1ra-1623/18 — art. 188 alin. 2 lit. b, d, f CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei ( sediul Central) din 20 noiembrie 2017, Ciloci Igor, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Bulala Vladimir, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă înaintată de Mîndru Vasilisa s-a admis parțial, doar în partea reparării prejudiciului moral și s-a dispus încasarea în mod solidar de la Ciloci Igor, Ciloci Lilian și Bulala Vladimir în beneficiul lui Mîndru Vasilisa prejudiciul moral în 1 mărime de 90 000 (nouăzeci mii) lei, iar în partea reparării prejudiciului material s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. S-a respins ca neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea în mod solidar de la Ciloci Igor, Ciloci Lilian și Bulala Vladimir în beneficiul statului suma în mărime de 57 (cincizeci și șapte) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru instrumentarea cauzei penale la etapa urmăririi penale, fiind recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la 10 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Prin sentință s-a dispus și condamnarea lui Ciloci Lilian în privința căruia hotărârile judecătorești în prezent nu se contestă, fiind recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la 10 ani de închisoare cu executarea în penitenciar de tip închis. Totodată prin sentință s-a soluționat și chestiunea cu privire la corpurile delicte. 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Ciloci Igor, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Ciloci Lilian, Bulala Vladimir și alte persoane identificate de către organul de urmărire penală (în privința lui Tăvăluc Marin, Muravschi Andrian și a persoanelor neidentificate urmărirea penală a fost disjunsă într-o cauză penală separată), urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane și însușirii lor ulterioare, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în mod conștient survenirea lor, au identificat victima atacului tâlhăresc - Mîndru Vasilisa, apoi repartizând rolurile conform planului anterior convenit în vederea realizării intențiilor sale criminale la 07 decembrie 2016, aproximativ la ora 2300, de comun acord și în rezultatul înțelegerii prealabile, s-au deplasat în XXX, sat. XXX. Ulterior, la 08 decembrie 2016, aproximativ la ora 0400, Ciloci Igor, Ciloci Lilian, Bulala Vladimir și alte persoane la moment neidentificate de către organul de urmărire penală, în calitate de coautori, acționând cu intenție directă, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în locuința cet. Mîndru Vasilisa din r-nul XXX, sat. XXX. În continuare, urmărind scopul de sustragere a bunurilor, au atacat-o pe cet. Mîndru Vasilisa, aplicând acesteia lovituri cu pumnii în regiunea feței și capului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 341/D din 09 decembrie 2016, leziuni corporale ușoare, apoi au imobilizat victima prin legarea mâinilor și picioarelor cu șireturi și fulare, au amenințat-o cu aplicarea violenței periculoase pentru viața ultimei, solicitându-i transmiterea mijloacelor bănești și obiectelor de preț de care dispune. Totodată, urmărind același scop, au percheziționat locuința în vederea depistării și sustragerii mijloacelor bănești și a obiectelor de preț, după care au sustras în mod deschis bani în sumă de 2100 lei, un parfum pentru bărbați de marcă „Spirit”, în valoare de 800 lei, un parfum pentru dame în valoare de 600 lei, un set de produse cosmetice de marcă „Dove”, în valoare de 170 lei, un set de produse de igienă de marcă „Adidas”, în valoare de 85 lei, o brățară, în valoare de 200 lei, un note-book de marcă „Toshiba”, în valoare de 3000 lei, un mouse pentru computer, în valoare de 150 lei, o verighetă confecționată din aur, în valoare de 2000 lei, o cutie cu bijuterii, în valoare totală de 4000 lei, 12 kg de 2 miez de nucă, în valoare de 1200 lei, ulterior, cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate - Mîndru Vasilisa un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 14305 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Ciloci Igor a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) din Codul penal, „ adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea și amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, comisă de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Bulala Vladimir, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Ciloci Igor, Ciloci Lilian și alte persoane la moment neidentificate de către organul de urmărire penală (în privința lui Tăvăluc Marin, Muravschi Andrian și a persoanelor neidentificate urmărirea penală a fost disjunsă într-o cauză penală separată), urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane și însușirii lor ulterioare, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în mod conștient survenirea lor, au identificat victima atacului tâlhăresc - Mîndru Vasilisa, apoi repartizând rolurile conform planului anterior convenit în vederea realizării intențiilor sale criminale, la 07 decembrie 2016, aproximativ la ora 2300, de comun acord și în rezultatul înțelegerii prealabile, s-au deplasat în mun. XXX. Ulterior, la 08 decembrie 2016, aproximativ la ora 0400, Ciloci Igor, Ciloci Lilian, Bulala Vladimir și alte persoane la moment neidentificate de către organul de urmărire penală, în calitate de coautori, acționând cu intenție directă, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în locuința cet. Mîndru Vasilisa din XXX, sat. XXX. În continuare, urmărindu-și scopul de sustragere a bunurilor, au atacat-o pe cet. Mîndru Vasilisa, aplicându-i acesteia lovituri cu pumnii în regiunea feței și capului, cauzându-i acesteia, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 341/D din 09 decembrie 2016, leziuni corporale ușoare, apoi au imobilizat victima prin legarea mâinilor și picioarelor cu șireturi și fulare, au amenințat-o cu aplicarea violenței periculoase pentru viața ultimei, solicitându-i transmiterea mijloacelor bănești și obiectelor