1ra-37/2020 — art. 349 al. 2 si 287 al. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 21 septembrie 2018, Negru Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal și, în baza acestei legi, i-a fost stabilită o pedeapsa în formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă de 3 (trei) ani. Gheorghiță Viorel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin.(2) lit. a) și art. 287 alin.(3) Cod penal și, în baza acestei legi, i-a fost stabilită pedeapsa după cum urmează: 1 - pe art. 349 alin.(2) lit. a) Cod penal - 4 (patru) ani închisoare; - pe art. 287 alin.(3) Cod penal - 3 (trei) ani închisoare; - în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i s-a stabilit lui Gheorghiță Viorel pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă de 4 (patru) ani. Negru Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin.(2) lit. a) și art. 287 alin.(3) Cod penal și, în baza acestei legi, i s-a stabilit pedeapsa după cum urmează: - pe art. 349 alin.(2) lit. a) Cod penal - 4 (patru) ani închisoare; - pe art. 287 alin.(3) Cod penal - 3 (trei) ani închisoare; -în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i s-a stabilit lui Negru Victor pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă de 4 (patru) ani. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la data de 05.08.2011, în jurul orei 21:30, aflându-se în apropierea satului Seliște, raionul Orhei, Negru Vladimir acționând împreună cu Negru Victor, Gheorghiță Viorel și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, urmărind scopul sistării activității de serviciu a inspectorilor Serviciului Poliției Rutiere a comisariatului de poliție al raionului Orhei, Vozneac Stanislav și Rogote Serafim, care la acel moment exercitau funcțiile autorității publice, stopase pe traseul adiacent traseului R 20 Rezina-Orhei-Călărași, din apropierea satului Seliște, raionul Orhei, automobilul de model Peugeot Expert, cu numerele de înmatriculare xxxxx, condus de xxxxx fără a deține permis de conducere, pentru a împiedica colaboratorii de poliție să atragă persoanele vinovate la răspundere contravențională, Negru Vladimir acționând împreună cu Negru Victor, Gheorghiță Viorel au amenințat inspectorii Serviciului Poliției Rutiere, Vozneac Stanislav și Rogote Serafim cu moartea și cu vătămarea integrității corporale și a sănătății, expunând în adresa colaboratorilor de poliție expresii verbale însoțite de un comportament agresiv exprimat prin bruscarea, îmbrâncirea și tragerea de uniforma de serviciu a colaboratorilor de poliție, acțiuni care au creat un pericol real de realizare a amenințărilor exprimate și au insuflat inspectorilor Serviciului de poliție rutiere, Vozneac Stanislav și Rogote Serafim temeri că le vor fi provocate vătămări corporale. Apoi, continuând în aceiași manieră, ca reacție de răzbunare la faptul că polițiștii Vozneac Stanislav și Rogote Serafim în mod legitim le-au făcut observație și le-au cerut să înceteze acțiunile lor ilegale, în scopul sistării în continuare a activității de serviciu a persoanelor cu funcții de serviciu, au aplicat față de inspectorii Serviciului Poliției Rutiere, Vozneac Stanislav și Rogote Serafim violență periculoasă pentru viața și sănătatea lor, exprimată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii, picioarele și cu alte obiecte 2 contondente peste diferite părți ale corpului, acțiuni soldate cu cauzarea inspectorului de poliție Vozneac Stanislav a leziunilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de comoție cerebrală, echimoze pe nas, excoriație și echimoze pe torace, edem pe deget la mâna dreaptă, iar inspectorului de poliție Rogote Serafim, cauzându-i leziuni corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de comoție cerebrală, echimoză, excoriații pe gât și torace. Tot, Gheorghiță Viorel în același loc, timp și circumstanțe, la 05.08.2011, în jurul orei 21:30, aflându-se în apropierea satului Seliște, raionul Orhei, continuându- și acțiunile sale infracționale, la momentul când Pantaz Valentin s-a apropiat de locul incidentului cerând să fie încetate acțiunile violente în privința colaboratorilor de poliție Vozneac Stanislav și Rogote Serafim, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei în societate, fără pricină, din intenții huliganice, urmărind manifestarea bravurii sale și a forței grosolane i-a aplicat acestuia o lovitură cu un obiect contondent nestabilit de către organul de urmărire penală, în regiunea feței, ca rezultat i-a cauzat lui Pantaz Valentin leziuni corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de comoție cerebrală, edem, echimoze pe față și excoriație pe cot. În același loc, timp și circumstanțe Negru Victor, la 05.08.2011, în jurul orei 21:30, aflându-se în apropierea satului Seliște, raionul Orhei, continuându-și acțiunile sale infracționale, la momentul când Mustea Eduard s-a apropiat de locul incidentului cerând să fie încetate acțiunile violente în privința colaboratorilor de poliție Vozneac Stanislav și Rogote Serafim, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei în societate, fără pricină, din intenții huliganice, urmărind manifestarea bravurii sale și a forței grosolane i-a aplicat acestuia o lovitură cu o bucată de lemn (scândură) peste mâna. ca rezultat i-a cauzat lui Mustea Eduard leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății sub formă de echimoză pe antebraț. Astfel, acțiunile lui Gheorghiță Viorel și Negru Victor, au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal conform indicilor calificativi - amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, a persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării lor de la serviciu, acțiuni însoțite cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanelor cu funcție de răspundere și în prevederile art. 287 alin (3) Cod penal, conform indicilor calificativi - huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, iar acțiunile lui Negru Vladimir au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, conform indicilor calificativi - amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, a persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării ei de la serviciu, acțiuni însoțite cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanelor cu funcție de răspundere. 3 2. Sentința menționată a fost atacată, la data de 05.10.2018, cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Orhei, Macovei Alexandru, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Negru Victor să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal și de a-i stabili pe art. 287 alin. (3) Cod penal o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pe art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal o pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. 1 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate de a-i stabili definitiv o pedeapsă de 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; Gheorghiță Viorel să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal și de a-i stabili pe art. 287 alin. (3) Cod penal o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pe art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal o pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. 