1ra-1753/2019 — art. 187 alin. 2 lit. f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. f CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6, 10 CPP
1ra-1753/2019 — art. 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1753/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
03 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie
2019, în cauza penală privindu-l pe
Ciloci Dorel Xxxxx, născut la xxxxx, originar
și domiciliat în Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 01.09.2017 – 17.04.2019;
Instanța de apel: 16.05.2019 – 03.07.2019;
Instanța de recurs ordinar: 30.07.2019 – 03.12.2019.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 17 aprilie 2019, cauza fiind
judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,
inculpatul Ciloci Dorel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, fiindu-i numită pedeapsă sub formă de
închisoare, pe un termen de 4 (patru) ani, fără amendă, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
Potrivit sentinței s-a constatat că, inculpatul Ciloci Dorel la data de
12.03.2017, aproximativ pe la orele 17:00, acționând intenționat cu scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se pe strada V. Lupu din or. Orhei, în
centrul orașului, a sustras în mod deschis un telefon mobil „Xxxxx” de la cet.
Gurițescu Nicolai, care i-a solicitat lui Ciloci Dorel, să-i întoarcă bunul sustras, însă
acesta a ignorat cerințele victimei, părăsind locul comiterii infracțiunii, astfel
cauzându-i cet. Gurițescu Nicolai, o pagubă materială în proporții considerabile, cu
valoarea totală de 4678 lei.
Astfel, inculpatul Ciloci Dorel a comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin.(2)
lit. f) Cod penal după indicii calificativi „jaful, adică sustragerea deschisă a
bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.”
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Ciloci Dorel, prin care a solicitat
1
casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 17 aprilie 2019, cu achitarea
sa.
În motivarea apelului declarat apelantul a invocat că, consideră sentința instanței
de fond ilegală și cere să fie casată. Or, la data de 12 martie 2017 fiind la autogara
din mun. Orhei împreună cu cunoscutul său Vatamaniuc Cristian l-a văzut pe cet.
Gurițescu N. și i-au propus un schimb un inel de aur cu un telefon pe care îl avea
ultimul. Gurițescu N. a căzut de acord, dar a dorit verificarea inelului la faptul dacă
este de aur sau este contrafăcut. Au ajuns la un lombard de pe str. V. Lupu, dar așa
și nu au verificat inelul la veridicitatea lui, deoarece el știa că este fals, și în lombard
s-a dus cu Gurițescu N., cet. Vatamaniuc Cristian, și inelul nu era din aur
confecționat, dar de un alt metal care nu era prețios. Au intrat pe câteva minute în
lombard și au ieșit afară în stradă, fără ca să verifice inelul. S-au pornit de acolo și
Gurițescu N. i-a dat telefonul lui Vatamaniuc C., ultimul a pus telefonul în buzunar,
a traversat strada și a plecat într-o direcție necunoscută, iar el a plecat în altă parte.
Astfel, cet Gurițescu N. a rămas fără telefon și cu inelul lui fals la el.
El a comunicat în ședința de judecată că i-ar fi sustras lui Gurițescu N. în mod
deschis și a depus declarație autentică, deoarece a crezut vorbelor procurorului pe
caz, că nu va fi lipsit de libertate, dar a ajuns la închisoare pentru o faptă pe care nu
a comis-o.
El l-a mințit pe cet. Gurițescu Nicolae referitor la inel că este din aur, dar nu a
sustras telefonul în mod deschis. Telefonul i-a fost dat de către cet. Gurițescu N. lui
Vatamaniuc.
Adevărul nu i l-a comunicat domnului avocat, deoarece acesta era categoric
împotriva procedurii simplificate, dar el i-a dat numărul de telefon cet. Gurițescu N.
și aceasta dovedește încă odată că nu a sustras telefonul în mod deschis, ci l-a
schimbat pe inelul fals.
El nu a fugit de la fața locului și nu s-a dus de acolo cu telefonul lui Gurițescu
Nicolae, dar acesta a rămas cu inelul său.
