1ra-1217/2022 — Art.192-1 alin. 2 lit. a, c, 1921 alin. 2 lit. a, c CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 28 februarie 2022, Ciorici Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 1921 alin. (2), lit. a), c); art. 1921 alin. (2), lit. a), c) Cod penal și în baza acestor Legi, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală a fost condamnat: - în baza art. 1921 alin. (2) lit. a), c) Cod penal - 2 ani închisoare; - în baza art. 1921 alin. (2) lit. a), c) Cod penal - 2 ani închisoare; În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen - 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința 1 Judecătoriei Ungheni din 15 martie 2018, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen - 4 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. 1.

Prin aceiași sentință a fost recunoscut vinovat și Batîru Daniel Anatolie în privința căruia hotărârea în prezent nu se contestă, din care motiv instanța de recurs nu se v-a expune în privința acestuia. S-a admis în principiu, solicitarea părților civile Triboi Dumitru și Surățel Fiodor privind încasarea prejudiciului cauzat prin infracțiune, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 2. Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că: Ciorici Nicolae la 08 noiembrie 2021 ora 01:00, în coautorat cu Batîru Daniel aflându-se în s. Xxxxx r-nul Xxxxx, urmărind scopul răpirii unui mijloc de transport, fără scop de însușire, acționând cu intenție directă, au pătruns în gospodăria lui Triboi Dumitru din s. Xxxxx r. Xxxxx și a răpit automobilul de model ”Xxxxx” cu n/î XXXXX, care aparține lui Triboi Dumitru și care era parcat în garajul din apropierea casei. În continuare în realizarea scopului infracțional Ciorici Nicolae în coautorat cu Batîru Daniel s-a deplasat în s. Cristești și apoi a revenit în s. Vărzărești, unde în extravilanul satului a abandonat automobilul. Tot el, la 09 noiembrie 2021 ora 00:30 în coautorat cu Batîru Daniel, aflându-se în or. Xxxxx, urmărind scopul răpirii unui mijloc de transport, fără scop de însușire, acționând cu intenție directă, au pătruns în gospodăria lui Surățel Fiodor din or. Xxxxx, str. xxxxxși a răpit automobilul de model ”Xxxxx” cu n/î XXXXX, care aparține lui Surățel Fiodor și care era parcat în garajul din apropierea casei. În continuare în realizarea scopului infracțional Ciorici Nicolae în coautorat cu Batîru Daniel s-a deplasat spre or. Chișinău, iar în or. Strășeni, fiind stopați de colaboratorii de poliție au abandonat automobilul în stradă și au fugit de la fața locului. Astfel, acțiunile lui Ciorici Nicolae au fost încadrate juridic în baza art. 1921 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, conform indicilor calificativi – „răpirea mijlocului de transport, fără scop de însușire acțiune săvârșită de două persoane cu pătrundere în garaj”, și art. 1921 alin. (2) lit. a), c) Cod penal - „răpirea mijlocului de transport, fără scop de însușire acțiune săvârșită de două persoane cu pătrundere în garaj.”

Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1. Avocatul Nastas Tatiana în numele inculpatului Ciorici Nicolae, care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura pedepsei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri în această parte, cu aplicarea în privința inculpatului Ciorici Nicolae a prevederilor art. 1-5 al Legii privind Amnistia nr. 243 din 24.12.2021. În motivarea apelului declarat, avocatul a invocat că, inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor imputate atât la urmărirea penală cât și în ședința de judecată, în acest sens a depus cerere de examinare a cauzei în procedura art. 3641 Cod de procedură penală, s-a 2 căit sincer de cele comise, a colaborat activ cu organul de urmărire penală, anterior nu a fost amnistiat, solicitând în cadrul ședinței de judecată amnistierea inculpatului, conform prevederilor Legii cu privire la amnistie din 2021. 3.2. Inculpatul Ciorici Nicolae, a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei și aplicarea în privința sa a unei pedepse mai blânde. În motivarea cererii de apel, inculpatul invocat că i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră, instanța nu a ținut cont de faptul că a recunoscut pe deplin vina în comiterea infracțiunilor imputate, din care considerente cauza penală s-a examinat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune părților vătămate. Subsecvent, prin cererea remisă de inculpatul Ciorici Nicolae în adresa instanței de apel prin intermediul oficiului poștal, parvenită ulterior cererii de apel, inculpatul a solicitat aplicarea în privința sa a prevederilor Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2022, apelurile declarate a fost respinse, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului. Astfel, instanța de apel a notat că prima instanță a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Instanța de apel a respins solicitarea apelanților, privind aplicarea în privința inculpatului Ciorici Nicolae, a actului de amnistie, menționând că, art. (1) al Legii nr. 224 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, statuează expres că, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2–5, 7,