1 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate de a-i stabili definitiv o pedeapsă de 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; Negru Vladimir să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal și de a-i stabili o pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 2.1 În motivarea apelului, acuzarea de stat a menționat că, instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia privind vinovăția cet. Negru Victor, Gheorghiță Viorel și Negru Vladimir în săvârșirea infracțiunilor de huliganism agravat și amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, a persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu, acțiuni însoțite de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanelor și a încadrat just acțiunile acestora în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, însă la stabilirea pedepsei nu au fost respectate cerințele art. 75, 90 Cod penal. Susține acuzarea că, la aplicarea pedepsei inculpaților Negru Victor, Gheorghiță Viorel și Negru Vladimir pentru infracțiunile comise, instanța de judecată nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61. 75 Cod penal, în speță, incorect s-a ajuns la concluzia despre aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, doar din simplul motiv că la moment nu este rațional ca inculpații să execute pedeapsa stabilită cu închisoarea. A indicat apelantul că, aprecierea circumstanțelor invocate de către instanța de judecată, nu pot fi considerate ca fiind circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a executării pedepsei sub formă de închisoare, pentru infracțiunile prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. Consideră această poziție a instanței de fond, ca una greșită și anume: - infracțiunile prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, comise 4 de către inculpați prezintă un grad prejudiciabil sporit în raport cu alte infracțiuni din grupul celor care au același caracter prejudiciabil, deoarece: - s-a atentat la mai multe valori sociale de odată: ordinea publică, relațiile sociale cu privire la autoritatea de stat, integritatea fizică și sănătatea persoanei, libertatea persoanei, cinstea și demnitatea persoane; - crima a fost comisă de un grup de persoane cu repartizarea rolurilor între ei, în scopul de a împiedica activitatea normală a autorităților publice; -făptuitorii au acționat în stare de ebrietate alcoolică în scopul manifestării bravurii de beție, demonstrării brutale și fățișe a puterii față de victimă, înjosirii și intimidării ei; - crima a fost săvârșită pe timp de noapte. Totodată a notat că, instanța în special nu a ținut cont de faptul că inculpații atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei penale de instanța de judecată, nu au recunoscut vina și nu s-au căit și nu au regretat cele comise, precum și nu au reparat prejudiciul cauzat în urma infracțiunii. Accentua procurorul că, analizînd personalitatea inculpaților Negru Victor, Gheorghiță Viorel și Negru Vladimir, se poate de menționat că aceștia la locul de trai se caracterizează negativ, anterior au fost judecați de mai multe ori pentru săvârșirea unor infracțiuni intenționate, nu sunt angajați în câmpul muncii, însuși de către martorii acuzării au fost caracterizați ca persoane obraznice și agresive. A mai menționat apelantul că, inculpatul Gheorghiță Viorel, după săvârșirea infracțiunii, în anul 2013 a comis o nouă infracțiune intenționată, fiind condamnat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15.09.2015, în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Așadar, chiar dacă la momentul săvârșirii infracțiunii în anul 2011, inculpații nu dispuneau de antecedente penale, în raport cu împrejurările comiterii infracțiunilor, gradul de pericol social și consecințele lor, comportamentul după comiterea infracțiunii se observă că aceștia nu au pornit pe calea corijării. Astfel, acuzarea de stat a considerat că instanța de judecată la aplicarea pedepsei inculpaților Negru Victor, Gheorghiță Viorel și Negru Vladimir, a desconsiderat personalitatea autentică a acestora, nu a atras atenția cuvenită consecințelor infracțiunii comise ce s-au răsfrâns negativ asupra victimei cît și întregii societăți. Se relevă, că circumstanțele enumerate de către instanța de judecată, au fost insuficiente pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei sub formă de închisoare inculpatului, în comport cu împrejurările cauzei. 2.2 La data de 08.10.2018, sentința a fost atacată cu apel de către, avocatul Bulbuc Boris în interesele inculpaților Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir a depus apel împotriva sentinței Judecătoria Orhei (sediul Central) din 21 septembrie 2018, prin care solicită admiterea apelului, casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei penale cu pronunțarea unei decizii prin care inculpații Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir să fie achitați pe motiv că aceste persoane nu au săvârșit infracțiunea imputată. Apelul acuzatorului de stat solicită a fi respins. Apărarea a menționat că, instanța de fond a inclus în sentință în partea descriptivă, selectiv probele acuzării, și nu a dat nici o atenție probelor apărării. 5 Indică partea apărării că, a prezentat o apărare eficientă, unde a prezentat probe concludente și pertinente prin care a demonstrat că anume la data de 05.08.2011 pe traseul Rezina- Orhei- Călărași nu a avut loc un conflict între Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir cu colaboratorii de poliție, în rezultat ultimii au primit leziuni corporale. În realitate a avut loc o maltratare a cet. Gheorghiță Viorel de către colaboratorul de poliție Pantaz Valentin. A relatat avocatul că, Negru Vladimir a aflat despre faptul că este bătut fratele lui Viorel, de la sătenii care se aflau la cafeneaua din apropiere. Atunci când s-a apropiat, ultimul i-a comunicat că a fost lovit cu minerul armei în regiunea nasului, după a căzut și apoi urcat și condus la spital. A mai comunicat că, Negru Victor la ora indicată în învinuire se afla la domiciliu în ogradă unde primea oaspeți. Acest lucru a fost confirmat și de Negru Inga inclusiv și martorii care au fost audiați din partea apărării. 2.3 La data de 05.10.2018 sentința a mai fost atacată cu apel de către inculpatul Gheorghiță Viorel prin care solicită de a fi achitat, invocând că, instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile martorilor apărării cât și probele prezentate. 2.4 La data de 05.10.2018, inculpatul Negru Victor a declarat apel, iar la data de 03.10.2018 apel (suplimentar), prin care solicită de a fi achitat invocând că, instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile martorilor apărării cât și probele prezentate. 2.5 La data de 03.10.2018 și inculpatul Negru Vladimir a declarat apel, iar la data de 11.10.2018 apel (suplimentar), prin care solicită de a fi achitat invocând că, instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile martorilor apărării cât și probele prezentate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2019 au fost respinse, ca fiind nefondate apelurile declarate de către procurorul în Procuratura raionului Orhei, Alexandru Macovei, a avocatului Bulbuc Boris în interesele inculpaților Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir și a inculpaților Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir și menținută fără modificări sentința Judecătoria Orhei (sediul Central) din 21 septembrie 2018. 