A considerat că, în acțiunile sale lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art.
187 alin.(2), lit. f) Cod penal și a solicitat achitarea sa.
3.1. La fel, a depus apel și avocatul Cojocari Oleg în interesele inculpatului
Ciloci Dorel, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central
din 17 aprilie 2019, în partea stabilirii pedepsei și în această parte de pronunțat o
nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.
În motivarea apelului avocatul a invocat că, consideră pedeapsa aplicată
inculpatului prea aspră și cere casarea sentinței în partea individualizării pedepsei și
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
A invocat că, aplicarea unei pedepse inechitabile poate avea drept consecință
violarea drepturilor omului protejate de Convenția Europeană.
Soluționînd cauza penală în privința lui Ciloci Dorel, instanța de judecata i-a
stabilit lui Ciloci Dorel pedeapsa închisorii conform limitelor fixate în articolul 187
alin.(2) lit. f) Cod penal și în baza regulilor instituite de art.3641 Cod de procedură
2
penală. Totodată, instanța de judecată deși i-a aplicat lui Ciloci Dorel pedeapsa care-
i putea fi aplicată în rezultatul efectelor examinării cauzei penale în ordinea
prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, totuși a considerat ca motivarea
instanței privind executarea efectivă în penitenciar a pedepsei și respingerea
posibilității suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art.90 Cod penal
a fost una insuficientă.
Apelantul a menționat că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendarea
condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o
măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este
un incident în viața acesteia. Prin urmare, în sensul legii, în afară de motivele care
au servit temei pentru stabilirea pedepsei principale, instanța de judecată trebuia să
de-a o motivare suplimentară din care considerente a concluzionat ca este rațional
că inculpatul să execute real termenul pedepsei stabilite.
Instanța de judecată motivînd respingerea solicitării acuzatorului de stat și
apărării privind aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, a invocat că este rațional și
oportun de a aplica inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare cu executare.
A considerat că, în speță erau întrunite toate condițiile stabilite de legiuitor
pentru aplicarea prevederilor art.90 Cod penal și anume a fost stabilită pedeapsa cu
închisoare pe un termen numai de 4 ani, infracțiunea comisă de către Ciloci Dorel
nu face parte din categoria infracțiunilor pentru care nu poate fi aplicată suspendarea
condiționată a executării pedepsei, la fel nu s-a stabilit starea de recidivă. Deci,
careva restricții pentru aplicarea art.90 Cod penal nu au fost identificate, prin urmare
concluzia instanței de judecată precum că nu sunt întrunite condițiile necesare pentru
aplicarea art.90 Cod penal, este eronată. În ipoteza în care în speță nu existau
interdicțiile impuse de legiuitor pentru aplicarea art.90 Cod penal, acordarea
suspendării executării pedepsei devine o facultate a instanței de judecată, care este
liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde și nu este subordonată de
întrunirea a cărorva condiții.
În speță, reieșind din soluția adoptată de instanța de fond, apărarea a constatat că
la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului Ciloci Dorel, instanța de
fond nu a avut în vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute
de art. 61 și art. 75 Cod penal, nu a ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei,
circumstanțe care fiind analizate, per ansamblu, permiteau instanței de judecată
stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia. În acest
sens, apărarea a considerat că modalitatea de executare aleasă de prima instanță și
stabilită inculpatului nu este în acord cu principiul proporționalității având în vedere
fapta comisă, urmările produse, personalitatea inculpatului și situația familială a
acestuia.
Deși, instanța de judecată a reținut ca circumstanță atenuantă repararea benevolă
de către Ciloci Dorel a pagubei pricinuite, dar și existența poziției exprese și
neechivoce a părții vătămate expuse cu privire la lipsa cărorva pretenții față de Ciloci
Dorel, dar ulterior, nu a apreciat argumentul apărării privind lipsa carorva pretenții
3
din partea părții vătămate. În asemenea circumstanțe apărarea a considerat că
motivarea instanței nu corespunde Recomandărilor avizului nr. 11 (2008) al
Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), privind calitatea
hotărârilor judecătorești, potrivit căruia „o motivație și o analiză clară sunt cerințele
fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului la un
proces echitabil.
