluționare a acțiunilor civile înaintate. În argumentarea recursului menționează că instanța de apel a ignorat prevederile Codului de procedură penală și argumentele apărării prin care se invocă că probele prezentate de acuzare nu demonstrează comiterea de către Băetrău Vlad a infracțiunilor incriminate. Susține că contrar prevederilor art. 395 Cod de procedură penală, în procesul-verbal de audiere a pretinsei părți vătămate Certan Neli nu a fost indicat concret locul săvârșirii infracțiunii, fiind lăsat spațiu liber, ceea ce confirmă că inculpatul a fost condamnat arbitrar și ilegal, în baza unor proceduri inechitabile, or, potrivit pct. 86 din Hotărârea Curții Constituționali nr. 14 din 27 mai 2014, „timpul și locul săvârșirii faptei este un element inerent al componenței de infracțiune, care urmează a fi indicat cu precizie”, iar nestabilirea (neindicarea) în actele de procedură a unui element constitutiv al componenței de infracțiune echivalează cu lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, soluția inerentă fiind cea de achitare. Consideră că decizia instanței de apel este una incompletă, deoarece nu oferă răspuns la toate motivele importante invocate în sprijinul apărării, iar nemotivarea unei hotărâri judecătorești încalcă dreptul părților la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 CEDO. 20 Modalitatea de motivare a soluției denotă faptul că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 101, 414, 417 Cod de procedură penală hotărârea instanței fiind motivată insuficient. Consideră că instanța de apel nu a asigurat desfășurarea unui proces echitabil în cauza respectivă, nu a oferit o argumentare motivată deciziei pe care se întemeiază soluția, hotărârea fiind adoptată contrar prevederilor art. 6 § 1 și 3 CEDO. La caz, Curtea de Apel Chișinău a reținut toate argumentele invocate în rechizitoriu de către partea acuzării, fără a recurge la o încadrare juridică corespunzătoare faptelor comise de către Băetrău Vlad. Instanța investită cu examinarea cauzei în ordine de apel a sfidat prevederile art. 414 alin. (6), 415 alin. (21) Cod de procedură penală, deoarece concluzia de condamnare a inculpatului Băetrău Vlad în baza lit. f) alin. (2) art. 187 Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Nelli), este bazată pe declarațiile părții vătămate și aprecierea critică a declarațiilor inculpatului, însă instanța de apel la examinarea apelului nu a audiat partea vătămată. În acest sens apărarea susține că, reieșind din procesul-verbal al ședinței de judecată, asigurarea prezenței părții vătămate Certan Neli a fost pusă în sarcina procurorului, care nu a întreprins însă toate acțiunile necesare pentru aducerea silită a părții vătămate, iar ca urmare instanța de apel a dispus finisarea examinării cauzei în lipsa părții vătămate Certan Neli. Mai invocă apărarea, că respingând probele prezentate de partea apărării, instanța de fond nu a combătut prin careva argumentare juridică întemeiată alegațiile acesteia, astfel formulând soluția sa pe presupuneri și noțiuni teoretice și, în consecință a reținut generic, că situația de fapt și de drept expusă de procuror, este corectă. Relevă, că inculpatul Carai Alexandru fiind audiat nu a recunoscut fapta incriminată de către partea acuzării, însă în declarațiile acestuia nu există nici un indiciu care ar indica la vinovăția lui Băetrău Vlad. Fiind audiații martorii Rațiuc Hristian, Cocerva Alexandru, Mardari Sandu, Deeb Valerian, nu au indicat despre careva activitate ilegală a lui Băetrău Vlad. O altă chestiune lăsată fără dezlegare se referă la episodul cu pretinsa parte vătămată, xxxxx și declarațiile martorului xxxxx. Prima declară că condițiile meteorologice, ploaie, cer noros și întuneric făceau vizibilitatea imposibilă la o distanță mai mare de 1 metru, însă celălalt martor declară că la o distanță de 3 trei metri a reușit să observe jumate de față a persoanei prezentate spre recunoaștere după fotografie, ceea ce reprezintă un mijloc de probă inadmisibil. De asemenea, a fost abordat superficial legat de semnalmentele reținute, or, cum putea în instanță martorul să recunoască persoana după forma feței în contextul în care a declarat anterior că a văzut doar jumate de față. O eroare procedurală ce îmbracă forma unui viciu fundamental se rezumă la faptul furnizării înainte de prezentarea spre recunoaștere a pozelor, ceea ce este echivalentă cu insuflarea martorului unei poziții prestabilite. 