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, analizând materialele cauzei prin prisma prevederilor art. 101 Cod procedură penală, a considerat că vina inculpaților Gheorghiță Viorel și Negru Victor învinuiți în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal și în baza art. 287 alin (3) Cod penal, iar inculpatul Negru Vladimir învinuit în baza art. 349 alin. 2 lit. a) Cod penal, a fost demonstrată de către instanța de fond, concluzii fiind regăsite și de instanța de apel. Aceste circumstanțe au fost corect constatate din totalitatea de probe și anume prin: - declarațiile părții vătămate Vozneac Stanislav (f.d.113-115 Vol. II); - declarațiile părții vătămate Pantaz Valentin (f.d.117 Vol. II); - declarațiile părții vătămate Rogote Serafim (f.d.121-123 Vol. II); - declarațiile martorului Gabura Viatlie (f.d.125-126 Vol. II); - declarațiile martorului Nastas Veaceslav (f.d.129-131 Vol. II); - declarațiile martorului Bătrîncea Lilian (f.d.133-135 Vol. II); - declarațiile martorului Negru Ina (f.d.140-143 Vol. II); - declarațiile martorului Surujiu Ivan 6 (f.d.145-146 Vol. II); - declarațiile martorului Popov Serghei; - declarațiile martorului Afanasii Leonid (f.d.137-138 Vol. II); - raportul de expertiză medico- legală nr. 384 din 10.08.2011, potrivit căruia lui Vozneac Stanislav i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată (de la 7 la 21 de zile); - raportul de expertiză medico-legală nr. 386 din 10.08.2011, conform căruia la Rogote Serafim au fost depistate vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată (de la 7 la 21 de zile); - raportul de expertiză medico-legală nr. 386 din 10.08.2011, conform căruia lui Gheorghiță Viorel, i-au fost cauzate vătămărilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată (de la 7 la 21 de zile); - raportul de expertiză medico-legală nr. 386 din 10.08.2011, conform căruia la Negru Vladimir, au fost depistate vătămărilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată (de la 7 la 21 de zile); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.08.2011, a porțiunii de traseu unde a avut loc infracțiunea cu foto-tabelul; - procesul-verbal din 19.07.2012, de ridicare a copiilor documentelor din cauza penală nr. 2011278003; - procesul-verbal din 08.08.2011, de ridicare a înregistrărilor video de la Spitalul raional Orhei; - documentele anexate la cauza penală, ridicate din cauza penală nr. 2011278003; - procesul-verbal de ridicare din 16.08.2012 a copiilor documentelor din cauza penală nr. 2011270532; - documentele anexate la cauza penală ridicate din cauza penală nr. 2011270532; - corpurile delicte: discurile cu înregistrările video de la Spitalul raional Orhei, care se păstrează la materialele cauzei. De asemenea, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor legale. Totodată, declarațiile martorilor apărării care au fost audiați în instanța de judecată la solicitarea apărării, au fost apreciate critic, or declarațiile acestor martori sunt contradictorii între ele, inclusiv și cu declarațiile inculpaților, aceste declarații contravin cu circumstanțele de fapt stabilite în cauză, cu atât mai mult că toți acești martori sun rude sau prieteni apropiați cu inculpații și ușor puteau fi influențați de către aceștia de a da declarații favorabile lor cu scopul eschivării inculpaților de la răspunderea și pedeapsa penală pentru faptele sale săvârșite cu vinovăție. Ce ține de primul capăt al acuzării în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal de către inculpații Negru Victor, Negru Vladimir și Gheorghiță Viorel, Colegiul penal, analizând totalitatea probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a reținut ca fiind dovedită vina acestora în comiterea infracțiunii imputate. Necătând la faptul că inculpații vina nu au recunoscut, instanța de apel a constatat că vinovăția acestora pe deplin a fost dovedită prin declarațiile părților vătămate Rogote Serafim, Vozneac Stanislav, Pantaz Valentin, martorilor Batrîncea Liliana, care au fost audiați în conformitate cu prevederile legale, fiind avertizați asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod penal, iar conform art. 108 Cod 7 de procedură penală, depunând jurământul. Or, potrivit declarațiilor părților vătămate și martorilor acuzării, care coroborează între ele și sunt pertinente cauzei, se constată existența faptei prejudiciabile și identificarea făptuitorilor, și nu au fost stabilite careva împrejurări pentru a da apreciere critică depozițiilor părții vătămate, martorilor acuzării odată ce nu a fost dovedită existența a careva relații ostile între inculpați și martori, părțile vătămate Rogote Serafim și Vozneac Stanislav în condițiile în care ultimii își exercitau atribuțiile de serviciu de menținere a ordinii publice. Mai mult, nu s-au constatat careva divergențe între declarațiile părților vătămate și a martorilor acuzării, ele fiind în concordanță cu circumstanțele de fapt ale cauzei, fiind veridice și consecvente pe tot parcursul procesului penal, ceia ce dă dovadă de veridicitate. În afara oricărui dubiu rezonabil, Colegiul penal a constatat că, vinovăția inculpaților în agresarea fizică a părților vătămate Rogote Serafim și Vozniac Stanislav este dovedită pe deplin. Instanța a apreciat ca fiind declarative și cu scop de evitare a răspunderii, declarațiile inculpaților, precum că nu au lovit părțile vătămate, care sunt colaboratori de poliție în exercițiul funcției, or prin declarațiile părților vătămate și a martorilor acuzării, care coroborează cu rapoartele de expertiză medico-legală de constatare a vătămărilor corporale în privința părților vătămate se constată contrariul. La fel, în cadrul cercetării judecătorești, a fost demonstrată pe deplin vina lui Gheorghiță Viorel și Negru Victor în afara unor dubii rezonabile în aceea că, prin acțiunile sale intenționate au comis fapta care se încadrează în prevederile art.287 alin.(3) Cod penal - huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite cu aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății. Cele declarate de inculpații Gheorghiță Viorel și Negru Victor precum că nu ar fi comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal, au fost interpretate de către instanță critic ca tendința acestora de a se eschiva de răspundere penală, or versiunea; inculpaților în acest sens este combătută prin declarațiile date sub jurământ în cadrul ședinței de judecată de către părțile vătămate Pantaz Valentin, Vozneac Stanislav și Rogote Serafim, martorii Batrîncea Lilian și Nastas Veceslav care au făcut declarații similare și la faza de urmărire penală, și în cadrul cercetării judecătorești, iar careva date ce ar pune la îndoială declarațiile acestora instanța de judecată nu are. In afară de aceasta aceste declarații sunt în concordanță și coroborează cu celelalte probe acumulate la faza de urmărire penală și cercetate în cadrul cercetării judecătorești, iar temeiuri de a nu crede acestora instanța de judecată nu are. Or, acestea se combat prin declarațiile date sub jurământ în cadrul ședinței de judecată de către partea vătămată Pantaz Valentin, Vozneac Stanislav și Rogote Serafim, martorii Batrîncea Lilian și Nastas Veceslav care au făcut declarații similare și la faza de urmărire penală, și în cadrul cercetării judecătorești, iar careva date ce ar pune la îndoială declarațiile acestora instanța de judecată nu are. In afară 8 de aceasta aceste declarații sunt în concordanță și coroborează cu celelalte probe acumulate la faza de urmărire penală și cercetate în cadrul cercetării judecătorești. Acel fapt, că inculpații nu recunosc vina, nu confirmă faptul neparticipării acestora la comiterea infracțiunii. Chiar din declarațiile acestora rezultă cert că între ei și partea vătămată a avut loc o altercație. Totodată, din ansamblul probelor cercetate în cadrul cercetării judecătorești rezultă cert faptul că anume inculpații au comis infracțiunile ce li se incriminează. În ce privește pedeapsa stabilită inculpaților, instanța de apel a conchis că, prima instanța corect a aplicat prevederile legale, în conformitate cu art.art. 6,1, 16, 61, 72, 75, 76, 77, 78, Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. La fel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat pedeapsa în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa penală sub formă de suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, care este gravă, de circumstanțele cauzei, de personalitatea inculpaților, nu au conștientizat graviditatea faptei comise, nu și-au cerut iertare de la partea vătămată, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpați, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Andronic Natalia, de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Negru Victor, de către avocatul Lunca Ion în numele inculpatului Gheorghiță Viorel, de către inculpatul Gheorghiță Viorel, de către inculpatul Negru Vladimir și de către avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Negru Vladimir. 