de preț de care dispune. Totodată, urmărind același scop, au percheziționat locuința în vederea depistării și sustragerii mijloacelor bănești și a obiectelor de preț, după care au sustras în mod deschis bani în sumă de 2100 lei, un parfum pentru bărbați de marcă „Spirit”, în valoare de 800 lei, un parfum pentru dame, în valoare de 600 lei, un set de produse cosmetice de marcă „Dove”, în valoare de 170 lei, un set de produse de igienă de marcă „Adidas”, în valoare de 85 lei, o brățară în valoare de 200 lei, un note-book de marcă „Toshiba”, în valoare de 3000 lei, un mouse pentru computer, în valoare de 150 lei, o verighetă confecționată din aur în valoare de 2000 lei, o cutie cu bijuterii în valoare, totală de 4000 lei, 12 kg de miez de nucă, în valoare de 1200 lei, ulterior cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate - Mîndru Vasilisa un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 14305 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Bulala Vladimir a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) din Codul penal, adică „ atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea și amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, comisă 3 de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Stegărescu Ion în numele părții vătămate Mîndru Vasilisa prin care solicită casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să se dispună admiterea integrală a acțiunii civile. În argumentarea apelului avocatul a invocat că: - de către prima instanță, în mod eronat s-a constatat și s-a expus asupra laturii civile; - reieșind din faptul presupus de instanță, precum că, ”cuantumul sumei pretinse nu a fost probat, iar pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite pentru repararea prejudiciului material cauzat părții vătămate ar fi trebuit amânarea judecări cauzei”, în urma căruia partea vătămată nu a putut fi de acord; - din materialele cauzei penale și probele anexate la cauza penală, în mod evident s- a demonstrat prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 36 408,86 (treizeci și șase mii patru sute opt.86) lei, reieșind din 14 305,00 (paisprezece mii trei sute cinci,00) lei, estimați de organul de urmărire penală; 20 000,00 (douăzeci mii) lei, estimați de stomatolog, în legătură cu plantarea dentară, care au fost dezbătuți în timpul comiterii infracțiunii, (fapt ce se demonstrează prin consultația stomatologului, anexată la materialele cauzei) și a sumei de 2103,86 (două mii una sulă trei,86) lei, suportați în legătură cu reabilitarea sănătății (fapt demonstrat prin bonurile de plată anexate la materialele cauzei penale), iar în total reiese că prejudiciul material cauzat de inculpați prin infracțiune, este în mărime de 36 408,86 (treizeci și șase mii patru sute opt,86) lei; - repararea prejudiciului moral în acest caz este prevăzută de legislație, odată ce norma de drept enunțată reglementează expres dreptul la dauna morală al persoanei prejudiciate în urma comiterii unei infracțiuni cu caracter penal, consider că, bănuiții, învinuiții, inculpații, condamnații, urmau a fi obligați la plata despăgubirilor morale, în măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate; - compensarea prejudiciului moral ar duce la o satisfacție echitabilă a părții- vătămate, prin urmare solicită încasarea din contul inculpaților, în mod solidar, a unui prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, în mărime de 1.000.000,00 (unu milion,00) lei, deoarece condamnarea inculpaților, nu poate fi apreciată ca o satisfacție a părții vătămate. 2.1 Avocatul Popa Marin în numele și interesele inculpatului Bulala Vladimir, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care inculpatul Bulala Vladimir să fie achitat pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. În argumentarea apelului avocatul a invocat că: - prima instanță nu a dorit să ia în considerație motivele invocate de partea apărării, probele apărării, dându-le apreciere critică și ne făcând nici o trimitere la ele; - motivele invocate de prima instanță în justificarea condamnării lui Bulala Vladimir nu își găsesc confirmare, cea ce denotă faptul că, sunt pur declarative și nu pot pune la îndoială temeinicia cerinței părții apărării privind pronunțarea în privința inculpatului Bulala Vladimir a sentinței motivate de achitare pe marginea acestui dosar; 4 - prima instanță nu a invocat temeiuri al stării de fapt și de drept în baza cărora lui Bulala Vladimir i-a putut fi imputată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b) d) și f) Cod penal, deoarece potrivit art. (1) alin. 2) Cod de procedură penală, procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni, precum și protejarea societății de fapte ilegale, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale, și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată; - prima instanță nu a ținut cont de aceste prevederi și a interpretat probele administrate contrar celor ce exprimă ele în realitate. În acest sens de către prima instanță nu au fost supuse verificării nici una din mențiunile părții apărării înaintate la etapa examinării dosarului în fond și la urmărirea penală; - probele prezentate nu au putut fi puse la baza sentinței de condamnare, ba mai mult acestea îl dezvinovățesc pe inculpatul Bulala Vladimir; - vinovăția inculpatului nu a fost probată prin probe pertinente și concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri; - au fost încălcate prevederile art. 19 Cod de procedură penală, art. 20 și 21 din Constituția RM, și art. 6, art. 13 CEDO care prevăd prezumția nevinovăției și desfășurarea procesului penal în strictă conformitate cu principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, în special accesul liber la justiție, consecință ce duce incontestabil la achitarea inculpatului pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; - din depozițiile părții vătămate Mîndru Vasilisa fixate conform procesului verbal de audiere în calitate de parte vătămată din data de 08 