1ra-171/2019 — art.186 alin.4, art.290 alin.2 lit.b CP

Prima instanță: 21.04.2018 – 06.06.2018;

Instanța de apel: 26.06.2018 – 12.09.2018;

Instanța de recurs: 13.11.2018 – 26.02.2019. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 06 iunie 2018, pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Negruță Simion în baza art. 186 alin.(4) și 70 alin.(3/1) din Codul penal la 3 (trei) ani patru luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și în baza art.290 alin.(2) lit. b) și 70 alin.(3/1) din Codul penal la 1 (un) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) din Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicare, lui Negruță Simion i-a fost stabilită pedeapsă definitivă 1 spre executare 3 (trei) ani opt luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Bejenari Mihail în baza art.186 alin.(4) și 70 alin.(3/1) din Codul penal la 3 (trei) ani patru luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și în baza art.290 alin.(2) lit. b) și 70 alin.(3/1) din Codul penal la 1 (un) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) din Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Bejenari Mihail i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 3 (trei) ani șase luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Sîrbu Nicolae în baza art.186 alin.(4) din Codul penal la 3 (trei) ani patru luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și în baza art.290 alin.(2) lit. b) din Codul penal la 1 (un) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) din Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicare, lui Sîrbu Nicolae i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 3 (trei) ani cinci luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată în latura despăgubirilor materiale de către partea civilă Dorojneac Gheorghe a fost admisă parțial, dispunându-se încasarea din contul lui Sîrbu Nicolae suma de 32 500 lei în beneficiul lui Dorojneac Gheorghe, cu titlu de prejudiciu material cauzat. Acțiunea civilă înaintată în latura despăgubirilor morale de către victima Dorojneac Gheorghe a fost admisă parțial, dispunându-se încasarea în beneficiul lui Gheorghe Dorojneac din contul lui Negruță Simion suma în mărime de 17000 (șaptesprezece mii) lei, lui Sîrbu Nicolae suma în mărime de 15000 (cincisprezece mii) lei și lui Bejenari Mihail suma în mărime de 15000 (cincisprezece mii) lei, cu titlu de recuperare a prejudiciului moral cauzat. S-a dispus încasarea în mod solidar cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 (cinci mii) lei în contul lui Dorojneac Gheorghe de la Negruță Simion, Sîrbu Nicolae și Bejenari Mihail. S-a dispus încasarea de la Negruță Simion în beneficul statului suma în mărime de 294, 91 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. 2. Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat, că Negruță Simion, Sîrbu Niolae și Bejenari Mihail, în noaptea de 09 spre 10 octombrie 2015, intenționat, urmărind scop de profit și sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, înțelegându-se în prealabil între ei și cu Botnari Marin, la propunerea și inițiativa lui, a pătruns în gospodăria lui Dorojneac Gheorghe, situată în XXXXX, după ce prin deteriorarea unui geam din termopan, au pătruns în saraiul de locuit, ulterior într-un șopron de unde au sustras: bani în numerar în sumă de 3000 Euro, echivalentul a 67650 lei, la cursul valutar stabilit de BNM la data de 10.10.2015 și 500 lei, ce aparțineau lui Dorojneac Gheorghe; bani în numerar în sumă de 600 Euro, echivalentul a 13530 lei, la cursul valutar stabilit de BNM la data de 10.10.2015 și 2000 lei, o armă cu țeavă lisă de model „TOZ BM”, calibru 16x70, nr. XXXXX, în sumă de 3000 lei, o armă cu țeavă ghintuită de model „CZ 455” cal.22 LR, seria și nr. XXXXX, cu husă, în sumă de 7500 lei, un cuțit de vânătoare în sumă de 2800 lei, un cuțit de vânătoare în sumă de 2000 lei, o lunetă optică pentru arme, în sumă de 2000 2 lei, o lunetă optică pentru arme, în sumă de 500 lei, curea pentru cartușe în sumă de 300 lei, 74 cartușe de vânătoare, calibru 16 mm. nr. XXXXX și calibru 16 nr.XXXXX, în sumă de 600 lei. Dintr-un șopron de lângă saraiul de locuit a sustras: un polizor unghiular de modelul „Interskol”, în sumă de 2000 lei, 2 polizoare unghiulare de modelul „Interskol”, cu prețul unuia de 300 lei, în sumă totală de 600 lei, 2 polizoare unghiulare de modelul „Practyl”, cu prețul unuia de 300 lei, în sumă totală de 600 lei, 2 mașini de găurit de modelul „Makita”, cu prețul uneia de 2000 lei, în sumă totală de 4000 lei, o mașină de găurit cu cablu de modelul „Interskol”, în sumă de 300 lei, o mașină de găurit cu cablu de modelul „Hammer”, în sumă de 300 lei, 2 mașini de găurit cu cablu de modelul „Practyl”, cu prețul uneia de 300 lei, în sumă totală de 600 lei, un ferestrău pendular de model „Practyl”, în sumă de 300 lei, un ferestrău pendular de model necunoscut în sumă de 1000 lei, o mașină de polisat/lustruit de modelul „Makita”, în sumă de 5000 lei, un ferestrău circular de modelul „Practyl”, în sumă de 1000 lei, un ferestrău circular de model necunoscut, în sumă de 1000 lei, o mașină de șlefuit lemn de modelul „Interskol”, în sumă de 1500 lei, o mașină de șlefuit lemn de model necunoscut în sumă de 300 lei, un moto ferăstrău de modelul „Stihl”, în sumă de 3800 lei, un aparat de sudat de modelul „Nordika”, în sumă de 1000 lei, o mașină de găurit cu percuție de modelul „Makita”, în sumă de 2500 lei, iar în total bani și bunuri materiale în sumă de 60 630, ce aparțineau lui Dorojneac Vitalie, iar în total au sustras bani și bunuri materiale în sumă de 128 780 lei, ceea ce constituie proporții mari. Tot ei, în același timp, loc și circumstanțe, împreună și cu complicele lor Botnari Marin, din saraiul de locuit, din safeu, au sustras o armă cu țeavă ghintuită de model „CZ 455” cal.22 LR, seria și nr. XXXXX, ce-i aparține lui Dorojneac Vitalie. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către avocatul Stegărescu Nelea în numele inculpatului Negruță Simion, de avocatul Coșneanu Svetlana în numele inculpatului Bejenari Mihail, de avocatul Vrăjitoru Andrei în numele lui Sîrbu Nicolae și partea vătămată Dorojneac Gheorghe. 3.1. Avocatul Stegărescu Nelea în numele inculpatului Negruță Simion a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia Negruță Simion să fie condamnat la o pedeapsă minimală cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, fiindu-i suspendată condiționat executarea pedepsei, stabilindu-i un termen de probă. Admiterea în principiu a acțiunii civile în latura încasării din contul lui Negruță Simion a prejudiciului moral, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Menținerea sentinței în partea încasării în mod solidar din contul lui Negruță Simion, Sîrbu Nicolae și Bejenari Mihail în contul lui Dorojneac Gheorghe a cheltuielilor de asistență juridică. În motivare apărarea a invocat ilegalitatea soluției primei instanțe referitor la individualizarea pedepsei și în latura civilă, considerând că, la stabilirea măsurii de pedeapsă față de inculpatul Negruță Simion și la încasarea prejudiciului moral din contul acestuia, instanța de judecată nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, de rolul fiecărui participant la comiterea infracțiunii și neîntemeiat a aplicat față de inculpat o pedeapsă prea aspră sub formă de închisoare cu executare. La fel, și suma încasată în contul prejudiciului moral este una neargumentată și exagerat de mare. 3 Totodată, menționând că, Negruță Simion a recunoscut sincer vinovăția sa și în instanța de judecată a solicitat examinarea cauzei în temeiul art.364/1 Cod de procedură penală, recunoscând toate probele acumulate în faza de urmărire penal, a recuperat integral prejudiciul material cauzat prin infracțiune părții vătămate Dorojneac Gheorghe, care nu a avut nici o pretenție de ordin material față de inculpat. În opinia părții apărării condamnarea lui Negruță Simon, care potrivit datelor de anchetă este fără antecedente penale, la o pedeapsă sub formă de privațiune de libertate nu-și va atinge scopul propus și nu va duce la reeducarea acestuia. De asemenea, indicând că, nu este clară poziția instanței în baza căror criterii de individualizare a pedepsei a fost diferențiată pedeapsa pentru inculpați. La fel, avocatul apelant a menționat că, instanța neîntemeiat a încasat de la inculpatul Negruță Simion în beneficiul lui Dorojneac Gheorghe suma de 17000 lei cu titlul de prejudiciu moral, deoarece în partea motivată a soluției instanța a indicat că încasează de la toți trei inculpați câte 15 000 lei. Astfel, solicitând admiterea în principiu a acțiunii civile înaintate de partea vătămată Dorojneac Gheorghe împotriva inculpaților privind încasarea prejudiciului moral, deoarece cerințele reclamanților urmau a fi concretizate. Iar referitor la prejudiciul material, avocatul a indicat că, o parte din bunuri care se aflau în camera de păstrare a Comisariatului au fost restituite lui Dorojneac Vitalie, pe când sumele indicate în rechizitoriu pentru bunurile date nu au fost scoase din suma prejudiciului material cauzat și Neguriță Simion restituind partea sa de prejudiciu. 3.2. Avocatul Coșneanu Svetlana în numele inculpatului Bejenari Mihail a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie dispusă încetarea procesului penal în privința lui Bejenari Mihail, în legătură cu Legea privind amnistia. În motivarea apelului a invocat că la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare cu executare instanța de judecată urma să ia în considerație faptul că inculpatul Bejenari Mihail a restituit benevol prejudiciul cauzat, a recunoscut vinovăția pe deplin, a contribuit la descoperirea infracțiunii, antecedentele penale sunt stinse, examinarea cauzei penale a avut loc în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, ceea ce impunea aplicarea unei pedepse mai blânde. Totodată, partea apărării a considerat că în privința inculpatului Bejenari Mihail este posibilă suspendarea executării pedepsei sau aplicarea Legii cu privire la amnistie nr. 210 din 29.07.2016, conform solicitării apărătorului și inculpatului. Or, reieșind din prevederile art. 70 cu alin.(31) urma să fie luat în considerație faptul, că la momentul comiterii infracțiunii (10.10.2015) inculpatul Bejenari Mihail, născut la 09.11.1995) avea vârsta de 19 ani, maximul pedepsei urma să fie redus cu 1/3, iar în cazul în care instanța ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvîrșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată . 4 Însă, sentința nominalizată nu conține nici un argument care ar motiva soluția instanței în privința neaplicării Legii cu privire la amnistie din 29.07.2016, ceea ce denotă faptul că judecătorul neîntemeiat a aplicat o pedeapsă destul de aspră în privința inculpatului Bejenari Mihail, cu toate că, a avut toate posibilitățile legale de a aplica în privința inculpatului o pedeapsă neprivativă de libertate, ținând cont că, până la pronunțarea sentinței inculpatul n-a comis altă infracțiune și nu existau temeiuri de-a presupune că inculpatul va comite în continuare alte acțiuni cu caracter penal. Prin urmare, judecătorul la emiterea sentinței de condamnare a inculpatului Bejenari Mihail n-a luat în considerație că legislatorul a adoptat un act de amnistie și urma să fie aplicat în strictă conformitate acest act. 3.3. Avocatul Vrăjitoru Andrei în numele inculpatului Sîrbu Nicolae a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului, stabilit pentru prima instanță, prin care în privința lui Sîrbu Nicolae să fie aplicate prevederile art.90 Cod penal. Acțiunea civilă să fie lăsată spre examinare instanței civile, ca fiind neîntemeiată și neconcretizată. În motivare partea apărării a invocat că, Sîrbu Nicolai atât în cadrul urmăririi penale precum și în ședință de judecată și-a recunoscut vinovăția, a colaborat cu organul de urmărire penală și a dat declarații sincere în cadrul ședinței de judecată, cauza penală fiind examinată în conformitate cu prevederile ari.3641 din Codul de procedură penală, iar instanța de fond nu a ținut cont de aceste circumstanțe, precum și de faptul că Sîrbu Nicolae a manifestat căință sinceră și s-a obligat să restituie părților vătămate partea din suma care-i va reveni și i-a aplicat o pedeapsă prea aspră, care nu corespunde principiilor generale de individualizare a pedepsei. Totodată, a considerat că instanța de fond neîntemeiat a admis parțial acțiunea civilă și nu a luat în considerație argumentele apărării privitor la faptul că acțiunea civilă nu este concretizată și pentru o examinare obiectivă și sub toate aspectele ar fi necesar de lăsat instanței civile. Mai mult, în cererea de chemare în judecată înaintată de părțile vătămate ca pârât este atras și Hoinari Marin, cauza penală în privința căruia a fost disjunsă și se va examina separat, iar în cererea dată se solicită și încasarea prejudiciului și de la el, însă instanța de fond a încasat prejudiciul material și moral numai în beneficiul lui Dorojneac Gheorghe, iar în privința părții vătămate Dorojneac Vitalii nu s-a expus. 3.

Partea vătămată Dorojneac Gheorghe a solicitat casarea parțială a sentinței în partea individualizării pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului, stabilit pentru prima instanță, prin care inculpaților Negruță Simion, Sîrbu Nicolac și Bejenari Mihail să le fie stabilite pedepse cu închisoare mai aspre. În susținerea solicitării sale, partea vătămată a invocat blândețea pedepsei aplicată inculpaților, considerând că instanța de fond nu a ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei, de personalitatea inculpaților, care se caracterizează negativ la locul de trai, nu sunt încadrați în câmpul muncii, anterior au săvârșit infracțiuni, or, instanța era obligată să se conducă de aceste criterii la stabilirea pedepsei. 5 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018 au fost admise parțial apelurile declarate de către avocatul Stegărescu Nelea în numele inculpatului Negruță Simion, de avocatul Coșneanu Svetlana în numele inculpatului Bejenari Mihail, de avocatul Vrăjitoru Andrei în numele inculpatului Sîrbu Nicolae și de partea vătămată Dorojneac Gheorghe, casată parțial sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 06 iunie 2018, inclusiv din oficiu în baza art.409 alin.(2) CPP, în partea stabilirii pedepsei și încasării prejudiciului moral, și în această parte a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Negruță Simion, Sîrbu Nicolae, Bejenari Mihail recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin.(4) și art. 290 alin.(2) lit. b) Cod Penal li s-a stabilit pedeapsă penală, după cum urmează: Lui Negruță Simion în baza art. 186 alin.(4) Cod penal, art. 70 alin.(3/1) din Codul penal - 3 (trei) ani 4(patru) luni închisoare, în baza art.290 alin.(2) lit. b) și art.70 alin.(3/1) din Codul penal - 1 (unu) ani 4 luni închisoare. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) din Codul penal, prin cumul total al pedepselor aplicare, i-a fost stabilită definitiv lui Negruță Simion pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani 8(opt) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite lui Negruță Simion pe un termen de probațiune de 4 (patru) ani. Măsura preventivă arestul preventiv aplicat în privința lui Negruță Simion a fost revocat, eliberându-l imediat din sala de judecată, dacă nu execută alte hotărâri judecătorești legate cu arest sau pedeapsa - închisoare. Lui Bejenari Mihail în baza pe art. 186 alin.(4) Cod penal, 70 alin.(3/1) din Codul penal - 3 (trei) ani 4(patru) luni închisoare, iar în baza art.290 alin.(2) lit. b) și art. 70 alin.(3/1) din Codul penal - 1 (unu) ani 4 luni închisoare. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) din Codul penal, prin cumul total al pedepselor aplicare, i-a fost stabilită definitiv lui Bejenari Mihail pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani 8 (opt) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite lui Bejenari Mihail pe un termen de probațiune de 4 (patru) ani. Măsura preventivă arestul preventiv aplicat în privința lui Bejenari Mihail a fost revocat, eliberându-l imediat din sala de judecată, dacă nu execută alte hotărâri judecătorești legate cu arest sau pedeapsa - închisoare. Lui Sîrbu Nicolae în baza pe art. 186 alin.(4) Codul penal, i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 4 (patru) luni; în baza art.290 alin.(2) lit. b) din Codul penal - 1 (unu) ani 4 luni închisoare. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) din Codul penal, prin cumul total al pedepselor aplicare, i-a fost stabilită definitiv lui Sîrbu Nicolae pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani 8 (opt) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite lui Sîrbu Nicolae pe un termen de probațiune de 4 (patru) ani. 6 Măsura preventivă arestul preventiv aplicat în privința lui Sîrbu Nicolae a fost revocat, eliberându-l imediat din sala de judecată, dacă nu execută alte hotărâri judecătorești legate cu arest sau pedeapsa - închisoare. Conform art. 90 alin.