5.1 În recursul său procurorul, indicând ca temei de casarea deciziei prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului cu casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului său procurorul a indicat că, atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au respectat regulile privind individualizarea pedepsei inculpaților Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir, întru atingerea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectarea celui vinovat, precum și prevenirea comiterii atât de către el, cât și de către alte persoane a unor fapte penale similare, instanța de apel urma să admită cerințele procurorului formulate în apel, considerând necesar de a înăspri pedeapsa penală pentru inculpații Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir, prin excluderea dispozițiilor art. 90 Cod penal 9 În opinia acuzării, argumentele invocate la adoptarea soluției prin care instanța de apel invocă că inculpații Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir, se pot corecta fără executarea pedepsei ce i s-a aplicat, și în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, urmează a fi dispusă condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, este absolut nefondată devreme ce inculpații nu au recunoscut vina, nu au manifestat căință sinceră, se învinuiesc de comiterea infracțiunilor grave. Mai mult, acuzarea remarcă că inculpații neagă cu vehemență comiterea infracțiunilor, ce denotă lipsa de conștientizare a gravității faptei ilicite și impactul acesteia asupra societății în condițiile realităților sociale aflate în desfășurare. Analizând personalitatea inculpaților Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir, se poate de menționat că aceștia la locul de trai se caracterizează negativ, anterior au fost în conflict cu legea, nu sunt angajați în câmpul muncii, de martorii acuzării au fost caracterizați ca persoane obraznice și agresive. Inculpatul Gherghiță Viorel, după săvârșirea infracțiunii în anul 2013 a mai comis o infracțiune intenționată, fiind condamnat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15.09.2015 în baza art. 187 alin. (2) Cod penal la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Circumstanțele menționate supra denotă că inculpații nu au încetat activitatea sa infracțională, nu au pășit pe calea corijării și reintegrării sociale, nu au operat o schimbare fundamentală față de valorile sociale și prin urmare nu au demonstrat posibilitatea reeducării lor fără executarea pedepsei sub formă de închisoare. Astfel, indică recurentul că, instanțele de fond și de apel nu au acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal, individualizând eronat pedeapsa aplicată inculpaților, aceasta fiind prea blândă, sentința și decizia în partea stabilirii pedepsei urmând a fi casată. Aceste circumstanțe relevă faptul că unica și indiscutabila metodă de reeducare și corijare, este condamnarea inculpaților, la pedeapsa cu executare în penitenciar. 5.2 În recursul său avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Negru Victor, indicând ca temei de casarea deciziei prevederile art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Negru Victor să fie achitat în baza art. 287 alin.(3) și art. 349 alin.(2) lit. a) Cod penal, din motivul că în acțiunile lui nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. În motivarea recursului său avocatul a indicat că, inculpatul a fost condamnat ilegal, deoarece acuzarea nu a acumulat și nu a prezentat instanței careva probe incontestabile care ar dovedi cert vinovăția lui în comiterea infracțiunii. Pe parcursul examinării cauzei în urma audierii martorilor, precum și în urma audierii inculpaților, acesta nu și-a recunoscut vina și nu a fost dovedită vinovăția lui Negru Victor în comiterea infracțiunii imputate. Consideră apărarea că, instanțele de judecată au ignorat probele apărării și în special declarațiile martorilor Surugiu Ivan, Afanasii Leonid care au susținut declarațiile inculpatului Negru Victor, în ce privește că la data și ora când este învinuit că a comis fapta se afla acasă, fiind la masă cu oaspeții. 10 De asemenea indică avocatul că, instanțele inferioare au ignorat declarațiile inculpaților Negru Vladimir și Gheorghiță Viorel, care au susținut declarațiile lui Negru Victor. Urmare, consideră recurentul că, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, deoarece nu a întreprins acțiuni ilegale față de părțile vătămate, fapt confirmat și prin probele administrate la materialele cauzei, ori instanțele au luat ca bază a hotărârilor de condamnare doar declarațiile părților vătămate, care urmează a fi privite critic. Mai indică recurentul că, instanța de apel a ignorat faptul că anume părțile vătămate au comis acțiuni ilegale fată de inculpați, ori chiar în ședința de judecată a fost prezentată decizia Curții de Apel Chișinău prin care a fost condamnat partea vătămată Pantaz Valentin pentru fapte ilegale comise în aceiași zi față de inculpatul Gheorghiță Viorel. Cu referire la personalitatea inculpatului, avocatul solicită instanței să rețină că inculpatul se caracterizează pozitiv, are la întreținere doi copii minori, este angajat în câmpul muncii. 5.3 În recursul său avocatul Lunca Ion în numele inculpatului Gheorghiță Viorel, indicând ca temei de casarea deciziei prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Gheorghiță Viorel să fie achitat în conformitate cu prevederile art. 390 alin.(1) pct. 1) și pct.3) Cod de procedură penală pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului său avocatul a indicat că, la judecarea cauzei penale au fost ignorate o serie de drepturi fondamentale care sunt garantate atât de Constituția RM, Codul de Procedură Penală cît și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum: accesul liber la justiție (art.20 din Constituție), dreptul la apărare (art.26 din Constituție), dreptul la un proces echitabil (art.6 din Convenție). Or, potrivit prevederilor art. 114 din Constituție justiția se înfăptuiește în numele legii de către instanțele judecătorești. Menționează avocatul că, apărarea în instanța de fond a menționat despre faptul că urmărirea penală a fost una foarte defectuoasă, iar organul de urmărire penală nu a întreprins toate acțiunile prevăzute de lege în vederea stabilirii adevărului obiectiv. Apărarea își exprimă indignarea cu privire la încadrarea juridică arbitrară a faptelor inculpatului Gheorghiță Viorel în condițiile în care la materialele dosarului sunt anexate probe care dincolo de orice dubiu rezonabil demonstrează contrariu și anume că Pantaz Valentin a aplicat acțiuni de violență în privința lui Gheorghiță Viorel. Indică recurentul că, sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central pronunțată la 21.09.2018 este una „golită de fapte probatorii” care în consecință nu face decât să demonstreze că nu există fapta infracțiunii și prin urmare fapta de care este învinuit Gheorghiță Viorel nu întrunește elementele infracțiunii încriminate. Totodată acest fapt evidențiază că urmărirea penală a fost una foarte defectuoasă și incompletă. 