decembrie 2016, rezultă cert că, partea vătămată a perceput că, în casă s-au aflat doar doi bărbați și o doamnă, pe care nu i-a recunoscut și nici nu a văzut în ce erau îmbrăcați; - fiind audiat în calitate de parte vătămată suplimentar potrivit procesului verbal din data de 25 mai 2017 ultima și-a schimbat esențial declarațiile. În cadrul cercetării judecătorești partea vătămată la fel a dat declarații contrare celor date la urmărirea penală. Fiind întrebată de procuror câte persoane erau, dânsa a răspuns că a auzit 4 voci precis înafara de femeie. Din declarațiile părții vătămate Mîndru Vasilisa nu rezultă direct nimic că, anume Bulala Vladimir a participat la comiterea atacului tâlhăresc ori partea vătămată doar presupune că, sunt vocile acestora și nicidecum nu le-a identificat; - organul de urmărire penală a dat apreciere juridică greșită circumstanțelor de fapt care au avut loc, iar în cadrul cercetării judecătorești toate probele cercetate au demonstrat nevinovăția inculpatului în cele ce i-a fost incriminat de organul de urmărire penală ulterior susținute și de acuzatorul de stat; - la Bulala Vladimir nu au fost depistate careva bunuri sustrase de la partea vătămată, iar bunurile depistate de organul de urmărire penală au fost depistate anume în apartamentul închiriat de Ciloci Igor și Tăvăluc Marin, iar Bulala Vladimir nu a avut nici o tangență la acele bunuri sustrase, ori acesta la data percheziției sa aflat în ospeție în apartamentul din str. Mircea cel Bătrân, 19/1, ap. 8; 5 - neîntemeiat a fost respins demersul apărării cu privire la audierea martorului Corcimari Dumitru, care a dat cu chirie apartamentul din str. Mircea cel Bătrân, 19/1, ap. 8, care ar fi relatat cu certitudine că, nu Bulala Vladimir a închiriat apartamentul; - potrivit procesului verbal de audiere a martorului Corcimari Dumitru, ultimul a comunicat că, apartamentul la dat în chirie la 03.12.2016 prin intermediul ziarului ”Makler”, unui tânăr pe nume Marin care și la telefonat. Prin declarațiile acestuia s-a confirmat că anume Tăvăluc Marin a închiriat apartamentul. La fel despre aceasta a comunicat și inculpatul Ciloci Igor; - declarațiile lui Țaran Tatiana sunt absolut incorecte deoarece ultima a declarat că, a locuit la apartamentul din bd. Mircea cel Bătrân, 19/1, ap. 8 care era constituit dintr-o odae împreună cu Bulala Vladimir, Rotari Andrea, Ciloci Igor și a locuit în el anume din luna noiembrie până în decembrie 2016, acestea fiind eronate; - martorii audiați in cadrul urmării penale, nu au furnizat instanței de judecata suficientă informație, pentru a se considera ca declarațiile acestora pot fi apreciate drept probe pertinente, concludente și utile, care ar confirma vinovăția inculpatului, din contra vin în coroborare cu declarațiile inculpatului Ciloci Igor și Bulala Vladimir și demonstrează că ultimul nu are nici o tangență cu săvârșirea infracțiunii; - nu s-au constatat elementele componenței infracțiunii incriminate lui Bulala Vladimir, iar acesta nefiind subiect al infracțiunii imputate. Nu exista nici obiect al infracțiunii in cauza data. Nu exista latura obiectiva a infracțiunii, deoarece inculpatul nu a comis infracțiunea; - sentința primei instanțe este neîntemeiată și în partea admiterii acțiunii civile în partea încasării prejudiciului moral or, potrivit rechizitoriului cauza penală a fost diferită justiției în privința a 5(cinci) inculpați Ciloci Igor, Ciloci Lilian, Tăvăluc Marin, Muravschi Andrian și Bulala Vladimir, iar încasarea prejudiciului moral a fost doar de la 3 inculpați, ceea ce absolut este ilegal. 2.3 Avocatul Boris Bulbuc în numele inculpatului Ciloci Igor, prin care a solicitat, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului Ciloci Igor să fie recalificate din art. 188 alin. 2 lit. b), d), f) Cod penal în art. 187 alin. 2 lit. b), d), f) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse penale cu aplicarea art. 90 Cod penal. 2.4 Avocatul Petru Răileanu a declarat apel în numele inculpatului Ciloci Igor, prin care a solicitat, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului Ciloci Igor să fie recalificate din art. 188 alin. 2 lit. b), d), f) Cod penal în art. 187 alin. 2 lit. b), d), f) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse penale cu aplicarea art. 90 Cod penal. În motivarea apelului, avocatul a invocat că: - la adoptarea sentinței, potrivit prevederilor art. 385 alin. (1), pct. 1-4 Cod de procedură penală, instanța de judecată trebuie să soluționeze următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni; 6 - art. 51 alin. (1) Cod penal stabilește că „ temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulata în legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale”; - art. 52 Cod penal, „ se consideră componență a infracțiunii totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă. Componența infracțiunii reprezintă baza juridică pentru calificarea infracțiunii potrivit unui articol concret din prezentul cod”; - potrivit art. 113 Cod penal „ se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători”; - în cauza „Kokkinakis vs Grecia” din 25.25.1993 CtEDO a statuat că ” (...) o infracțiune trebuie să fie definită clar prin lege. Această condiție va fi îndeplinită atunci când individul poate să știe, pornind de la prevederea normei pertinente și la nevoie cu ajutorul interpretării ce-i este dată în jurisprudență, ce acte și omisiuni sunt de natură să-i angajeze răspunderea penală; - prin fapta comisă de Ciloci Igor, întrunește indicele componenței de infracțiune prevăzute de 187 alin. (2) lit. b), d), f) din Codul penal ce se demonstrează prin probele examinate în comun în cadrul procesului penal. 2.5 Inculpatul Ciloici Igor, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile sale să fie recalificate din art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal în art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal cu stabilirea unei pedepse penale cu aplicarea art. 90 Cod penal. În motivarea apelului, inculpatul a invocat că, a recunoscut vina și se căiește sincer de cele comise, mai mult solicită aplicarea art. 79 Cod penal din motiv că la data comiterii infracțiunii avea vârstă de 20 ani. 2.6 Avocatul Draguța Ivan a declarat apel în numele inculpatului Ciloci Lilian, prin care a solicitat, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Ciloci Lilian să fie achitat.