În acest context, apărarea a considerat că Ciloci Dorel nu prezintă pericol pentru
societate și izolarea lui de societate nu este o măsură necesară și echitabilă în
coraport cu personalitatea acestuia și fapta comisă, ținându-se cont și de faptul că -
o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire,
înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului
urmărit.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2019, a
fost admis apelul declarat de inculpatul Ciloci Dorel și apelul suplimentar declarat
de avocatul Cojocari Oleg în interesele inculpatului Ciloci Dorel, s-a casat parțial
sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 17 aprilie 2019, în partea executării
pedepsei și în această parte s-a pronunțat o nouă hotărîre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță.
Lui Ciloci Dorel recunoscut vinovat și condamnat pe art. 187 alin. (2) lit. f) Cod
penal la 4 (patru) ani închisoare, fără amendă s-a suspendat condiționat executarea
pedepsei conform art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani.
În rest sentința a fost menținută fără modificări.
4.1. În motivarea soluției date Colegiul a considerat că, instanța de fond a
analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității si coroborării și just a
stabilit vinovăția inculpatului Ciloci Dorel în baza art.187 alin.(2) lit. f) Cod penal
potrivit elementelor constitutive: „jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor
altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.”
Instanța de apel a menționat că instanța de fond a stabilit în mod corect situația
de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc,
dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator
administrat.
Cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-
penale privind administrarea probelor prevăzute de art. 3641 Cod de procedură
penală.
Astfel, analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz,
Colegiul penal a constatat că instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor
art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind
judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi
penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt
ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație
de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.
4
Astfel, sentința în cauză a fost atacată de inculpatul Ciloci Dorel, care a solicitat
achitarea sa și avocatul Cojocari Oleg în interesele inculpatului Ciloci Dorel doar în
partea executării pedepsei.
În ședința de judecată inculpatul Ciloci Dorel a depus o cerere în scris în care a
indicat că recunoaște săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata
să se facă pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, potrivit
prevederilor art. 3641 Cod de procedură penal (f.d.236).
Analizând întreg materialul probator, Colegiul penal a menționat că vinovăția
inculpatului, este pe deplin dovedită prin recunoașterea vinovăției atât în cursul
urmăririi penale cât și în instanță, recunoaștere care se coroborează cu probele
administrate în cursul urmăririi penale și însușite de acesta prin declarația dată în
condițiile art. 3641 Cod de procedură penală.
Astfel, argumentul inculpatului din apelul declarat privind achitarea sa, deoarece
nu a comis fapta ce i se impută nu a fost reținut, deoarece în cadrul ședinței în
instanța de apel inculpatul Ciloci Dorel a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele
comise și a solicitat aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, invocînd că privarea sa
de libertate pe o perioadă de 9 luni i-a fost o lecție pe întreaga viață.
Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în
cadrul întregului proces penal, verificate de către instanța de apel, Colegiul penal a
considerat că, vinovăția inculpatului deplin este dovedită și acțiunile lui Ciloci Dorel
corect au fost încadrate în temeiul art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal.
Totodată, Colegiul penal a reținut că la aprecierea măsurii și mărimii pedepsei
în privința inculpatului Ciloci Dorel, instanța de fond n-a luat în considerare în
deplină măsură caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, de
circumstanțele săvârșirii acesteia, de circumstanțele atenuante.
Din cele reținute s-a concluzionat că, pedeapsa care necesită a fi numită
inculpatului nu urmează să cauzeze suferințe fizice, precum că pedeapsa are drept
scop restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, prevenirea săvîrșirii de noi
infracțiuni, atît din partea inculpatului cît și altor persoane.