11 5.4 În recursul său inculpatul Gheorghiță Viorel, fără a indica unul din temeiurile de casarea deciziei prevăzute la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat invocând că nu este vinovat de cele încriminate. 5.5 În recursul său inculpatul Negru Vladimir, fără a indica unul din temeiurile de casare a deciziei prevăzute la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. În motivarea recursului său inculpatul a indicat că, instanța de judecată nu a luat în vedere toate declarațiile martorilor apărării, au fost respinse demersurile și alte dovezi de nevinovăție ale sale, nu a fost vizionat CD-ul în care se vede că la data de 05.08.2011 a fost maltratat de către polițiștii comisariatului de poliție Orhei de către Mustea Eduard și Pantaz Valentin, în privința căruia a fost pornit un proces penal pe tortură art. 166/1 Cod penal. 5.3 În recursul său avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Negru Vladimir, indicând ca temei de casarea deciziei prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Negru Vladimir să fie achitat deoarece fapta nu a fost comisă de el. În motivarea recursului său avocatul a indicat că, la baza deciziei au fost puse probele cercetate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și care fără echivoc, dovedesc nevinovăția inculpatului Negru Vladimir în săvârșirea infracțiunii imputate. Indică apărarea că, organul de urmărire penală nu a stabilit nici un martor ocular, care să declare că Negru Vladimir a amenințat cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau sănătății, a persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării ei de la serviciu, acțiune însoțită cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanelor cu funcție de răspundere. Relatează recurentul că, probele pe care instanța de apel și-a bazat soluția de condamnare sunt: declarațiile pârții vătămate Vozneac Stanislav, Pantaz Valentin. Probele respective nu denotă și nici demonstrează că Negru Vladimir a amenințat cu aplicarea vătămărilor integrității sau aplicare de vătămări persoanelor cu funcții de răspundere. Indică apărarea că, atât prima instanță cât și instanța de apel nu au luat în considerație cele relatate de inculpați și martorii: Surugiu Ivan, Negru Ina, Batrîncea Lilian, Nastas Veaceslav. Toți martorii ale căror declarații au stat la baza sentinței de condamnare nu au fost martori oculari și nu au văzut cele întâmplate . Ambele instanțe nu au luat în considerație faptul că Negru Vladimir s-a plâns pe colaboratorii de poliție. Urmărirea penală fiind pornită dosarul a fost clasat o dată. În concluzie indică avocatul că, toate probele acuzării examinate în cadrul cercetării judecătorești nu dovedesc cu certitudine faptul că inculpatul Negru Vladimir a comis infracțiunea respectivă. 12

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursuri ordinare în termen. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă că vina inculpaților Gheorghiță Viorel și Negru Victor învinuiți în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal și în baza art. 287 alin (3) Cod penal, iar inculpatul Negru Vladimir învinuit în baza art. 349 alin. 2 lit. a) Cod penal, a fost demonstrată de către instanța de fond astfel, fiind respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de către procurorul în Procuratura raionului Orhei, Alexandru Macovei, a avocatului Bulbuc Boris în interesele inculpaților Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir și a inculpaților Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir și menținută fără modificări sentința Judecătoria Orhei (sediul Central) din 21 septembrie 2018. Se reține că vinovăția inculpaților este deplin dovedită, instanțele de fond și-au motivat eficient soluția de condamnare, au dat răspuns la toate argumentele apărării, au combătut versiunile înaintate de inculpați privind nevinovăția acestora, acțiunile inculpaților Gheorghiță Viorel și Negru Victor fiind corect încadrate în baza art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal și în baza art.287 alin.(3) Cod penal, iar a inculpatului Negru Vladimir în baza art.349 alin.2 lit.a) Cod penal, careva erori de drept la acest capitol nu se contată în speța dată. Astfel, Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel a dat răspuns detaliat la toate argumentele apărării privind nevinovăția inculpaților, în special fiecăruia în parte, a apreciat probele în conformitate cu prevederile art.101 Cod procedură penală, careva temei de a interveni în soluția instanțelor de fond privind condamnarea inculpaților la caz lipsește. 6.1. Cu referire la recursurile inculpaților Negru Vladimir și Gheorghiță Viorel. Instanța de recurs relevă, că argumentele inculpaților invocate în recurs, referitor la nevinovăția acestora, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra 13 tuturor alegațiilor acestora, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010, și statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Instanța de recurs conchide că toate probele materiale administrate în cauză coroborează între ele și indică direct la Negru Vladimir, Gheorghiță Viorel și Negru Victor, ca fiind persoanele care au comis infracțiunile imputate. Argumentul inculpaților cât și a apărătorilor acestora precum că, instanța a ignorat faptul că au fost maltratați de Pantaz Valentin în privința căruia a fost pornit un proces penal pe tortură art. 166/1 Cod penal este declarativ și nu poate duce la casarea sentinței cât și a deciziei și a achitarea inculpaților or, presupusele acte de tortură de care este învinuit Pantaz Valentin au fost comise după conflictul dintre inculpați și părțile vătămate din data de 05.08.2011 ora 21.30, și anume la data de 05.08.2011, în jurul orei 23:35 în incinta spitalului raional Orhei, violența fiind aplicată doar în privința lui Gheorghiță Viorel, acestea fiind două cauze penale separate, judecarea cărora nu depinde una de alta și nu sunt în conexiune directă. Astfel, argumentele inculpaților Negru Victor și Gheorghiță Viorel privind nevinovăția acestora de comiterea infracțiunilor imputate sunt nefondate și au caracter declarativ or, aceste două cauze penale sunt diferite și ne se exclud una pe alta. 6.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Luca Ion, în numele inculpatului Gheorghiță Viorel. Instanța de recurs reține, că recurentul invocă în prezenta speță temeiul pentru recurs prevăzut la pct.12) alin.1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal conchide, că temeiul dat nu s-a confirmat în cauza dată, deoarece instanța de apel corect a încadrat juridic acțiunile comise de către Gheorghiță Viorel, în baza învinuirii înaintate de procuror. Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor ce i se impută, expusă clar în rechizitoriu. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic argumentele aduse de recurent. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de procedură penală. Or, la caz s-a stabilit cu certitudine și în afara oricărui dubiu rezonabil vinovăția inculpatului Gheorghiță Viorel în agresarea fizică a pârților vătămate Rogote 14 Serafim și Vozniac Stanislav care sunt colaboratori de poliție în exercițiul funcției cât și încălcarea grosolană a ordinii publice, cu aplicarea violenței fizice fată de partea vătămată Pantaz Valentin, căruia i-a aplicat o lovitură cu un obiect contondent nestabilit de către organul de urmărire penală, în regiunea feței, în rezultat cauzându- i-i părții vătămate vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată, fapt confirmat și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 386 din 10.08.2011. În urma tuturor evenimentelor descrise de pârțile vătămate și martorii audiați instanța de judecată a stabilit cu certitudine că, inculpații au comis infracțiunile incriminate, și în special inculpatul Gheorghiță Viorel a comis infracțiunile prevăzute de art.349 al.2 lit.a) și 287 al.3 Cod penal, circumstanțe ce au fost stabilite din cumulul de probe cercetat în cadrul ședinței de judecată, care sunt concludente și pertinente, întemeiat, fiind apreciate critic declarațiile inculpatului, care n-a recunoscut vina, confirmând doar că între el și partea vătămată a avut loc o altercație. Argumentul avocatului Luca Ion precum că, la judecarea cauzei penale au fost ignorate o serie de drepturi fondamentale care sunt garantate atât de Constituția RM, Codul de Procedură Penală cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum: accesul liber la justiție (art.20 din Constituție), dreptul la apărare (art.26 din Constituție), dreptul la un proces echitabil(art.6 din Convenție) este unul declarativ și nu poate fi reținut, pe motiv, că apărarea nu a specificat prin ce anume au fost ignorate aceste drepturi. Or, din materialele cauzei rezultă cu certitudine, că instanțele de judecată au respectat întru tot drepturile inculpaților, inclusiv și a lui Gheorghiță Viorel la un proces echitabil, consfințit în art.6 CEDO, sub aspectele specificate de recurent. Careva deficiențe, nerespectare a normelor procedurale sau materiale la caz nu se constată. Nu poate fi reținut argumentul apărării precum că, urmărirea penală a fost una defectuoasă, iar organul de urmărire penală nu a întreprins toate acțiunile prevăzute de lege în vederea stabilirii adevărului obiectiv. Or, potrivit procesului verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală învinuitului și apărătorului acestuia, luând cunoștință de materialele urmăririi penale învinuitul și apărătorul nu au făcut careva obiecții asupra acestora, n-au înaintat careva cereri, demersuri privind prezentarea unor probe suplimentare, sau privind încălcarea careva drepturi ale inculpatului, după cum indică declarativ în recurs, astfel, prezumându-se că au acceptat situația dată. Astfel, Colegiul penal lărgit reține concluziile instanței de apel privind prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, fiind dovedită prin materialele cauzei acumulate la urmărirea penală și examinate în cadrul ședințelor judecătorești, iar argumentul apărării precum că inculpatul urmează a fi achitat, deoarece nu el, ci partea vătămată Pantaz Valentin a aplicat violență în privința lui Gheorghiță Viorel, nu poate fi reținut deoarece aceste acțiuni de violență au survenit ulterior comiterii infracțiunii de care este învinuit 15 Gheorghiță Viorel, când aceștia s-au întâlnit în spital, după comiterea infracțiunilor, astfel, constituind un caz separat. Deci, se constată că, în cauză sau stabilit toate elementele componențelor de infracțiune imputate inculpatului, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din hotărârile instanțelor de fond, care s-au pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept motivându-și concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile ar.101 Cod de procedură penală. 6.3. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Malai Tatiana in numele inculpatului Negru Vladimir. Reieșind din recursul declarat se atestă, că apărarea își întemeiază recursul declarat în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În ce privește temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut la pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, invocat de recurentă, Colegiul penal lărgit constată că, recursul nu a fost motivat sub acest aspect și mai mult ca atât, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel. În ce privește argumentul avocatului precum că, la baza deciziei au fost puse probele cercetate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și care fără echivoc, dovedesc nevinovăția inculpatului Negru Vladimir în săvârșirea infracțiunii imputate, Colegiul ține să menționeze că anume probele administrate la urmărirea penală și cercetate în ședințele de judecată a instanțelor de judecată, și în special declarațiile părților vătămate și a martorilor cît și celelalte mijloace de probă dovedesc incontestabil vinovăția inculpaților, și în special a lui Negru Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art.349 al.2 lit. a) Cod penal, or, s-a stabilit cu certitudine, că acesta se face vinovat de cele imputate, careva temei de a respinge cumulul de probe cercetate și apreciate de instanțele de fond, la caz lipsesc. Or, inculpatul Negru Vladimir, având motivul că feciorul său, minorul xxxxx, care se deplasa la volanul automobilului fără permis de conducere și fără actele de înmatriculare a mijlocului de transport pe care-l conducea, fiind stopat de către colaboratorii de poliție Rogote Serafim și Vozneac Stanislav care erau în exercițiul funcției de menținere a ordinii publice și rutiere, în scopul de a nu fi sancționat pentru faptele fiului său minor, a mers la fața locului pentru a se răzbuna cu colaboratorii 16 de politie, chemând în ajutor și frații săi, care au început a manifesta o vădită lipsă de respect, manifestat printr-un comportament agresiv, exprimat prin cuvinte necenzurate și tot odată i-au amenințat cu omorul, răfuială fizică și alte tipuri de amenințări. În urma tuturor evenimentelor descrise de pârțile vătămate, instanța de judecată a stabilit că pârțile vătămate fiind în îndeplinirea funcțiilor de serviciu, au fost împiedicați de a își îndeplini atribuțiile de serviciu, acțiunile acestora care urmau a fi întreprinse fiind sistate de către inculpați, prin acțiuni manifestate de îmbrânceli, lovituri, etc. Inadmisibil este și argumentul avocatului precum că, organul de urmărire penală nu a stabilit nici un martor ocular, care să declare că Negru Vladimir a amenințat cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau sănătății, a persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării ei de la serviciu, acțiune însoțită cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanelor cu funcție de răspundere. Or, s-a stabilit cu certitudine, inclusiv și potrivit declarațiilor părții vătămate Vozniac Stanislav, care direct a suferit de pe urma acțiunilor inculpatului că anume inculpatul Negru Vladimir îl trăgea de haine și anume acesta l-a lovit cu pumnul în regiunea pieptului. La fel, și partea vătămată Rogote Serafim a declarat că, a fost lovit din spate cu o bucată de scândură de către Negru Vladimir. A fost amenințat cu moartea, de către toți inculpații, inclusiv și de către inculpatul Negru Vladimir. Careva temei legal de a pune la îndoială declarațiile părților vătămate, care au dat declarații sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală, la caz nu se constată, or, acestea nu sunt unicele probe care confirmă vinovăția inculpaților. În ce privește argumentul apărării precum că, ”atât