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2018, s-au respins ca nefondate apelul avocatului Bulbuc Boris și apelul suplimentar al avocatului Răileanu Petru în numele inculpatului Ciloci Igor și apelul suplimentar al ultimului, apelul avocatului Draguța Ivan în numele și interesele inculpatului Ciloci Lilian, apelul avocatului Popa Marin în numele și interesele inculpatului Bulala Vladimir. S-a admis apelul avocatului Stegărescu Ion în numele părții vătămate Mândru Vasilisa, s-a casat sentința în latura civilă fiind pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Ciloci Igor, Ciloci Lilian, Bulala Vladimir în beneficiul lui Mîndru Vasilisa 11 045 lei cu titlu de prejudiciu material, si 10 000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare, iar în total 21 045 lei, în rest pretențiile formulate în acest sens s-au respinsca fiind nefondate. 7 S-a încasat din contul lui Ciloci Igor, Ciloci Lilian, Bulala Vladimir în beneficiul lui Mîndru Vasilisa câte 50 000 lei de la fiecare cu titlul de prejudiciu moral. În rest dispozițiile sentinței contestate s-au menținut fără modificări. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prin prisma prevederilor legale precum și analizând probele cercetate de prima instanță și verificate în ședința instanței de apel, s-a constatat că în acțiunile inculpaților se regăsesc toate elementele infracțiunii de tâlhărie, iar vinovăția inculpaților Ciloci Igor, Ciloci Lilian și Bulala Vladimir a fost dovedită incontestabil prin declarațiile părții-vătămate Mîndru Vasilisa care sunt consecutive și consecvente pe tot parcursul procesului penal, nefiind careva divergențe, coroborând între ele, cât și cu întreg suport probator al materialelor cauzei. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Ciloci Lilian și Bulala Vladimir, deoarece acestea nu și-au găsit confirmare, ba dimpotrivă au fost combătute prin declarațiile părții vătămate Mîndru Vasilisa care a menționat că din discuțiile auzite a înțeles că sunt trei persoane. Mai mult martorul Țaran Tatiana în cadrul urmăririi penale a indicat cert faptul că, la 07 decembrie 2016 Bulala Vladimir, Ciloci Igor, Muravschi Andrian și Tăvăluc Marin au plecat aproximativ pe la orele 2300. Bulala Vladimir fiind întrebat de către Rotari Andreea, unde se duce, acesta i-a comunicat că se duce la un „удар” și că se întoarce în curând. De asemenea, a mai menționat atunci că, pe data de 08 decembrie 2016 dimineața pe la orele 0500 în momentul când Țaran Tatiana le-a deschis ușa de la intrare în bloc, după cum a fost menționat mai sus, în apartament a intrat Bulala Vladimir împreună cu Ciloci Igor, Muravschi Andrian, Tăvăluc Marin și Ciloci Lilian, având la ei sacoșe, cutii cu diferite bunuri. În același context martorul Țaran Tatiana a mai menționat că, în momentul percheziției efectuate la 15 decembrie 2016, Țaran Tatiana se afla în apartamentul nr. 8, din bd. Mircea cel Bătrân, 19/1, mun. Chișinău, fiind prezentă la efectuarea percheziției. În urma percheziției de către colaboratorii de politie au fost ridicate bunuri a căror proveniență nu era cunoscută. Au fost ridicate anume acele bunuri care au fost aduse de către Bulala Vladimir, Ciloci Igor, Muravschi Andrian și Tăvăluc Marin, bunuri pe care - Țaran Tatiana consideră și bănuiește că, au fost dobândite de către ultimii pe cale criminală, fiind sustrase, dar de unde nu cunoaște. La fel de către colaboratorii de politie a fost ridicată și geanta lui Bulala Vladimir în care se afla un pistol, au fost depistate și ridicate mânuși (pentru construcție) cu care aceștea se duceau la așa zisele „ударури”. Instanța de apel a specificat faptul că pe dosar au fost administrate suficiente probe, care coroborând între ele, în cumul confirmă pe deplin vina inculpaților, iar utilitatea și veridicitatea acestora nu au trezit îndoieli nici în instanța de apel, coroborând inclusiv cu declarațiile părții vătămate și a martorilor nominalizați și prin materialele dosarului care mai sus destul de amănunțit au fost menționate. Față de lucrul judecat de prima instanță, instanța de apel a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpaților, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Ori, potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea 8 situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (Hotărârea CEDO Garcia Ruis contra Spaniei, Helle contra Finlandei). În atare situație, instanța de apel a constatat că este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpați și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 188 alin. 2 lit. b), d), f) Cod Penal al Republicii Moldova. Instanța de apel a reținut faptul că, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Instanța de apel a conchis că, pedeapsa penală aplicată inculpaților este una legală, proporțională cu fapta comisă și în măsură să asigure atingerea scopului pedepsei penale, mai mult, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința inculpaților Ciloci Lilian, Ciloci Igor și Bulala Vladimir, instanța de apel a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficientă prevederilor art. 7, 61, 75 Cod Penal și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, prima instanță a considerat oportună și eficientă în sensul corectării și reeducării inculpaților, stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, pentru fiecare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Instanța de apel a subliniat faptul că tâlhăria este considerată, pe bună dreptate, cea mai periculoasă infracțiune săvârșită prin sustragere și una dintre cele mai periculoase infracțiuni, în genere. Tratamentul sancționator