Mai mult, Colegiul penal verificînd legalitatea individualizării pedepsei penale
în privința inculpatului, Ciloci Dorel a constatat că, instanța de fond nu a acordat
deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și la stabilirea categoriei și
mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia,
de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de condițiile de viață ale acestuia precum și scopul pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
În corespundere cu prevederile art. 7 alin.(l) Cod penal, la aplicarea legii penale
se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana
celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea
penală.
Subsecvent, la stabilirea pedepsei, Colegiul penal a ținut cont de prevederile art.
75 Cod penal, potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei
5
infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă conformitate
cu dispozițiile părții generale. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată la fel ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Colegiul penal a menționat că din materialele cauzei penale rezultă că,
infracțiunea comisă de inculpatul Ciloci Dorel, prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. f)
Cod penal este atribuită, conform art. 16 Cod penal, la categoria infracțiunilor grave.
La stabilirea pedepsei și a modului de executare a pedepsei numite lui Ciloci
Dorel, Colegiul penal a ținut cont de cumulul circumstanțelor atenuante și anume
căința sinceră, recuperarea integrală a prejudiciului cauzat prin infracțiune, lipsa
pretențiilor materiale cît și morale din partea părții vătămate, caracteristica pozitivă
din partea administrației publice locale.
Astfel, la stabilirea limitei pedepsei instanța de fond just a determinat pedeapsa
în limitele sancțiunii prevăzute în dispoziția art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, care
stabilește pedeapsa sub formă de închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în
mărime de 850 la 1350 unități convenționale și în conformitate cu prevederile art.
3641 alin. (8) Cod penal, din care reiese că inculpatului i se va aplica o pedeapsă sub
formă de închisoare de la 3 ani 4 luni până la 4 ani 8 luni, cu (sau fără) amendă în
mărime de 850 la 1350 unități convenționale și (noile limite minime și maxime
aplicabile).
Din argumentele expuse supra, instanța just i-a stabilit inculpatului Ciloci Dorel
o pedeapsă în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod penal sub formă de
4 (patru) ani închisoare, fără amendă.
În acest sens, Colegiul penal a menționat că reieșind din gravitatea infracțiunii
incriminate care face parte din categoria infracțiunilor grave, gradul prejudiciabil al
faptei săvârșite și persoana inculpatului Ciloci Dorel, atitudinea acestuia după
comiterea infracțiunii, atitudinea acestuia față de fapta comisă, absența
antecedentelor penale, recunoașterea vinovăției în ședință judiciară, caracteristica
pozitivă a făptuitorului, promiterea unui comportament decent fără a comite
infracțiuni în viitor, instanța a aplicat o pedeapsă prea aspră față de inculpat,
considerând neîntemeiat că în cazul de față este rațional să aplice pedeapsa cu
închisoarea cu executare.
Instanța de apel a considerat că, prima instanță neîntemeiat i-a numit lui Ciloci
Dorel o pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 4 (patru) ani, fără amendă,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, or, ținând cont de
circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, a concluzionat că, nu este rațional
ca acesta să execute pedeapsa stabilită cu închisoare real, fiind dispusă suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului.
În acest sens, Colegiul penal a menționat că, inculpatul a conștientizat urmările
faptei sale, și-a recunoscut vina în cadrul urmăririi penale, acesta nu are antecedente
6
penale, infracțiunea comisă face parte din categoria infracțiunilor grave.
Instanța a apreciat, că inculpatul Ciloci Dorel fiind privat efectiv de libertate la
o vârstă atât de tânără, în condițiile în care are loc formarea personalității sale, acesta
neavînd antecedente penale, este apreciată de către instanță ca o circumstanță care
cu precădere va deforma personalitatea inculpatului.
Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal are la origine
persoana și comportamentul acesteia pînă la săvîrșirea infracțiunii, atitudinea și
modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a
cauzei, față de cele comise, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă
de la momentul descoperirii ei, cum ar fi: conduita bună a infractorului, străduința
depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba cauzată,
comportarea sinceră în cursul procesului.