Mai mult ca atât, potrivit prevederilor art. 2 al aceleiași Legi, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei Legi, 3 pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta Lege. Totodată, instanța de apel a reținut faptul că, potrivit art. 6 alin. (1) al Legii nr. 243 din 24.12.2021, prevederile art. 1–5 nu se aplică persoanei: a) condamnate la detențiune pe viață sau a cărei pedeapsă capitală a fost comutată în pedeapsă cu închisoare ori în pedeapsa detențiunii pe viață și care a executat mai puțin de 25 de ani de închisoare; a1) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate care a fost condamnată anterior pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, executând în tot sau în parte pedeapsa cu închisoare, d) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru una dintre infracțiunile prevăzute la următoarele articole din Codul penal 7 nr.985/2002: (…) art.187 alin.(2)–(5). În acest context, instanța de apel a notat că, prin sentința Judecătoriei Ungheni din 15 martie 2018, inculpatul Ciorici Nicolae a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187 alin. (2), lit. b), e), f); 152 alin. (2), lit. e); 192/1 alin. (2), lit. a) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. art. 84, 85 Cod penal - 6 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori (f.d.151-156, vol. I). Astfel, instanța de apel a statuat că, inculpatul a fost condamnat anterior pentru săvârșirea cu intenție a unor infracțiuni, care conform art. 16 Cod penal în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, fac parte din categoria celor grave, respectiv cade sub incidența restricțiilor formulate în art. 6 din Legea nr. 243 și în privința ultimului nu poate fi aplicat actul de amnistie. Referitor la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a apreciat că prima instanță, a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, la stabilirea formei și termenului de pedeapsă, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, în coroborare cu art. art. 84, 85 Codul penal. Totodată, instanța de apel a notat că, la stabilirea pedepsei, s-a luat în considerație faptul că inculpatul Ciorici Nicolae a recunoscut integral vina, s-a căit sincer de cele comise, și că infracțiunile incriminate se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, personalitatea inculpatului, care anterior a fost judecat (f. d. 142-143, vol. I ), nu a restituit prejudiciul material cauzat părților vătămate, conform caracteristicii eliberate de la locul de trai inculpatul Ciorici Nicolae se caracterizează negativ (f. d. 139 vol. I), la evidența medicului narcolog/psihiatru nu se află (f. d. 134-135, vol. I), menționând că 4 corectarea și reeducarea inculpatului Ciorici Nicolae este posibilă doar prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. Prin urmarea, instanța de apel a conchis că stabilirea unei pedepse non-privativă de libertate, în privința inculpatului nu poate fi aplicată, deoarece nu-și va atinge scopul deplin, inclusiv din considerentul că ultimul nu este la prima abatere de încălcare a legii penale, or anterior a fost condamnat pentru infracțiuni mai puțin grave și grave și nu a reușit să-și revadă percepția asupra ordinii de drept, iar prin acest fapt prezintă un pericol pentru societate, motiv pentru care, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că aceștia urmează a fi trași la răspundere penală și stabilirea unei pedepse penale sub formă de închisoare. 5. Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Lupan Vadim în numele inculpatului Ciorici Nicolae, care invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri prin care să fie dispusă încetarea procesului penal, în temeiul Legii nr.243 din 24.12.2021 cu privire la amnistie. În susținerea recursului declarat, apărătorul menționează că inculpatul și-a recunoscut integral vinovăția, cauza fiind examinată în ordinea procedurii simplificate prevăzute la art. 3641 Cod penal, iar în cadrul ședinței de judecată atât inculpatul, cât și apărătorul său, au solicitat aplicarea prevederilor Legii cu privire la amnistie nr.243 din 24.12.2021, deoarece Ciorici Nicolae cade sub incidența actului de clemență. În speță, inculpatul a dat dovadă de căință sinceră și a colaborat atât cu organul de urmărire penală, cât și cu instanța de judecată, iar anterior nu a fost amnistiat, astfel încât corijarea acestuia este posibilă și fără aplicarea pedepsei penale. 6. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. 1), pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. 7. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, în baza materialelor din dosar și raportat la criticele recurentului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru considerentele ce urmează. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept 5 pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că de către avocatul inculpatului a fost indicat în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1), pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs invocă, de fapt, numai dezacordul cu soluționa instanța modalitatea de individualizare a pedepsei penale, temei de recurs prevăzut de pct.10) potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În același timp, Colegiul penal constată că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte, însă consideră că instanțele de fond incorect au statuat că inculpatul cade sub incidența restricțiilor formulate în art. 6 din Legea nr. 243 și în privința ultimului nu poate fi aplicat actul de amnistie. Analizând argumentele invocate în recurs, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că în prezenta speță nu și- au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75, 84, 85 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului. Așadar, Colegiul penal reține, că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 1921 alin. (2), lit. a), c); art. 1921 alin. (2), lit. a), c) Cod penal, cauza fiind examinată în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. În acest caz, se ține cont de personalitatea inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte. Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către instanță (f. d. 33, vol. II), beneficiază de reducerea cu o treime (1/3) a limitelor de pedeapsă prevăzute de Lege în cazul pedepsei cu închisoare, ori cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o pătrime (1/4) a limitelor de pedeapsă prevăzute de Lege în cazul pedepsei cu amendă. Sancțiunea infracțiunilor prevăzute de art. 1921 alin. (2), lit. a), c) Cod penal, pentru care a fost recunoscut vinovat inculpatul, prevede pedeapsa cu închisoare de 3 la 5 ani, și cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) 6 Cod de procedură penală, noile limite pentru pedeapsa cu închisoare sunt: de la 1 până la 1 an și 8 luni. În acest sens, Colegiul penal analizând gravitatea infracțiunii săvârșite care potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, constituie infracțiune mai puțin gravă, motivul acesteia, influența pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și personalitatea inculpatului, care potrivit materialelor cauzei anterior a fost condamnat (f. d. 142-143, vol. I ), nu a restituit prejudiciul material cauzat părților vătămate, conform caracteristicii eliberate de la locul de trai inculpatul Ciorici Nicolae se caracterizează negativ (f. d. 139 vol. I), la evidența medicului narcolog/psihiatru nu se află (f. d. 134-135, vol. I). Prima instanță corect a stabilit forma pedepsei – închisoare, pe un termen de 4 ani, mărimea acesteia încadrându-se în limitele noi stabilite prin aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, care va atinge scopul pedepsei penale de corectare și reeducare. Totodată, potrivit materialelor cauzei se atestă că inculpatul Ciorici Nicolae, prin sentința Judecătoriei Ungheni din 15 martie 2018 a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f), 152 alin. (2) lit. e), 192/1 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. art. 84, 85 Cod penal - 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori (f.d.151-156). Iar potrivit informației de la Biroul de Probațiune Xxxxx din 04 februarie 2022, Ciorici Nicolae, prin încheierea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana din 05 martie 2021, a fost liberat condiționat de pedeapsa închisorii pe termenul rămas neexecutat de 1 (unu) an, 1 (una) lună și 9 (nouă) zile. Astfel se atestă că, la stabilirea pedepsei definitive prin prisma prevederilor art.85 alin.(1) Cod penal, prima instanță a adăugat parțial, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ungheni din 15 martie 2018, deși avea posibilitatea de a adăuga total noua pedeapsă, la pedeapsa cu închisoare pe care o executa inculpatul Ciorici Nicolae. Astfel, Colegiul penal atestă că alegațiile apărătorului privind asprimea pedepsei aplicate de către prima instanță, sunt vădit neîntemeiate, or, acesta executând pedeapsa cu închisoare în locurile de detenție, nu a făcut concluziile necesare că faptele social periculoase sunt supuse răspunderii penale și a continuat activitatea infracțională, fapt care just a fost apreciat de către prima instanță la stabilirea formei și a termenului de pedeapsă. În atare împrejurări, Colegiul penal consideră că, instanța de apel a menținut corect pedeapsa sub formă de închisoare aplicată de către prima instanță, care este rațională, proporțională și echitabilă în raport cu fapta comisă și scopul Legii penale fiind individualizată corect, în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării Legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, social periculoase care sunt supuse răspunderii penale. 7 Colegiul statuează că, pedeapsa individualizată de prima instanță și menținută de instanța de apel, este conformă atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Totodată, argumentul recurentului precum că inculpatul și-a recunoscut integral vinovăția, cauza fiind examinată în ordinea procedurii simplificate prevăzute la art. 3641 Cod penal, iar în cadrul ședinței de judecată inculpatul a solicitat aplicarea prevederilor Legii cu privire la amnistie nr.243 din 24.12.2021, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și declarativ din următoarele motive. În conformitate cu art.1 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 2243 din 24 decembrie 2021, alin. (5) persoana bănuită, învinuită poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării amnistiei doar dacă a fost refuzată de procuror. (6) Persoana condamnată poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării amnistiei doar dacă a fost refuzată de comisia specială. În același timp, la caz se reține că faptele de care este învinuit Ciorici Nicolae nu cad sub incidența Legii cu privire la amnistie, or potrivit art. 6 alin. (1) lit. a1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 2243 din 24 decembrie 2021 stipulează că „prevederile art.1–5 nu se aplică persoanei: a1) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate care a fost condamnată anterior pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, executând în tot sau în parte pedeapsa cu închisoare. Potrivit materialelor cauzei, prin sentința Judecătoriei Ungheni din 15 martie 2018, inculpatul Ciorici Nicolae a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) (infracțiune gravă); 152 alin. (2) lit. e) (infracțiune gravă); 192/1 alin. (2) lit. a) (infracțiune mai puțin gravă) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. art. 84, 85 Cod penal - 6 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori (f.d.151-156, vol. I). Prin urmare, se constată că inculpatul Ciorici Nicolae a fost condamnat anterior pentru săvârșirea cu intenție a unor infracțiuni - art. art.187 alin.2 și 152 alin. (2) Cod penal, care conform art. 16 alin.(4) Cod penal, fac parte din categoria celor grave, respectiv în privința inculpatului nu sunt aplicabile prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.243 din 24.12.2021 (în vigoare din 31.12.2021), publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.325-333 la 31.12.2021. În acest context, Colegiul penal conchide că erorile invocate în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și întemeiată, 8 astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. 8. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Lupan Vadim în numele inculpatului Ciorici Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2022, în cauza penală în privința lui Ciorici Nicolae xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 februarie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Cobzac Elena 9