pe măsură se justifică întru totul, de vreme ce luarea bunurilor altuia se dorește a fi realizată nu pe orice cale, ci tocmai pe calea agresării persoanei, agresare care comportă un real pericol pentru viața sau sănătatea acesteia. Deși atât furtul sau jaful, cât și violența sau amenințarea cu violența, sunt incriminate distinct, totuși, atunci când violența sau amenințarea cu violența având intensitatea corespunzătoare au fost aplicate în vederea comiterii sustragerii, între sustragere (de regulă, sub formă de infracțiune fapt tentat) și violență sau amenințarea cu violența există o strânsă conexiune. Tocmai aceasta l-a impulsionat pe legiuitor să alcătuiască din aceste două acte de conduită de sine stătătoare o unitate infracțională. Evident, această unitate infracțională a coagulat pericolul social al infracțiunilor absorbite, devansând mult în acest sens infracțiunile date. 9 Astfel, instanța de apel a menționat că, concluzia primei instanțe corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de individualizare și stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în limitele legii, considerând că această pedeapsă va duce la restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Instanța de apel a conchis de a respinge ca neîntemeiate apelurile declarate de către avocatul Bulbuc Boris și apelul suplimentar al avocatului Răileanu Petru în numele inculpatului Ciloci Igor, apelul suplimentar al ultimului, apelul avocatului Draguța Ivan în numele inculpatului Ciloci Lilian, apelul avocatului Marin Popa în numele inculpatului Bulala Vladimir declarate împotriva sentinței. Referitor la apelul declarat de către avocatul Stegărescu Ion în numele părții vătămate Mîndru Vasilisa, instanța de apel l-a considerat întemeiat urmând a fi admis. Instanța de apel a invocat faptul că potrivit art. 1398 alin (1) Cod civil, „ cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune”, alin. (2) „ prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege”, alin (3) „ o altă persoană decît autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege”, alin. (4) „ prejudiciul nu se repară dacă a fost cauzat la rugămintea sau cu consimțământul persoanei vătămate și dacă fapta autorului nu vine în contradicție cu normele de etică și morală”. În speța examinată instanța de apel a stabilit indubitabil că, prejudiciul material efectiv cauzat prin infracțiune constituie 14 305 lei și anume bani în sumă de 2100 lei, un parfum pentru bărbați de marcă „Spirit”, în valoare de 800 lei, un parfum pentru dame în valoare de 600 lei, un set de produse cosmetice de marcă „Dove”, în valoare de 170 lei, un set de produse de igienă de marcă „Adidas”, în valoare de 85 lei, o brățară, în valoare de 200 lei, un note-book de marcă „Toshiba”, în valoare de 3000 lei, un mouse pentru computer, în valoare de 150 lei, o verighetă confecționată din aur, în valoare de 2000 lei, o cutie cu bijuterii, în valoare totală de 4000 lei, 12 kg de miez de nucă, în valoare de 1200 lei, dintre care o parte din bunurile sustrase au fost restituite, fiind restantă suma de 11 045 lei, care urmează a fi recuperată din contul inculpaților, în mod solidar. Referitor la solicitarea părții vătămate invocate în cererea de concretizare a pretențiilor și anume încasarea sumei de 36408,86 lei, instanța de apel a apreciat-o ca neîntemeiată, or potrivit actului de învinuire, prejudiciul material a fost estimat la 14305 lei. Mai mult ca atât că, potrivit raportului de expertiză medico legală 341/D din 09 decembrie 2016 la cet. Mîndru Vasilisa s-a depistat traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală, echimoză masivă și echimoze pe față, edem al țesuturilor moi ale capului, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, care putea fi pumnul și piciorul, corespund timpului și circumstanțelor indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca vatamare ușoară și nicidecum nu este indicat la deteriorarea danturii acesteia, în acest sens, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge solicitarea părții vătămate în partea respectivă. 10 Cu referire la repararea prejudiciului moral, instanța de apel a subliniat faptul că integritatea fizică a persoanei este un atribut esențial și un drept fundamental al persoanei, care în caz de orice vătămare corporală poate pretinde o compensație bănească sau de altă natură atît prin sistemul asigurărilor sociale cit și prin repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin altă vătămare a sănătății ori prin deces. Prin urmare la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuie neapărat să ia în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părții vătămate, cît și datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi:- importanța vitală a drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor (viața, sănătatea, libertatea, inviolabilitatea locuinței, secretul personal și familial, onoarea, demnitatea și reputația profesională etc.);- nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferințelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării corporale, decesul persoanelor apropiate (rudelor, pierderea sau limitarea capacității de muncă etc.); - felul vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a cauzat prejudiciul, în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezența ei. În atare circumstanțe, instanța de apel a considerat necesar a acorda cu titlu de prejudiciu moral în sumă totală de 150 000 lei, cu încasarea a 50 000 de la fiecare inculpat, care urmează a fi încasată din contul inculpaților în beneficiul părții vătămate Mîndru Vasilisa. Astfel, instanța de apel a constatat că, suma de 150 000 lei v-a avea efect compensatoriu pentru trăirile părții vătămate, care a menționat că, atacul comis asupra sa are efecte și consecințe de durată, a primit tratament cu calmante, iar disconfortul psihologic ce se întinde în timp, și nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 din Convenția Europeană pentru drepturile Omului, din care rezultă că, suma pretinsă nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără temei. Totodată instanța de apel a dispus încasarea cheltuielilor judiciare în cuantum de 10 000 lei suportate de partea vătămată pentru acordarea asistenței juridice de către avocat, astfel la aprecierea costurilor și cheltuielilor judiciare instanțele urmează a se conduce de două principii de bază: 1) costurile și cheltuielile urmează a fi în modul corespunzător probate, de obicei prin documente de plată sau prin prezentarea descifrării pe ore a lucrului avocatului și tarife aplicabile, dacă e cazul, și 2) cheltuielile trebuie să fie rezonabile ca cuantum (în special în materia de tarife percepute pentru onorariile avocaților).