(6) Cod penal, Negruță Simion, Sîrbu Nicolae, Bejenari Mihail au fost obligați să restituie în termen de 2 (două) luni prejudiciul civil, în limitele acțiunii civile admise. Acțiunea civilă înaintată în latura despăgubirilor morale de către victima Dorojneac Gheorghe a fost admisă parțial, dispunându-se încasarea în beneficiul lui Dorojneac Gheorghe din contul lui Negruță Simion suma în mărime de 15 000 (cincisprezece mii) lei, lui Sîrbu Nicolae suma în mărime de 15000 ( cincisprezece mii) lei și lui Bejenari Mihail suma în mărime de 15 000 (cincisprezece mii) lei, cu titlu de recuperare a prejudiciului moral cauzat. În rest sentința a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, probele, fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpaților Negruță Simion, Sîrbu Nicolae, Bejenari Mihail de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(4) Cod penal potrivit elementelor constitutive „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de patru persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșite în proporții mari" precum și de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.290 alin.(2) lit. b) din Codul penal potrivit elementelor constitutive: „sustragerea armelor cu țeavă ghintuită, săvârșită de patru persoane". Astfel, analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Instanța de apel a menționat că, hotărârea primei instanțe a fost contestată de avocații inculpaților și de partea vătămată în partea individualizării pedepsei și în latura civilă, în ceea ce ține de calificarea acțiunilor și vinovăție nu a fost contestată. 5.1. Așadar, verificând legalitatea pedepsei stabilite inculpaților, instanța de apel a reținut că la aprecierea măsurii și mărimii pedepsei, instanța de fond n-a luat în considerare în deplină măsură caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, de circumstanțele săvârșirii acesteia, de circumstanțele atenuante, precum și stabilirea eronată a noilor limite ale pedepsei prevăzute de art. 290 alin. (2) Cod penal, potrivit art. 364/1 Cod de procedură penală. Astfel că, la stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, precum și de prevederile art.364/1 alin.(8) din Codul de procedură penală, iar în privința inculpaților Negruță Simion și Bejenari 7 Mihail și de art. 70 alin.(3/1) din Codul penal, stabilindu-le o pedeapsă echitabilă, legală și proporțională faptelor comise. Totodată, considerând că, prima instanță neîntemeiat le-a aplicat inculpaților Negruță Simion, Sîrbu Nicolae, Bejenari Mihail pedeapsa sub formă de închisoare cu executarea pedepsei, or, Colegiul penal, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celor vinovați, a ajuns la concluzia că nu este rațional ca aceștia să execute pedeapsa stabilită cu închisoare real, fiind dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovaților. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, reieșind din gravitatea infracțiunilor incriminate, care conform art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor grave (art.186 alin.(4) Cod penal) și mai puțin grave (art.290 alin.(2) Cod penal), de gradul prejudiciabil al faptei săvârșite, de persoana inculpaților, atitudinea acestora după comiterea infracțiunii, atitudinea acestora față de fapta comisă, vârsta tânără, absența antecedentelor penale, recunoașterea vinovăției, prima instanță a aplicat o pedeapsă prea aspră față de inculpați, considerând neîntemeiat că în cazul de față este rațional ca inculpații să execute real pedeapsa închisorii. Astfel, argumentele părții apărării, precum că instanța a ignorat prevederile art.75 din Codul penal, instanța de apel le-a reținut pe motivul că la aplicarea pedepsei, instanța trebuie să țină cont de gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, de motivul infracțiunii, de persoana celui vinovat, apreciind obiectiv circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea, urma să aplice o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei și anume că, scopul pedepsei aplicate acestuia poate fi atins și prin modalitatea suspendării condiționate a executării acesteia, ca o alternativă aptă privind reeducarea acestuia, oferindu-i posibilitatea în relație cu mediul social, să-și determine schimbarea atitudinii față de valorile ocrotite de legea penală. În acest sens, instanța de apel a menționat că, reieșind din gravitatea infracțiunilor comise, gradul prejudiciabil al faptelor săvârșite și persoana inculpaților Negruță Simion, Sîrbu Nicolae, Bejenari Mihail care sunt tineri, atitudinea acestora față de fapta comisă și solicitarea acestora de a le fi oferită o șansă de corectare fără izolare de societate. Mai mult, inculpatul Bejenari Mihail în cadrul ședinței în instanța de apel a declarat că a restituit părții vătămate suma de 32 500, 00 lei și este de acord să restituie prejudiciul moral în valoare de 15 000 lei, totodată, acesta invocând că va restituit armele și prejudiciul dacă va fi eliberat, deoarece armele sunt la fratele lui Botnari Marin. Inculpatul Negruță a achitat părții vătămate suma de 35 000, 00 lei și după eliberarea sa va restitui armele și prejudiciul moral cauzat părților vătămate, deoarece în penitenciar nu poate munci să achite cu Dorojneac Gheorghe. Sîrbu Nicolae a declarat că este de acord să restituie prejudiciul cauzat cînd va fi eliberat, deoarece la moment nu are surse financiare. Din infracțiunea comisă Negruță Simion lui i-a dat doar 1000,0 lei. El nu este împotrivă să restituie prejudiciul cauzat părții vătămate, dar trebuie să muncească pentru a avea posibilitatea aceasta. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că va înăspri pedeapsa ținând cont de solicitările părții vătămate Dorojneac Gheorghe, dar a 8 considerat neîntemeiat că în cazul de față aceștia să execute real pedeapsa închisorii, or, inculpații au conștientizat urmările faptei sale, și-au recunoscut vina în ședința instanței de apel, infracțiunile fac parte din categoria celor grave și mai puțin grave, aceștia sunt tineri, fiind de acord să contribuie la achitarea prejudiciului material și moral stabilit de instanță în beneficiul părților vătămate și demonstrând că nu sunt persoane social periculoase. Apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei inclusiv personalitatea inculpaților Negruță Simion, Sîrbu Nicolae, Bejenari Mihail, luând în considerare în special politica penală a statelor europene ce derivă din recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei potrivit căreia instanțele de judecată ar trebui să recurgă mai des la pedepse alternative detențiunii când este cazul, Colegiul penal a ajuns la concluzia aplicării în privința inculpaților, prevederile art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a pedepsei privative de libertate, stabilindu-le un termen de probațiune de 4 (patru) ani la fiecare. 5.2. Totodată, instanța de apel a remarcat că avocatul Coșneanu Svetlana în numele inculpatului Bejenari Mihail a înaintat în cadrul cererii de apel niște cerințe alternative (aplicarea Legii cu privire la amnistie din 29.07.2016) ceea ce este inadmisibil, dat fiind faptul că un act trebuie să corespundă caracteristicilor de certitudine și claritate. În privința lui Bejenari Mihail nu poate fi aplicată Legea cu privire la amnistie, deoarece partea vătămată Dorojneac Gheorghe cere încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă de 15000,0 lei de la acesta, astfel nefiind achitat integral prejudiciul cauzat prin infracțiune, aplicarea amnistiei fiind inadmisibilă. Mai mult, Colegiul, verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpaților. 5.3. În ceea ce privește acțiunea civilă înaintată de Dorojneac Gheorghe către inculpați, instanța de apel a reținut că, din materialele cauzei penale partea vătămată Dorojneac Gheorghe a înaintat o acțiune civilă împotriva inculpaților de încasare a prejudiciului material și moral, solicitând încasarea prejudiciului moral în sumă de 120 000 lei, și în mod solidar a prejudiciului material în mărime de 128 780 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 5000 lei. Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului material, instanța de apel a invocat că Bejenari Mihail și Negruță Simion au achitat câte 32500,0 lei, astfel că, prin recipise Dorojneac Gheorghe a indicat că pretenții de ordin material față de acestea nu are, dar solicită să fie executată sentința în latura prejudiciului moral. Sîrbu Nicolae nu contestă suma prejudiciului material în mărime de 32500,0 lei. În acest context, instanța de apel la calcularea prejudiciului material a ținut cont de bonurile anexate la acțiunea civilă, dar și de faptul că inculpații Negruță Simion și Bejenari Mihail au reparat prejudiciul material în sumă a câte 32 500 lei fiecare și urmează a fi încasat prejudiciul material din contul lui Sîrbu Nicolae suma de 32 500 lei în beneficiul lui Dorojneac Gheorghe, fiind prezentat suport confirmativ ce justifică cerințele asupra pretinselor cheltuieli suportate, incluzând prețul evaluat a bunurilor sustrase, acestea nefiind contestate de partea apărării. Or, în virtutea prevederilor art. 118 alin.(1) Cod de Procedură Civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al 9 pretențiilor și în ceea ce privește pretenția înaintată de partea vătămată, Dorojneac Gheorghe privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 120 000, 00 lei, instanța de judecată a considerat-o parțial întemeiată. În acest sens, instanța de apel a menționat faptul că, părții vătămate Dorojneac Gheorghe i-a fost cauzat un prejudiciu moral, deoarece i-au fost provocate suferințe psihice, ținând cont că partea vătămată este la vârsta pensionară, iar prin acțiunile infracționale i s-a cauzat o pagubă considerabilă, stres și frustrare. Este clar că orice sumă dispusă de a fi încasată cu titlu de prejudiciu moral, nu este în stare să remedieze suferințele (psihice) cauzate, totuși, de lege lata, prejudiciul moral se repară anume prin echivalent bănesc (art.1422 alin.(1) Cod Civil). Astfel, apreciind în ansamblu circumstanțele subiective și obiective ale speței, instanța de judecată a considerat echitabil de a dispune încasarea de la Negruță Simion, Sîrbu Nicolae și Bejenari Mihail în beneficiul lui Dorojneac Gheorghe, prejudiciul moral în mărime de 15 000, 00 lei, de la fiecare, totodată, menționând că, prima instanță eronat în dispozitivul sentinței a încasat de la Negruță Simion prejudiciul moral în sumă de 17 000, 0 lei în contul părții vătămate Dorojneac Gheorghe, pe când în partea motivată a hotărârii a considerat echitabil încasarea a câte 15000,0 lei de la Negruță Simion, Sîrbu Nicolae și Bejenari Mihail. În ceea ce privește pretenția înaintată de părții vătămate, Dorojneac Gheorghe, privind încasarea din contul inculpaților, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei, instanța de apel a considerat că este întemeiată, indicând că, cuantumul dat nu a fost contestat de partea apărării. În acest sens, a fost relatată jurisprudența constantă a CtEDO (cauza Costin versus România, hotărârea din 26 mai 2005; cauza Străin și alții versus România, hotărârea din 21 iulie 2005; cauza Petre versus România, hotărârea din 27 iulie 2006, etc.), care a statuat că: „partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil”.