Prin urmare, reieșind din aceste împrejurări, având în vedere atât principiul
prevăzut în art. 4 Cod penal - umanismul legii penale, cât și prevederile art. 61
alin.(2) Cod penal, instanța de apel a concluzionat că nu este rațional ca Ciloci Dorel
să execute pedeapsa închisorii stabilită și a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, cu
dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei pe un termen de
probațiune, or careva interdicții la aplicarea art. 90 Cod penal, în speță nu au fost
stabilite.
Instanța a considerat admisibil la caz de a-i acorda, în limitele legii o șansă
inculpatului de a se reabilita față de societate pentru fapta comisă și de a demonstra
abilitățile de personalitate cu șanse de realizare.
Prin urmare, Colegiul a menționat că, în conformitate cu prevederile art. 90
alin.(l) Cod penală, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel
mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru
infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de
circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că, nu este
rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului.
Apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei inclusiv personalitatea inculpatului
Ciloci Dorel, luînd în considerare în special politica penală a statelor europene ce
derivă din recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei potrivit
căreia instanțele de judecată ar trebui să recurgă mai des la pedepse alternative
detențiunii cînd este cazul, Colegiul penal a concluzionat aplicarea în privința
inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a
pedepsei privative de libertate.
Totodată, Colegiul penal a reținut că, aplicând condamnarea cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei, instanța de judecată îl poate obliga pe condamnat
să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțămîntul Biroului de
Probațiune Orhei potrivit prevederilor art. 90 alin. (6), lit. a) Cod penal.
Prin urmare, cercetând materialele cauzei, reiterând circumstanțele cauzei și
apreciind normele legale menționate supra, instanța de apel a obligat pe inculpatul
7
Ciloci Dorel să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțămîntul
Biroului de Probațiune Orhei.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, în termen la data de 19
iulie 2019, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)
Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel, în
partea ce ține de individualizarea pedepsei, cu menținerea sentinței primei instanțe
fără modificări, deoarece apelul inculpatului și apelul suplimentar al avocatului
declarat în interesele inculpatului Ciloci Dorel greșit au fost admise.
În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :
- temei pentru declararea recursului ordinar, constituie prevederile art.427
alin.(l) pct.6), 10) Cod de procedură penală, deoarece decizia atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei, or această
soluție este vădit neîntemeiată inculpatului fiindu-i aplicate pedepse individualizate
contrar prevederilor legale;
- acuzarea consideră că, instanța de apel verificînd cauza sub aspectul legalității
pedepsei penale, urma să dea răspuns dacă aceasta a fost aplicată, în limitele
prevăzute de lege avîndu-se în vedere nu numai sancțiunea normei penale speciale,
ci să țină cont de toate prevederile ce reglementează pedeapsa penală,
individualizarea pedepsei, precum și alte criterii ce țin de tratamentul juridic penal;
- la aplicarea pedepsei inculpatului Ciloci Dorel, pentru infracțiunea comisă (jaf
cu cauzarea de daune în proporții considerabile) instanța de apel nu a acordat deplină
eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, în speță, incorect a ajuns la concluzia
stabilirii unei pedepse nonprivative de libertate aplicînd eronat institul suspendării
condiționate a executării pedepsei, conform prevederilor art. 90 Cod penal;
- raportînd la aspectele de individualizare a pedepsei, reieșind din cerințele
legislației penale, apreciind circumstanțele cauzei penale și a faptei imputate
inculpatului recurentul consideră, că instanța de apel a omis faptul că, Ciloci Dorel
anterior fiind în conflict cu Legea și legiuitorul oferindu-i șansa de-a se corija, totuși
se constată că inculpatul nu a îndreptățit încrederea ce i-a fost acordată, fapt ce
denotă că în privința acestuia deja nu mai pot fi folosite alte măsuri de constrîngere
mai blînde, ca închisoarea;
- aceste circumstanțe relevă faptul că, unica și indiscutabila metodă de
reeducare și corijare, este condamnarea inculpatului, la pedeapsa reală or,
argumentele invocate la adoptarea soluției prin care colegiul penal s-a mizat pe
personalitatea inculpatului, căința sinceră a acestuia și faptul că acesta este la o vîrstă
tînără nu pot substitui rezonanța acestor categorii de infracțiuni pentru care
inculpatul a fost diferit justiției și impactul acesteia asupra societății, or fenomenul