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului Ciloci Igor, care a invocat drept temei de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței și a deciziei, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile inculpatului Ciloci Igor să fie recalificate din art. 188 alin. 2 lit. b), d), f) Cod penal în art. 187 alin. 2 lit. b), d), f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei minime prevăzute de art. 187 alin. 2 lit. b), d), f) Cod penal, cu aplicarea art. 90 Cod penal. 11 În motivarea recursului, recurentul a invocat că: - inculpatul a comunicat că vina în comiterea infracțiunii o recunoaște, a comunicat că a comis infracțiunea împreună cu Tăvăluc Marin, iar Bulala Vladimir, Ciloci Lilian, Muravschi Andrian, nu au participat la comiterea infracțiunii; - acțiunile inculpatului au fost calificate greșit, or instanța la adoptarea sentinței nu a soluționat chestiunile prevăzute la art. 385 alin. (1) pct. 1-4 Cod de procedură penală; - la adoptarea sentinței nu s-a ținut cont de prevederile art. 51-52 Cod penal, de prevederile art. 113 Cod penal, precum și de practica CEDO. 4.2 Avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului Bulala Vladimir, care nu a invocat nici un temei de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care solicită casarea sentinței și a deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului, recurentul a invocat că: - prima instanță nu a dorit să ia în considerație motivele invocate de partea apărării, probelor apărării dându-le apreciere critică și nefăcând nici o trimitere la ele; - motivele invocate de prima instanță în justificarea condamnării lui Bulala Vladimir nu își găsesc confirmare ce denotă faptul că, sunt pur declarative și nu pot fi puse la îndoială temeinicia cerinței părții apărării privind pronunțarea în privința inculpatului Bulala Vladimir a sentinței motivate de achitare pe marginea acestui dosar; - prima instanță nu a invocat temeiuri al stării de fapt și de drept în baza cărora lui Bulala Vladimir i-a putut fi imputată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b) d) și f) Cod penal, deoarece potrivit art. (1) alin. 2) Cod de procedură penală, procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni, precum și protejarea societății de fapte ilegale, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale, și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată; - prima instanță nu a ținut cont de aceste prevederi și, a interpretat probele administrate contrar celor ce exprimă ele în realitate. În acest sens de către prima instanță nu au fost supuse verificării nici una din mențiunile părții apărării înaintate la etapa examinării dosarului în fond și la urmărirea penală; - probele prezentate nu au putut fi puse la baza sentinței de condamnare, ba mai mult acestea îl dezvinovățesc pe inculpatul Bulala Vladimir; - vinovăția inculpatului nu a fost probată prin probe pertinente și concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri; - au fost încălcate prevederile art. 19 Cod de procedură penală, art. 20 și 21 din Constituția RM, și art. 6, art. 13 CEDO care prevăd prezumția nevinovăției și desfășurarea procesului penal în strictă conformitate cu principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, în special accesul liber la justiție, consecință ce duce incontestabil la achitarea inculpatului pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; - din depozițiile părții vătămate Mîndru Vasilisa fixate conform procesului verbal de audiere în calitate de parte vătămată din data de 08 decembrie 2016, rezultă cert că, partea 12 vătămată a perceput că, în casă s-au aflat doar doi bărbați și o doamnă, pe care nu i-a recunoscut și nici nu a văzut în ce erau îmbrăcați; - fiind audiat în calitate de parte vătămată suplimentar potrivit procesului verbal din data de 25 mai 2017 ultima și-a schimbat esențial declarațiile. În cadrul cercetării judecătorești partea vătămată la fel a dat declarații contrare celor date la urmărirea penală. Fiind întrebată de procuror câte persoane erau, dânsa a răspuns că a auzit 4 voci precis înafara de femeie. Din declarațiile părții vătămate Mîndru Vasilisa nu rezultă direct nimic că, anume Bulala Vladimir a participat la comiterea atacului tâlhăresc ori partea vătămată doar presupune că, sunt vocile acestora și nicidecum nu le-a identificat; - organul de urmărire penală a dat apreciere juridică greșită circumstanțelor de fapt care au avut loc, iar în cadrul cercetării judecătorești toate probele cercetate au demonstrat nevinovăția inculpatului în cele ce i-a fost incriminat de organul de urmărire penală ulterior susținute și de acuzatorul de stat; - la Bulala Vladimir nu au fost depistate careva bunuri sustrase de la partea vătămată, iar bunurile depistate de organul de urmărire penală au fost depistate anume în apartamentul închiriat de Ciloci Igor și Tăvăluc Marin, iar Bulala Vladimir nu a avut nici o tangență la acele bunuri sustrase, ori acesta la data percheziției sa aflat în ospeție în apartamentul din str. Mircea cel Bătrân, 19/1, ap. 8; - neîntemeiat a fost respins demersul apărării cu privire la audierea martorului Corcimari Dumitru, care a dat cu chirie apartamentul din str. Mircea cel Bătrân, 19/1, ap. 8, care ar fi relatat cu certitudine