21 În opinia apărării, nu există nici un act procesual care ar demonstra existența amprentelor digitale ale lui Băetrău Vlad pe corpul delict - ruter Wi-fi model „ZTE”, or careva mijloace financiare provenite din activități ilicite, generatoare de venituri, discuții înregistrate cu Băetrău Vlad, interceptări sau convorbiri telefonice, circumstanțe care în mod repetat demonstrează nevinovăția inculpatului. Declarațiile martorului Mardari Sandu, care este un agent provocator și pretins consumator de substanțe narcotice sunt contradictorii și urmau a fi apreciate critic, deoarece în prima instanță a declarat că Băetrău Vlad nu a participat la prima tranzacție, iar pe de altă parte a indicat direct la Băetrău Vlad, ca la persoană ce a avut calitatea de coautor. Instanța de fond a admis un șir de încălcări procesuale, care constituie erori de drept și care afectează în mod direct hotărârea judecătorească pronunțată în această cauză penală, asupra cărora parțial partea apărării a atras atenția instanței de judecată pe parcursul examinării cauzei penale, însă acestea au rămas fără răspuns. Mai mult, în rapoartele și actele întocmite de agenții de investigații privind pretinsa activitate infracțională a lui Băetrău Vlad se vorbește numai despre Carai Alexandru și nici într-un raport nu se menționează nimic despre Băetrău Vlad care a avut conduită în exclusivitate pasivă. Remarcă, că pe parcursul desfășurării activităților speciale de investigații, agentul sub acoperire a avut un comportament vădit provocator, în lipsa căruia, Băetrău Vlad nici nu avea să cadă în capcana expusă de persoana care l-a îndemnat să o însoțească la locul unde a fost transmis pachetul cu substanțe narcotice și au fost reținuți. Concomitent, consideră că nu are o importanță deosebită faptul că inculpatul nu a invocat nulitatea acestui act procesual la sfârșitul urmăririi penale, deoarece acest lucru a fost invocat de către partea apărării în cadrul jurisdicției de fond. De asemenea, susține recurentul că acțiunile inculpatului sunt calificate eronat în baza lit. b) și f) alin. (3) art. 2171 Cod penal, deoarece s-a admis de către instanța de apel interpretarea extensivă defavorabilă a textului normei de incriminare. Contrar prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul a ajuns neîntemeiat la concluzia că în baza declarațiilor date de către părți în instanță se confirmă vinovăția lui Băetrău Vlad în săvârșirea infracțiunilor imputate. Or, se constată lipsa temeiului real - fapta prejudiciabilă săvârșită și, respectiv, a temeiului juridic (componența infracțiunii, stipulată de legea penală) de atragere a lui Băetrău Vlad la răspundere penală pentru infracțiunea incriminată (lit. b) și f) alin. (3) art. 2171 CP RM) (art. 51 alin. (1) Cod penal). Consideră că la acest segment instanțele judecătorești urmau să stabilească faptul dacă: 22 a) Băetrău Vlad trebuia să cunoască de ex ante conținutul pachetului cu masă vegetală. b) Dacă acesta urmărea sau nu scopul de a pune substanțele narcotice în circulație. 6. Procurorul a prezentat referință pe marginea recursurilor ordinare declarate de către partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale. În argumentarea opiniei sale procurorul susține că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor din apeluri, iar dezacordul recurenților cu soluția adoptată nu constituie temei de intervenire în decizia recurată, aceasta fiind adoptată cu respectarea tuturor prevederilor legii procesual-penale. Acțiunile agenților sub acoperire nu au avut caracter de instigare a inculpaților la comiterea infracțiunii, probele fiind dobândite într-o manieră pasivă. 7. Verificând argumentele recursurilor declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă, că recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția 23 instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și în cazul când 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Astfel, Colegiul penal respinge ca fiind declarative afirmațiile recurenților prin care se susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument susținut de apărare în cererile de apel. Aceasta deoarece, verificând minuțios decizia recurată în raport cu argumentele invocate în cererile de apel, Colegiul penal ajunge la concluzia că apelanții au primit răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularilor cererilor de recurs cu soluția pronunțată în speță nu constituie temei de admitere a recursurilor în sensul formulat. Mai mult, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Totodată, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform infracțiunilor incriminate. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat 24 probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia expusă în pct. 4 din prezenta decizie. Cu referire la argumentele recurenților prin care se invocă nevinovăția inculpaților Carai Alexandru și Băetrău Vlad, deoarece consideră că aceștia au fost provocați la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, instanța de recurs reține că aceste afirmații ale apărării au constituit obiect de examinare și în instanța de apel, respectiv la acest aspect instanța de apel s-a expus motivat și amplu argumentat, având în susținere și jurisprudența CEDO în materie de provocare. Așadar, întru evitarea unor repetări inutile, instanța de recurs își însușește argumentarea respectivă a instanței de apel, reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În opinia instanței de recurs, instanța de apel corect a apreciat ca fiind lipsită de suport probatoriu versiunea invocată de avocatul Dudulica Liubomir precum că după schimbul de bani și droguri între Deeb Valerian, Băetrău Vlad și Mardari Sandu, aceștia au fost reținuți de către poliție, au fost supuși percheziției corporale și ridicații banii de la Deeb Valerian, după care, într-un mod necunoscut și nereflectat în materialele dosarului, acești bani au fost restituiți lui Deeb Valerian