Decizia instanței de apel, pronunțată integral la 10 octombrie 2018, este atacată cu recursuri ordinare, la 05 noiembrie 2018, de către procuror și de partea vătămată Dorojneac Gheorghe, la 09 noiembrie2018. 6.1. Procurorul, invocând temeiurile de drept prevăzute în art.427 alin. (1) pct.6) – decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și pct. 10) Cod de procedură penală - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea ce ține de individualizarea pedepsei, cu menținerea sentinței primei instanțe în această parte. În motivare invocă blândețea pedepsei stabilite inculpaților, considerând că, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.61, 75 Cod penal, astfel incorect a ajuns la concluzia de aplicare în privința acestora a unei pedepse non privative de libertate. Mai mult, acuzarea remarcă că, deși inculpații au acceptat opțiunea de a fi examinată cauza în procedura simplificată potrivit prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală, totuși această circumstanță relevantă la stabilirea pedepsei nu poate fi valorificată ca o circumstanță atenuantă judiciară, ce ar condiționa aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, dat fiind că inculpații deja au beneficiat de reducerea 10 cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de sancțiunea normei de care au fost acuzați. 6.2. Partea vătămată Dorojneac Gheorghe solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea ce ține de individualizarea pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând, de asemenea, blândețea pedepsei. În opinia părții vătămate pedeapsa aplicată inculpaților de către instanța de apel nu va realiza scopurile pedepsei penale, dar îi va încuraja pe viitor la comiterea altor infracțiuni, deoarece aceștia nu au conștientizat cele comise, iar comportamentul lor denotă lipsă de neîncredere. Atrage atenția instanței de recurs, că potrivit hotărârii instanței de apel inculpații au fost obligați, conform art. 90 alin.(6) Cod penal, să restituie în termen de 2 (două) luni prejudiciul civil, în limitele acțiunii civile admise, însă până la moment nu au întreprins careva acțiuni în acest sens.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admise, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a hotărârii atacate și să rejudece cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se agravează situația condamnatului. După cum rezultă din conținutul recursurilor declarate, procurorul și partea vătămată Dorojneac Gheorghe nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, însă aduc critici hotărârii contestate, în partea stabilirii pedepsei, nefiind de acord cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea aplicată lui Negruță Simion, Sîrbu Nicolae și Bejenari Mihail pe termen de probațiune, considerând că instanța de apel le-a stabilit pedepse prea blânde în raport cu circumstanțele cauzei, deoarece nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.75 Cod penal), și de scopul pedepsei penale (art.61 Cod penal). Colegiul lărgit, analizând decizia recurată, constată că, instanța de apel, la judecarea apelurilor declarate de avocatul Stegărescu Nelea în numele inculpatului Negruță Simion, de avocatul Coșneanu Svetlana în numele inculpatului Bejenari Mihail, de avocatul Vrăjitoru Andrei în numele lui Sîrbu Nicolae și de partea vătămată Dorojneac Gheorghe, s-a expus doar asupra chestiunilor privind individualizarea pedepselor stabilite inculpaților și în latura civilă, care și au fost contestate de apelanți, or, judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală. Ca urmare, instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, a constatat că opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, însă a considerat că neîntemeiat le-a aplicat 11 inculpaților Negruță Simion, Sîrbu Nicolae, Bejenari Mihail pedeapsa sub formă de închisoare cu executarea reală a pedepsei, astfel că, prin decizia sa, stabilindu-le pedeapsa în conformitate cu prevederile legale, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor stabilite inculpaților pe un termen de probațiune (art. 90 Cod penal). Iar în latura civilă, instanța de apel a ajuns la concluzia ca fiind echitabil dispunerea încasării de la inculpații Negruță Simion, Sîrbu Nicolae și Bejenari Mihail în beneficiul lui Dorojneac Gheorghe, prejudiciul moral în mărime de 15 000, 00 lei, de la fiecare, totodată, menționând că, prima instanță eronat în dispozitivul sentinței a încasat de la Negruță Simion prejudiciul moral în sumă de 17 000, 0 lei în contul părții vătămate Dorojneac Gheorghe, pe când în partea motivată a hotărârii a considerat echitabil încasarea a câte 15000,0 lei de la Negruță Simion, Sîrbu Nicolae și Bejenari Mihail. Reieșind din cele enunțate supra, și analizând materialele cauzei, Colegiul lărgit conchide că, instanța de apel corect a stabilit categoria și termenul de pedeapsă inculpaților, însă eronat a ajuns la concluzia de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, dispunând suspendarea executării pedepselor stabilite cu închisoarea inculpaților, considerând că nu este rațional ca aceștia să execute pedeapsa stabilită real, indicând că: „..Colegiul penal menționează că reieșind din gravitatea infracțiunilor comise, gradul prejudiciabil al faptelor săvârșite și persoana inculpaților Negruță Simion Grigorii, Sîrbu Nicolae Gheorghe, Bejenari Mihail Vasile care sunt tineri, atitudinea acestora față de fapta comisă și solicitarea acestora de a le fi oferită o șansă de corectare fără izolare de societate.” „...inculpații au conștientizat urmările faptei sale, și-au recunoscut vina în ședința instanței de apel, infracțiunile fac parte din categoria celor grave și mai puțin grave, aceștia sunt tineri, fiind de acord să contribuie la achitarea prejudiciului material și moral stabilit de instanță în beneficiul părților vătămate și demonstrând că nu sunt persoane social periculoase.” Totodată, instanța de apel a menționat că: „..inculpatul Bejenari Mihail în cadrul ședinței în instanța de apel a declarat că …va restituit armele și prejudiciul dacă va fi eliberat…. Inculpatul Negruță… după eliberarea sa va restitui armele și prejudiciul moral cauzat părților vătămate… Sîrbu Nicolae a declarat că este de acord să restituie prejudiciul cauzat când va fi eliberat..”