că, nu Bulala Vladimir a închiriat apartamentul; - potrivit procesului verbal de audiere a martorului Corcimari Dumitru, ultimul a comunicat că, apartamentul la dat în chirie la 03.12.2016 prin intermediul ziarului ”Makler”, unui tânăr pe nume Marin care și la telefonat. Prin declarațiile acestuia s-a confirmat că anume Tăvăluc Marin a închiriat apartamentul. La fel despre aceasta a comunicat și inculpatul Ciloci Igor; - declarațiile lui Țaran Tatiana sunt absolut incorecte deoarece ultima a declarat că, a locuit la apartamentul din bd. Mircea cel Bătrân, 19/1, ap. 8 care era constituit dintr-o odaie împreună cu Bulala Vladimir, Rotari Andreea, Ciloci Igor și a locuit în el anume din luna noiembrie până în decembrie 2016, acestea fiind eronate; - martorii audiați in cadrul urmăririi penale, nu au furnizat instanței de judecata suficientă informație, pentru a se considera ca declarațiile acestora pot fi apreciate drept probe pertinente, concludente și utile, care ar confirma vinovăția inculpatului, din contra vin în coroborare cu declarațiile inculpatului Ciloci Igor și Bulala Vladimir și demonstrează că ultimul nu are nici o tangență cu săvârșirea infracțiunii; - nu s-au constatat elementele componentei infracțiunii incriminate lui Bulala Vladimir, iar acesta nefiind subiect al infracțiunii imputate. Nu exista nici obiect al infracțiunii in cauza data. Nu exista latura obiectiva a infracțiunii, deoarece inculpatul nu a comis infracțiunea; - organul de urmărire penală, cît și acuzatorul de stat urmau să prezinte probe precum că inculpatul Bulala Vladimir a participat la atacul tâlhăresc din noaptea de 07 spre 08 decembrie 2016. 13

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din alte motive decât cele invocate din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre dacă nu se agravează situația condamnatului. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. 5.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului Ciloci Igor. Colegiul penal lărgit menționează că, recurentul drept temei pentru declararea recursului, a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală și anume că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că, acest temei de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, deoarece instanța de apel în decizie s-a expus suficient de detaliat și argumentat asupra acestor chestiuni, iar instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei de a interveni în decizia instanței de apel sub aceste aspecte, acceptând și însușind motivarea acesteia. Mai mult, Colegiul penal lărgit susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO. De asemenea, în opinia instanței de recurs, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor legale și a expus argumente temeinice în vederea necesității condamnării inculpatului Ciloci Igor de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și c) Cod penal, iar criticele recurentului sunt nefondate. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite ( pct. 4. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, 14 relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea adusă inculpatului Ciloci Igor și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar. Ca probe decisive ce confirmă vinovăția inculpaților sunt declarațiile martorilor Țaran Tatiana (f.d. 71-73, Vol.1), declarațiile lui Rotari Andreea (f.d. 74- 75, Vol. I), care au fost verificate prin citire în instanța de apel. Referitor la motivele invocate de recurent cu privire la recalificarea acțiunilor în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, Colegiul penal lărgit nu le acceptă, invocând că, reieșind din acțiunile inculpaților se constată violența periculoasă față de partea vătămată Mîndru Vasilisa, care a fost atacată în casa proprie în jur de ora 04:00 de mai multe persoane, aplicându-i lovituri cu pumnii și picioarele, apoi au legat-o și amenințat-o cu violență periculoasă, cerându-i bani și obiecte de preț de care dispune. Cu privire la pedeapsa aplicată inculpaților, Colegiul penal lărgit invocă că instanțele de fond corect au aplicat pedeapsa maximă prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, reieșind din pericolul social al acțiunilor comise de inculpați în speța dată. 5.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului Bulala Vladimir. Colegiul penal lărgit menționează că, recurentul nu a indicat expres temeiuri pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, criticând decizia instanței de apel prin prisma aprecierii probelor. Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează. În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, or aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal lărgit nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de fond și cea de apel, corectitudinea soluției adoptate în privința lui Bulala Vladimir, ori, critica adusă de recurent referitor la procedura de apreciere a probelor, ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanța inferioară și careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel, pe deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin. (2), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală s-a pronunțat detaliat asupra motivelor respingerii apelului declarat. 