infracțiunilor contra patrimoniului zilnic înregistrează o creștere semnificativă, în
deosebi în rîndurile generației tinere;
- acuzarea remarcă că deși inculpatul a acceptat opțiunea de a fi examinată
cauza în procedură simplificată potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură
8
penală, totuși această circumstanță relevantă la stabilirea pedepsei nu poate fi
valorificată ca o circumstanță atenuantă judiciară, ce ar condiționa aplicarea
prevederilor art.90 Cod penal, dat fiind că inculpatul deja a beneficiat de reducerea
cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de sancțiunea normei de care a fost
acuzat;
- subsidiar celor invocate supra, acuzarea remarcă că, în conformitate cu
prevederile art. 90 Cod penal, la stabilirea pedepsei cu suspendarea condiționată a
executării se admite numai luînd în considerație personalitatea vinovatului în cazul
existenței circumstanțelor atenuante, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și
comportamentul acestuia pînă la săvîrșirea infracțiunii, în timpul și după săvîrșirea
acesteia. În acest caz instanța este obligată să indice care anume circumstanțe ale
cauzei sunt considerate atenuante și în corelație cu care date despre persoana
vinovatului ele servesc temei pentru aplicarea art. 90 Cod penal;
- acuzarea consideră concluziile instanței de apel în partea individualizării
pedepsei stabilite inculpatului Ciloci Dorel greșite și neconforme scopului legii
penale și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, fapt ce
denotă că decizia adoptată în prezenta cauză penală, la motivarea stabilirii pedepsei
contravine normelor enunțate supra, astfel încît inculpatului i-a fost aplicată o
pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, eroare de drept care poate fi
reparată, doar prin casarea parțială a deciziei;
- cele expuse supra, relevă că instanța de apel, n-a indicat temeiurile care au dus
la admiterea apelului declarat de către inculpat și respectiv apelul suplimentar al
avocatului în interesele inculpatului, iar acestea constituie temei de drept pentru
recurs ordinar prevăzut în art.427 alin.(l) pct.6), 10) Cod de procedură penală,
deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în
partea ce ține de individualizarea pedepsei stabilite inculpatului, acestea constituind
erori care pot fi înlăturate, doar prin casarea parțială a deciziei.
Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal
lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei
atacate din următoarele motive.
În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul se declară în
termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recurs ordinar în termen.
Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd
recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea
hotărîrii atacate.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor
de drept formal și material.
Drept temeiuri pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427
alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd decizia atacată
9
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea
la examinarea recursului ordinar declarat.
Referitor la temeiurile pentru recursul declarat prevăzute la art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că aceste
temeiuri nu și-au găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat,
specificînd în acest sens următoarele.
Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate
circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și întemeiat a
admis apelul declarat de inculpatul Ciloci Dorel și apelul suplimentar declarat de
avocatul Cojocari Oleg în numele inculpatului Ciloci Dorel, fiind casată sentința
parțial, în partea executării pedepsei, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri
potrivit modului stabilit pentru primă instanță, după cum urmează: conform art.90
Cod penal executarea pedepsei stabilite lui Ciloci Dorel a fost suspendată
condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani.
Se reține că vinovăția inculpatului nu se contestă, acțiunile lui Ciloci Dorel
fiind încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, careva erori de drept la acest
capitol nu se contată în speța dată.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportînd temeiurile invocate de recurent în
recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către
instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent,
care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei
în partea criticată de procurorul Devder Djulieta, deoarece argumentele expuse în
recursul depus sunt nefondate, decizia instanței de apel conținînd toate motivele pe
care se bazează soluția. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor
prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi
identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată
prezența temeiului prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.