. Astfel, nu este clară concluzia instanței de apel, care susține că la stabilirea pedepsei a ținut cont de persoana inculpaților, atitudinea acestora față de fapta comisă, or, din cele declarate de inculpați în cadrul ședinței în instanța de apel, se constată o subapreciere a faptelor sale, a părților vătămate, și în general, a societății, considerând că prin recunoașterea vinovăției sale și solicitarea judecării cauzei în procedura simplificată, vor obține o pedeapsă mai blândă fără executarea efectivă a acesteia. În acest context, Colegiul lărgit reține concluzia primei instanțe, care a statuat: „La individualizarea pedepsei penale instanța de judecată ține cont de caracterul grav al infracțiunii…starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită și anume relațiile sociale cu privire la inviolabilitatea proprietății victimelor, natura și 12 gravitatea rezultatului produs - cauzarea daunelor în proporții mari; motivele și scopul săvârșirii infracțiunii - de cupiditate; conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii recunoscând integral vinovăția în comiterea infracțiunii de sustragere a bunurilor de la partea vătămată, și-au format poziția de a accepta o procedură simplificată de examinare, sperând în mod ușuratic să obțină o pedeapsă cât mai blândă, or, comportamentul inculpaților manifestat prin ascunderea urmelor imediat după săvârșirea infracțiunilor în luna octombrie 2015, fiind identificați de către organul de urmărire penală în luna ianuarie 2018, dovedește că inculpații nu au conștientizat pericolul social al faptelor săvârșite; infracțiunile fiind de categoria celor mai puțin grave (art.290 alin.(2) CP), respectiv grave (art.186 alin.(4) CP, în localitatea XXXXX raionul Telenești de către organul administrației publice locale se caracterizează a fi persoane cu comportament negativ, fiind predispuși spre încălcarea legilor, nu au antecedente penale, cum rezultă din cazierul judiciar aflat în dosar, însă anterior toți inculpații au săvârșit infracțiuni ușoare și mai puțin grave, în prezența pretențiilor morale din părților vătămate Dorojeanc Vitalie și Dorojneac Gheorghe față de inculpați, precum și de lipsa posibilităților acestora de îndreptare,.. Lipsa posibilităților de îndreptare a inculpatului se dovedește prin modalitatea săvârșirii infracțiunii Negruță Simion Grigorii, Sîrbu Nicolae Gheorghe și Bejenari Mihail Vasile, a dovedit cu prisosință lipsa oricărui respect pentru patrimoniul persoanelor, deoarece în cazul de față făptuitorii au acționând de comun acord și în rezultatul înțelegerii prealabile, și-au repartizat rolurile, după care au pătruns în încăperea proprietarilor, aspect ce denotă o periculoasă fermitate în punere în aplicare a rezoluției infracționale.” Prin urmare, Colegiul lărgit conchide, că în cauza dată instanța de apel n-a individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art. 61, 75 Cod penal, iar aceasta s-a soldat cu stabilirea unor pedepse inechitabile, sub aspectul de executare a pedepselor de către inculpații Negruță Simion, Sîrbu Nicolae și Bejenari Mihail. În această ordine de idei, Colegiul consideră necesar de a reitera prevederile art. 75 Cod penal, care stipulează că, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sunt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de 13 scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii, deci este vorba de personalitatea infractorului. Astfel, după ce instanța de judecată a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de individualizare cu privire la săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, poate dispune neexecutarea pedepsei aplicate vinovatului, prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, care constă în dispoziția luată de instanța de judecată prin sentința de condamnare de a suspenda, pe o anumită perioadă și în anumite condiții, executarea pedepsei pronunțate. Prin urmare, suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a pedepsei, conferă instanței de judecată posibilitatea ca, pe lângă stabilirea cuantumului pedepsei, să se pronunțe și asupra modului de executare. Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii; circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. Deci, la judecarea cauzei, instanța de judecată trebuie să studieze multilateral, în deplină măsură și obiectiv, toate circumstanțele și datele prezentate care caracterizează atât negativ, cât și pozitiv persoana inculpatului și care au o importanță esențială pentru stabilirea categoriei și mărimii pedepsei. Principalele elemente care urmează a fi luate în seamă de către instanțele judecătorești pentru a-și exprima convingerea în legătură cu personalitatea infractorului la individualizarea pedepsei se referă la: datele despre starea psihico-fizică a infractorului; caracteristica socială a infractorului până la săvârșirea infracțiunii; caracteristica infractorului după săvârșirea infracțiunii și atitudinea acestuia față de fapta săvârșită (recunoașterea vinovăției și căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, repararea prejudiciului material etc.) Or, o condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 90 din Codul penal constituie concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să execute pedeapsa stabilită. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești. Revenind la cauza dedusă judecății, Colegiul lărgit constată că instanța de apel a ignorat aceste criterii de individualizare a pedepsei, deoarece, în comparație cu prima instanță, nu a studiat multilateral, în deplină măsură și obiectiv, toate circumstanțele și datele prezentate care caracterizează personalitatea inculpaților, or, din materialele cauzei este evident faptul că, inculpații pe perioada anilor 2015- 2016 au săvârșit un șir de infracțiuni, și în acest sens se menționează: 14 - două ordonanțe de încetare a urmăririi penale și clasarea procesului penal, ambele datate cu 15 ianuarie 2016, în privința lui Negruță Simion, învinuit în baza art.27, 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, și respectiv, în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, adoptate de procurorul în procuratura raionului Sîngerei, din motivul împăcării părților vătămate cu învinuitul (f.d.18-20, 21-22, vol. III); - sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 05 decembrie 2018, prin care încetat cauza penală în privința lui Negruță Simion în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b), 152 alin.