15 Mai mult, Colegiul penal lărgit susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO. Alegațiile recurentului precum că „ prima instanță nu a invocat temeiuri al stării de fapt și de drept în baza cărora lui Bulala Vladimir i-a putut fi imputată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b) d) și f) Cod penal, deoarece potrivit art. (1) alin. 2) Cod de procedură penală, procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni, precum și protejarea societății de fapte ilegale, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale, și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată” Colegiul penal lărgit nu le reține, deoarece s-a constată că, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor legale, a expus argumente temeinice în vederea necesității condamnării inculpatului Bulala Vladimir, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor argumente nu se identifică de instanța de recurs, care le acceptă și pentru a evita repetări inutile, le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care statuează că art. 6§1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Ca probe decisive pentru condamnarea inculpatului Bulala Vladimir la fel sunt declarațiile martorilor Țaran Tatiana ( f.d. 71-73 Vol. I) și declarațiile lui Rotari Andreea ( f.d. 74-75 Vol. I), care au fost verificate prin citire de către instanța de apel. 5.3. Totodată, Colegiul penal lărgit analizând materialele cauzei, atestă că în speță este incident temeiul de recurs neinvocat de recurenți prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția privind stabilirea tipului penitenciarului. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit indică că prin sentința primei instanțe, inculpații Ciloci Igor și Bulala Vladimir au fost condamnați în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) din Codul penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani fiecăruia, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, ținându-se cont de prevederile art. 72 alin. (4) Cod penal, în vigoare la momentul judecării cauzei în prima instanță, și anume de starea de recidivă. Astfel, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a specifica faptul că, de către instanța de apel neîntemeiat a fost menținută sentința în partea stabilirii tipului penitenciarului de tip închis față de inculpați, reieșind din starea de recidivă, or, după cum urmează din materialele cauzei, la momentul săvârșirii infracțiunii nici unul din inculpați nu aveau antecedente penale, mai mult infracțiunea prevăzută de art. 188 16 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, pentru care au fost condamnați inculpații face parte din categoria infracțiunilor grave conform art. 16 alin. (4) Cod penal. Analizat textul deciziei instanței de apel ( f.d. 228-280 Vol. VI), Colegiul penal lărgit constată că, de către instanța de apel, la menținerea sentinței în latura penală s-au reținut aceleași argumente invocate de către prima instanță la stabilirea tipului penitenciarului față de inculpați, totodată nu s-a ținut cont că prin Legea nr. 163 din 20.07.2017, în vigoare din 20 decembrie 2017, deja în vigoare la momentul adoptării deciziei instanței de apel s-a modificat art. 72 alin. (4) Cod penal, prin – „În penitenciare de tip închis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave.” fiind exclusă sintagma – „precum și persoanelor care au săvârșit infracțiuni ce constituie recidivă”. Astfel, având în vedere prevederile art. 10 Cod penal, care reglementează efectul retroactiv al Legii penale mai favorabile și faptul că după cum urmează din materialele cauzei, inculpații Bulala Vladimir și Ciloci Igor au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, pentru care este prevăzută o pedeapsă sub formă de închisoare de la 8 la 10 ani, această infracțiune făcând parte din categoria celor grave, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia de a casa parțial decizia instanței de apel și sentința și de a schimba tipul penitenciarului în care își executa pedeapsa inculpații din penitenciar de tip închis în penitenciar de tip semiînchis, conform prevederilor art. 72 alin. (3) Cod penal, care prevede că „ în penitenciare de tip semiînchis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave, săvîrșite cu intenție.” În conformitate cu prevederile art. 426 Cod de procedură penală instanța de recurs examinează cauza prin extindere cu privire la persoanele în privința cărora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se referă, putînd hotărî și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai gravă, dacă s-a decis admisibilitatea recursului. Astfel Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, au fost declarate recursuri ordinare de către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului Ciloci Igor, de către inculpatul Ciloci Igor, de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului Bulala Vladimir, însă prin sentință s-a dispus și condamnarea lui Ciloci Lilian, fiindu-i stabilită executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, ce în prezent este greșit. Prin urmare, având în vedere faptul că tipul penitenciarului stabilit prin sentința din 20 noiembrie 2017, menținută de către instanța de apel față de inculpatul Ciloci Lilian are un regim mai sever, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia de a aplica și față de inculpatul Ciloci Lilian prevederile art. 10 Cod penal și art. 72 alin. (3) Cod penal, care sunt mai favorabile pentru el, fiindu-i stabilită și lui executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit constată că urmează a fi casată decizia instanței de apel și sentința în partea stabilirii tipului penitenciarului față de 17 inculpații Ciloci Igor, Bulala Vladimir și prin extindere și față de inculpatul Ciloci Lilian ținând cont deprevederile art. 10 Cod penal și de dispozițiile din art. 72 alin. (3) Cod penal.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului Ciloci Igor, de către inculpatul Ciloci Igor, de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului Bulala Vladimir, casează în partea stabilirii tipului de penitenciar decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2018 și sentința Judecătoriei Orhei ( sediul Central ) din 20 noiembrie 2017 în cauza penală privindu-i pe Ciloci Igor XXX, Bulala Vladimir XXX și prin extindere în privința lui Ciloci Lilian XXX, rejudecă cauza în această parte pronunțând următoarea hotărâre. Lui Ciloci Igor XXX, Bulala Vladimir XXX și Ciloci Lilian XXX se stabilește executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest se mențin prevederile deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 decembrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Guzun Ion Boico Victor 18