prima instanță cât și instanța de apel nu au luat în considerație cele relatate de inculpați și de către martorii Surugiu Ivan, Negru Ina, Batrîncea Lilian, Nastas Veaceslav. Toți martorii ale căror declarații au stat la baza sentinței de condamnare nu au fost martori oculari și nu au văzut cele întâmplate”, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel a dat apreciere tuturor declarațiilor martorilor, atât a celor a acuzării cât și celor a apărării, prin prisma prevederilor art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, pe care le-a expus în decizia contestată. Dezacordul apărării cu modul de apreciere a probelor, inclusiv a declarațiilor martorilor nu este justificat, or, în decizia instanței de apel au fost combătute toate versiunile apărării, inclusiv prin aprecierea critică a martorilor prezentați de către apărare, concluzie care este în conformitate cu circumstanțele cauzei, cumulul de probe prezentate de acuzare, care confirmă cu certitudine vinovăția inculpaților. Colegiul constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației în vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de pârți și anume declarațiile martorilor precum și actele cauzei, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc 17 careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită integral. 6.4.Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Negru Victor. Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, invocat de către apărarea, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art.113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță i-a recunoscut vinovați pe Negru Vladimir de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal, Gheorghiță Viorel privind săvârșirea infracțiunii prevăzute art.349 alin.(2) lit.a) și art.287 alin.(3) Cod penal și Negru Victor privind săvârșirea infracțiunii prevăzute art.349 alin.(2) lit.a) și art.287 alin.(3) Cod penal, concluzia căreia a fost menținută de către instanța de apel, care a constatat, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. Astfel, Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la situația în cauză, acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpaților atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunilor imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestor infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședinței instanțelor de fond. La caz, s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor imputate lui Negru Vladimir, Negru Victor și Gheorghiță Viorel, inclusiv vinovăția acestora, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt motivându-și concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Mai mult, motivele invocate în cererea de recurs, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 27-58, decizia contestată), iar o altă opinie asupra circumstanțelor pricinii care au 18 fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). În ce privește argumentul apărării precum că, „acuzarea nu a acumulat și nu a prezentat în fața instanței careva probe incontestabile care ar dovedi cert vinovăția lui Negru Victor în comiterea infracțiunii”, Colegiul menționează că, acest argument este nefondat și urmează a fi respins or, potrivit probelor expuse în pct.3.1 a prezentei decizii vina inculpatului a fost dovedită integral prin totalitatea probelor administrate la dosar de către organul de urmărire penală și cercetate de către instanța de fond cât și cea de apel, cât ale apărării atât și ale acuzării, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții și concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția acestuia să fie întemeiată și legală. Nu poate fi reținut nici argumentul avocatului precum că, „pe parcursul examinării cauzei în urma audierii martorilor, precum și în urma audierii inculpaților, acesta nu și-a recunoscut vina și nu a fost dovedită vinovăția lui Negru Victor în comiterea infracțiunii imputate”. Or, instanțele de fond întemeiat au considerat ca tendința ultimului să prezinte o stare de fapt ireală și neplauzibilă, care să-i atenueze răspunderea penală, deoarece aceste declarații se combat prin cumulul de probe administrate în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, care au fost verificate în ședința instanței de apel expuse în pct. 3.1 a prezentei decizii. Nefondat este și argumentul recurentului precum că, „instanțele de judecată au ignorat probele apărării și în special declarațiile martorilor Surugiu Ivan, Afanasii Leonid care au susținut declarațiile inculpatului Negru Victor, în ce privește că la data și ora când este învinuit că a comis fapta se afla acasă, fiind la masă cu oaspeții”. Or, la acest argument găsim răspunsul în pct. 37 din decizia instanței de apel. Instanțele de fond corect au apreciat critic declarațiile acestor martori care sunt contradictorii cumulului de probe cercetate în cadrul ședințelor de judecată. Mai mult ca atât, declarațiile lui Negru Ina, care este și soția inculpatului Negru Victor, având scopul evitării tragerii la răspundere penală a inculpatului, iar martorii Surugiu Ivan, Afanasii Leonid nu au dat declarații la faza de urmărire penală, iar în cadrul cercetării judecătorești aceștia de mai multe ori au dat declarații evazive, care sunt contradictorii și contravin volumului de probe concludente și pertinente. La fel, nu poate fi reținut nici argumentul avocatului precum că, „instanțele inferioare au ignorat declarațiile inculpaților Negru Vladimir și Gheorghiță Viorel, care au susținut declarațiile lui Negru Victor”. Or, fiind audiați inculpații, declarațiile cărora nu au fost ignorate de către instanțele de fond, ci au fost apreciate critic reieșind din faptul că, aceștia în cadrul cercetării judecătorești au dat declarații de multe ori evazive, uneori contradictorii, care contravin circumstanțelor de fapt stabilite în cauză nefiind plauzibile pentru demonstrarea nevinovăției lor, odată ce aceste declarații sunt date cu scopul de a duce instanța de judecată în eroare pentru a fi exonerați de la răspunderea penală. 19 Argumentul invocat de către avocat precum că, „urmau a fi apreciate critic declarațiile pârților vătămate, care au fost puse la baza hotărârii de condamnare”, la fel este neîntemeiat pentru a interveni în hotărârile judecătorești ale instanțelor de fond, în vederea achitării lui Negru Victor de comiterea infracțiunilor imputate. Or, fiind audiate pârțile vătămate Rogote Serafim, Vozneac Stanislav, Pantaz Valentin cât și martorul Batrîncea Liliana, care fiind avertizați asupra răspunderii ce o poartă conform art.312 Cod penal, iar conform art.108 Cod de procedură penală, depunând jurământul, au confirmat cu certitudine că anume inculpații, inclusiv inculpatul Negru Victor, i-au amenințat cu răfuiala fizică, au aplicat lovituri, iar careva dubii privind veridicitatea acestor declarații la caz lipsesc. Acțiunile ilegale întreprinse de către Negru Victor asupra părților vătămate au fost confirmate și prin declarațiile martorului Popov Serghei date în cadrul urmăririi penală și care au fost apreciate, de către instanțele de fond, ca fiind veridice, fiind date la o perioadă scurtă de timp de la săvârșirea infracțiunii și și coroborează cu restul probelor administrate și contradictorii celor date în cadrul ședinței de judecată precum că, acesta ar fi fost constrâns de către organul de urmărire penală or, potrivit materialelor cauzei nu au fost administrate probe în acest sens. Astfel, potrivit depozițiile pârților vătămate, martorilor care au dat declarații similare atât la faza de urmărire penală, cît și în cadrul cercetării judecătorești, declarații, care coroborează cu rapoartele de expertiză medico-legală de constatare a vătămărilor corporale depistate la părțile vătămate, a fost constatată existența faptei prejudiciabile în acțiunile inculpaților, inclusiv și a inculpatului Negru Victor, argumentele apărării privind achitarea acestuia, întemeiat au fost respinse de către instanțele de fond. 6.5. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror. În prezenta speță, reieșind din recursul declarat se atestă, că procurorul, criticând soluțiile instanțelor doar în partea aplicării pedepsei, și anume în partea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, își întemeiază recursul declarat în baza pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; s-au a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Referitor la temeiul pentru recursul declarat prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că acest temei nu și- au găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat, specificând în acest sens următoarele. Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportând temeiul invocate de recurent în recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că, în speța examinată de către instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei în partea criticată de procurorul Andronic Natalia, deoarece argumentele expuse în recursul depus sunt nefondate, decizia instanței de apel conținând toate motivele pe 20 care se bazează soluția. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală. La fel, drept temei pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, adică cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale - temei care nu și-a găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. În esență, recurentul critică decizia contestată în partea condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei în privința inculpaților Negru Victor, Gheorghiță Viorel, Negru Vladimir. Derivând din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infracțiunii prevăzute în alin. (1) și alin.(4) art.90 Cod penal, se atestă faptul incidenței acestora la prezenta speță și anume că este stabilită o pedeapsă cu închisoare pentru o infracțiune săvârșită din intenție ce nu depășește 5 ani, și nu este una ce se atribuie la infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum nu este prezentă și nici recidiva. Analizând temeiul invocat pentru recurs, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiului penal lărgit consideră că, nu și-a găsit confirmarea temeiul invocat de procuror în prezenta speță, deoarece instanțele de fond și-au motivat întemeiat soluțiile adoptate, acordând deplină eficientă prevederilor art. 61, 72, 75, 76, 77, 78, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpaților și nu au admis careva erori, stabilind justificat, în privința acestora, suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, conform art. 90 Cod penal. Reieșind din textul deciziei contestate, se reține că la capitolul executării pedepsei inculpaților Negru Vladimir, Negru Victor și Gheorghiță Viorel, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunilor comise, acestea fiind din categoria celor grave, de motivul acestora, de persoana celor vinovați, care nu sunt condamnați, antecedentele penale fiind stinse, inculpatul Negru Victor și Negru Vladimir au la întreținere câte doi copii minori, Gheorghiță Viorel are la întreținere un copil minor, cât și de faptul că nu și-au recunoscut și conștientizat vina, nu s-au căit, astfel, considerând instanța de apel că, corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă cu aplicarea pedepsei închisorii, iar scopul pedepsei penale va fi atins prin suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoarea, conform art.90 Cod penal. Cât privește argumentul recurentului, precum că inculpații vina în comiterea faptelor imputate nu au recunoscut-o, nu au demonstrat nici o urmă de remușcare, pe parcursul procedurilor, negând în permanență faptele imputate, mai mult invocând că părțile vătămate au comis acțiuni ilegale asupra inculpaților, Colegiul penal reține că, utilizarea de către inculpați a dreptului legal de a nu recunoaște vina 21 în acțiunile imputate, nu poate fi sancționată de către stat prin aplicarea unei pedepse mai aspre. Mai mult ca atât, instanța de recurs verificând actele și lucrările dosarului constată că în decizia atacată se motivează corespunzător că este dreptul inculpatului de a-și formula o tactică de apărare, iar sarcina instanței este de a verifica și a stabili dacă poziția inculpatului este în concordanță cu probele administrate în cauză. Reieșind din conținutul hotărârilor judecătorești ale instanțelor de fond, Colegiul penal consideră, că acestea întemeiat au concluzionat despre posibilitatea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, învederând faptul că inculpații sunt cu antecedente penale stinse, împrejurare ce a permis instanței de a da dovadă de clemență fată de aceștia, evitându-se, astfel, neajunsurile pe care le poate atrage contactul cu mediul din penitenciar. Ținând cont de toate împrejurările cauzei, având în vedere atât principiul umanismului, prevăzut de art.4 Cod penal, cât și prevederile art.61 alin.(2) Cod penal, instanța de recurs consideră că nu este rațională executarea pedepsei reale cu închisoarea de către inculpat, iar instanța de apel just a conchis de a aplica în privința acestora prevederile art.90 Cod penal, fiindu-le suspendată condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune, deoarece careva interdicții la aplicarea acestei norme nu se atestă. Nu poate fi reținut argumentul acuzării precum că, inculpatul Gheorghiță Viorel, a mai comis o infracțiune intenționată, fiind condamnat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15.09.2015 în baza art. 187 al. 2 Cod penal la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis or, infracțiunea, la care face referire acuzarea, a fost săvârșită de către inculpat după comiterea infracțiunii de care este învinuit în prezenta cauză penală. Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că eroarea de drept invocată de recurent prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs. În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că temeiurile indicate de către procurorul Andronic Natalia, nu sunt întemeiate din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz. Subsecvent, Colegiul conchide că, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelurilor declarate precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală. Prin urmare, argumentele recurenților sunt neîntemeiate, decizia instanței de apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală. Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei 22 adoptate, fapt ce impune declararea, inadmisibilității recursurilor ordinare declarat, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Andronic Natalia, de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Negru Victor, de către avocatul Lunca Ion în numele inculpatului Gheorghiță Viorel, de către inculpatul Gheorghiță Viorel, de către inculpatul Negru Vladimir și de către avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Negru Vladimir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2019, în cauza penală privindu-i pe Negru Vladimir xxxxx, Negru Victor xxxxx și Gheorghiță Viorel xxxxx ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 27 februarie 2020. Președinte Cobzac Elena Judecătorii Boico Victor Vascan Nina 23