(2) lit. e) și art.186 alin.(2) lit. b), d) din Codul penal în legătură cu Legea nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu proclamarea independenții Republicii Moldova (f.d.24-25, vol. III); - sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 13 aprilie 2017, prin care Sîrbu Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264/1 alin.(3) din Codul penal la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 450 unității convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 5 ani (f.d.138-139, vol. II); - sentința Judecătoriei Orhei (sediul Telenești) din 23 octombrie 2015, prin care Bejenari Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264/1 alin.(4) din Codul penal la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 525 unității convenționale. Totodată, Colegiul remarcă și caracteristicele eliberate de organul administrației publice locale din satul XXXXX raionul Telenești, din care rezultă că, inculpații Negruță Simion, Sîrbu Nicolae și Bejenari Mihail se caracterizează din punct de vedere negativ, în societate au un comportament neadecvat, nu sunt angajați în câmpul muncii, consumă băuturii alcoolice, au un caracter nestabil, plângerii și reclamații și s-au înregistrat la primăria satului XXXXX și la Inspectoratul de Poliție XXXXX (f.d. 27, 99, vol. III; f.d. 141, vol. II). Din considerente expuse supra, Colegiul lărgit constată din partea inculpaților un comportament antisocial, cu regularitate încălcând regulile de bună conviețuire în societate, ce constituie o primejdie pentru societate, fapt ce demonstrează că nu se pot integra în societate, deoarece nu au conștientizat faptele comise de ei pe perioada indicată supra, cu toate că de fiecare dată „își recunoșteau vina, se căiau sincer.” În prezenta cauză, instanța de recurs, găsește întemeiate motivele invocate în recursurile declarate de procuror și partea vătămată Dorojneac Gheorghe și constată că, concluzia instanței de apel, precum că, corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă prin aplicarea prevederii art. 90 Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei, care va atinge scopul pedepsei penale, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, este greșită, neîntemeiată și din aceste considerente o va exclude, nefiind considerat faptul că, prin această soluție se înrăutățește situația condamnaților. Or, ca agravare a situației condamnatului se subînțeleg situațiile de schimbare a soluției din achitare în condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt aliniat nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsă prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea 15 cuantumului aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță la care nu fusese inițial condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a concursului de infracțiuni în loc de infracțiune continuată; situații de învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la început ori orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare. Cele menționate în acest aliniat nu se referă la situația din speță. Din aceste motive recursurile vor fi admise cu casarea parțială a hotărârii în partea stabilirii pedepsei cu excluderea aplicării art. 90 Cod penal.

În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, D E C I D E : Se admit recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de partea vătămată Dorojneac Gheorghe, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui Negruță Simion XXXXX, Sîrbu Nicolae XXXXX și Bejenari Mihail XXXXX, în latura penală, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, după cum urmează: Negruță Simion XXXXXse consideră condamnat în baza art. 186 alin.(4) Cod penal, art. 70 alin.(3/1) din Codul penal la 3 (trei) ani 4 (patru) luni închisoare, în baza art.290 alin.(2) lit. b) și art.70 alin.(3/1) din Codul penal la 1 (unu) ani 4 luni închisoare. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) din Codul penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, i se stabilește definitiv lui Negruță Simion pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani 8(opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul de executare a pedepsei în privința lui Negruță Simion XXXXX se calculează din momentul reținerii acestuia, cu includerea în acest termen a perioadei aflării în stare de arest preventiv de la 03.01.2018 până la 06.06.2018 și de la 07.06.2018 până la 12.09.2018. Bejenari Mihail XXXXX se consideră condamnat în baza pe art. 186 alin.(4) Cod penal, 70 alin.(3/1) din Codul penal la 3 (trei) ani 4(patru) luni închisoare, iar în baza art.290 alin.(2) lit. b) și art. 70 alin.(3/1) din Codul penal la 1 (unu) ani 4 luni închisoare. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) din Codul penal, prin cumul total al pedepselor aplicare, i se stabilește definitiv lui Bejenari Mihail pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul de executare a pedepsei în privința lui Bejenari Mihail XXXXX se calculează din momentul reținerii acestuia, cu includerea în acest termen a perioadei aflării în stare de arest preventiv de la 06.06.2018 până la 12.09.2018. 16 Sîrbu Nicolae XXXXX se consideră condamnat în baza art. 186 alin.(4) Codul penal la 3 (trei) ani 4 (patru) luni închisoare; în baza art.290 alin.(2) lit. b) la 1 (unu) ani 4 luni închisoare. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) din Codul penal, prin cumul total al pedepselor aplicare, i se stabilește definitiv lui Sîrbu Nicolae pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul de executare a pedepsei în privința lui Sîrbu Nicolae XXXXX se calculează din momentul reținerii acestuia, cu includerea în acest termen a perioadei aflării în stare de arest preventiv de la 03.01.2018 până la 31.01.2018 și de la 06.06.2018 până la 12.09.2018. În rest dispozițiile hotărârii atacate, se mențin. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 28 martie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 17