La fel, drept temei pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427
alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, adică cazul cînd s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale - temei care nu și-a găsit confirmarea la
judecarea recursului ordinar declarat.
Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit
reține că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor
cauzei, invocînd în acest context următoarele.
În esență, recurentul critică decizia contestată referitor la aplicarea față de
inculpat a prevederilor art. 90 Cod penal, condamnarea cu suspendare condiționată
a executării pedepsei în privința inculpatului Ciloci Dorel.
Analizând temeiul invocat pentru recurs, în raport cu circumstanțele și
materialele cauzei, Colegiului penal lărgit consideră, că în prezenta speța nu este
incident cazurilor de casare, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția
adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la
10
soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința
inculpatului, stabilită pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.
f) Cod penal, ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.
Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel just a ținut cont
de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, cum sunt gravitatea și
caracterul prejudiciabil al faptei penale, atitudinea făptuitorului față de cele săvârșite
și urmările survenite în aspectul recunoașterii vinei. Nu în ultimul rând, instanța de
apel a notificat și datele referitor la personalitatea inculpatului Ciloci Dorel,
caracteristica pozitivă din partea administrației publice locale, ținînd cont de faptul
că infracțiunea imputată a fost comisă la o vîrstă tînără a inculpatului, totodată s-a
ținut cont de cumulul circumstanțelor atenuante și anume căința sinceră, recuperarea
integrală a prejudiciului cauzat prin infracțiune, lipsa pretențiilor materiale cît și
morale din partea părții vătămate și a considerat justificat că scopul pedepsei aplicate
în privința lui Ciloci Dorel, poate fi atins doar prin stabilirea unei pedepse cu
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa fiind suspendată condiționat pe
un termen de probațiune de 3 ani.
Astfel, Colegiul penal lărgit atenționează asupra faptului că, careva interdicții
de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal nu au fost constatate, instanța de apel
întemeiat a ținut cont de faptul că, inculpatul Ciloci Dorel a comis o infracțiune
gravă, conform prevederilor art. 16 alin. (4) Cod penal, de limitele pedepsei
prevăzute de art.187 alin. (2) lit. f) Cod penal, și de faptul că, inculpatul a recunoscut
vina, s-a căit de cele comise, nu are antecedente penale.
Ținând cont de toate împrejurările cauzei, având în vedere atât principiul
umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal, cât și prevederile art. 61 alin. (2) Cod
penal, instanța de recurs consideră că nu este rațională executarea pedepsei reale cu
închisoarea de către inculpat, iar instanța de apel just a conchis de a aplica în privința
acestuia prevederile art. 90 Cod penal, fiindu-i suspendată condiționat executarea
pedepsei pe o perioadă de probațiune, deoarece careva interdicții la aplicarea acestei
norme nu se atestă.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel în
decizia sa (f. d. 43-44, vol. II) corect a indicat prevederile art. 61, 75, Cod penal, și
ținînd cont de personalitatea inculpatului, a aplicat pedeapsă echitabilă și întemeiat
a aplicat în privința acestuia prevederile art. 90 Cod penal, fiindu-i suspendată
condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 ani, argumente ce
sunt acceptate și însușite de către instanța de recurs, fapt ce vine în corespundere cu
jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii sale în cauza Albert vs. România
din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze
deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru
fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate
acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin
însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi
examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
11
Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că eroarea de drept invocată de
recurent prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,
nu și-a găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.
În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că temeiurile indicate de către
procurorul Devder Djulieta, nu sunt întemeiate din punct de vedere al prezenței
erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării
deciziei adoptate pe caz.
În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat
de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta,
urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei
atacate, deoarece temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța de
recurs ordinar.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2019, în cauza penală
privindu-l pe Ciloci Dorel Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 17 ianuarie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Boico Victor
12