care s-a deplasat în parc și i-a transmis lui Carai Alexandru, aceasta deoarece la materialele dosarului lipsește o ordonanță de ridicare a mijloacelor bănești de la Deeb Valerian, fiind prezent doar procesul-verbal de ridicare a mijloacelor bănești de la Carai Alexandru. În ceea ce privește argumentul avocatului Hlopețchi Igor prin care se invocă că instanțele judecătorești l-au condamnat pe Băetrău Vlad în baza art. 2171 Cod penal, în lipsa temeiului juridic de atragere la răspundere penală și urmau să stabilească dacă Băetrău Vlad a cunoscut anterior despre conținutul pachetului cu masă vegetală și dacă într-adevăr acesta urmărea scopul de a pune în circulație substanțele narcotice, Colegiul penal reține că instanța de apel a descris în conținutul deciziei recurate probele din care rezultă cu certitudine că, Băetrău Vlad cunoștea că urma să se ducă să ia marihuana, or, prin declarațiile martorului Deeb Valerian a fost confirmat și faptul că inculpatul Băetrău Vlad la 11 noiembrie 2016, a avut intenția de a înstrăina ilegal substanța stupefiantă „marihuana” și a înstrăinat investigatorului sub acoperire cu date cifrate Mardari Sandu substanța stupefiantă „marihuana” în cantitate de 68.367 g. 25 Totodată, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative argumentele avocatului Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad prin care se susține că instanța de fond a admis un șir de încălcări procesuale, care constituie erori de drept și care afectează în mod direct hotărârea judecătorească pronunțată în această cauză penală, asupra cărora parțial partea apărării a atras atenția instanței de judecată pe parcursul examinării cauzei penale, însă acestea au rămas fără răspuns. Or, la acest aspect Colegiul penal sesizează că apărarea nu a dezvăluit pe larg în ce constau încălcările invocate și la care erori de drept se atribuie. Drept urmare, Colegiul penal reiterează, că pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. De asemenea, Colegiul penal consideră că nu pot fi reținute argumentele avocatului Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad, prin care se invocă ca temei de achitare a inculpatului faptul, că în procesul-verbal de audiere a părții vătămate nu a fost indicat concret locul săvârșirii infracțiunii. Or, în acest sens se atestă că apărarea face o proprie apreciere și interpretare a explicațiilor din pct. 86 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 14 din 27 mai 2014, care nu au nici o tangență cu cazul examinat în speță. Cu referire la argumentele avocatului Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad prin care se invocă că instanța de apel a sfidat prevederile art. 414 alin. (6), 415 alin. (21) Cod de procedură penală, deoarece concluzia de condamnare a inculpatului Băetrău Vlad în baza lit. f) alin. (2) art. 187 Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Nelli), este bazată pe declarațiile părții vătămate și aprecierea critică a declarațiilor inculpatului, însă instanța de apel la examinarea apelului nu a audiat partea vătămată, Colegiul penal reține următoarele. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 02 mai 2018, la demersul procurorului, instanța de apel a solicitat opinia părților referitor la posibilitatea examinării cauzei în absența părții vătămate Certan Nelli, deoarece aceasta este plecată peste hotarele RM, la care apărarea a menționat că se acceptă. Totodată, în vederea respectării prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, procurorul a solicitat audierea în instanța de apel a martorilor Vîrlan Ioana și Tumaha Mihail, deoarece este imposibil de audia partea vătămată Certan Nelli, aceasta fiind plecată peste hotarele RM, demers care a fost susținut și de către partea apărării (f.d. 87, vol. VII). 26 Prin urmare, nu poate fi reținut argumentul apărării prin care se invocă că concluzia instanței de apel cu privire la condamnarea lui Băetrău Vlad în baza lit. f) alin. (2) art. 187 Cod penal, este fundamentată doar pe declarațiile părții vătămate Certan Nelli, care nici nu a fost audiată în instanța de apel, or, în decizia recurată instanța de judecată a argumentat pe deplin faptul, că concluzia de vinovăție a inculpatului rezultă „în afara oricăror dubii rezonabile” atât din declarațiile ultimei, cât și din declarațiile martorilor Vîrlan Ioana, Tumaha Mihail și Carai Alexandru, precum și din procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei, în cadrul căreia partea vătămată Certan Nelli a recunoscut persoana care a jefuit-o la 12 noiembrie 2016, și care a fost stabilită ca fiind Băetrău Vlad. Pe cale de consecință, Colegiul penal atestă că în speță nu s-a confirmat nici temeiul de casare invocat de avocatul Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, în sensul că cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, or, instanța de apel a purces la examinarea cauzei în lipsa părții vătămate Certan Nelli, ținând cont de prevederile art. art. 362 alin. (1), 412 alin. (5) Cod de procedură penală, consultând opinia celorlalte părți, inclusiv a avocatului Hlopețchi Igor, care nu a fost împotrivă. Mai mult, la baza deciziei de condamnare au fost reținute declarațiile părții vătămate Certan Nelli, data la faza urmăririi penale și în prima instanță, declarații care coroborează cu celelalte mijloace de probă. Referitor la argumentele avocatului Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad prin care se invocă dezacordul cu condamnarea inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, în care figurează partea vătămată Xxxxx, Colegiul penal atestă că instanța de apel corect a stabilit, că discordanțele dintre declarațiile părții vătămate xxxxx și ale martorului xxxxx, nu constituie temei de achitare a inculpatului, odată ce potrivit procesului-verbal cu privire la prezentarea persoanei spre recunoaștere ambele l-au recunoscut pe Băetrău Vlad ca fiind persoana care a comis jaful. Totodată, instanța de apel corect a menționat, că nu pot fi reținute argumentele apărării cu privire la ilegalitatea acțiunii de prezentare spre recunoaștere a persoanei, întrucât în instanța de judecată atât martorul, cât și partea vătămată au susținut cu certitudine că inculpatul Băetrău Vlad este autorul infracțiunii. La fel, instanța de recurs respinge și argumentul apărării precum că nu există nici un act procesual care ar demonstra existența amprentelor digitale ale lui Băetrău Vlad pe corpul delict - ruter Wi-fi model „ZTE”, ori careva mijloace financiare provenite din activități ilicite, generatoare de venituri, discuții înregistrate cu Băetrău Vlad, interceptări sau convorbiri telefonice, deoarece la acest aspect instanța de apel corect a statuat, că vinovăția inculpatului este 27 dovedită prin probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, iar cele invocate de apărare nu pot constitui temei de achitare a inculpatului. Cu referire la criticile invocate de recurenți sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei, prima instanță l-a recunoscut vinovat pe Carai Alexandru în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, iar pe Băetrău Vlad în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Pîntea Elena); în baza art. 187alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea vătămată Xxxxx) și în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, achitându-l doar de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Nelli) Totodată, la examinarea pricinii de către instanța de apel s-a stabilit, că soluția primei instanțe privind achitarea inculpatului Băetrău Vlad de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Nelli) este greșită, fiind casată în această parte sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Băetrău Vlad a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187alin. (2) lit. f) Cod penal, în rest soluția primei instanțe fiind menținută. Colegiul penal a ajuns la concluzia, că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, ajungând la o concluzie întemeiată privind vinovăția inculpatului Carai Alexandru în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, iar în privința lui Băetrău Vlad în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Pîntea Elena), în baza art. 187alin. (2) lit. f) Cod penal, (pe episodul în care figurează partea vătămată 28 xxxxx), în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (pe episodul în care figurează partea vătămată Certan Nelli) și în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal. De asemenea Colegiul penal conchide, că nu și-au găsit confirmare argumentele recurenților precum că instanța de apel a descris în mod teoretic componențele de infracțiune incriminate inculpaților, fără a face o analiză a acțiunilor inculpaților în coroborare cu probatoriul acumulat la materialele dosarului, deoarece, judecând apelurile declarate de apărare și de procuror, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel corect a ajuns la soluția descrisă în pct. 4 din prezenta decizie a cărei motivare instanța de recurs o însușește pe deplin și în acest sens nefiind necesară o nouă reinterpretare. În ceea ce ține de temeiul pentru recurs indicat de către avocatul Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, instanța de recurs menționează că recurentul nu a motivat recursul sub aspectul temeiului de casare invocat, or în conținutul cererii de recurs nu se menționează expres care ar fi acele prevederi legale în care urmau a fi încadrate juridic faptele greșit calificate în opinia recurentului de către instanțele de fond. Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu poate examina posibilitatea modificării încadrării juridice a faptelor incriminate inculpatului de către instanțele de fond, deoarece instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Astfel, erorile de drept invocate de recurenți, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare, iar din aceste considerente recursurile declarate de către avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului Carai Alexandru și de către avocatul Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului Carai Alexandru și de către avocatul 29 Hlopețchi Igor în numele inculpatului Băetrău Vlad, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Băetrău Vlad xxxxx și Carai Alexandru xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 iulie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 30