1ra-1486/18 — art. 186 al. 2 lit. b, c, d, CP

1ra-1486/18 — art. 186 al. 2 lit. b, c, d, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-1486/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Procopciuc Serghei în numele inculpaților Chistol Ion și Chistol Ștefan,

prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Orhei sediul Șoldănești din 22

ianuarie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie

2018, în cauza penală privindu-i pe

Chistol Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar din

satul xxxxxx, domiciliat în xxxxx.

Chistol Ștefan xxxxx născut la xxxxx, originar și

domiciliat în satul xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Chistol Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de un an

închisoare.

La fel, Chistol Ion, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 208 alin. (1) Cod Penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de un an

închisoare.

Conform art. 84 alin.(1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul,

parțial, al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă 1 (un) an 6 (șase)

luni închisoare.

Conform art. 90 Cod Penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicată lui Chistol Ion pe un termen de doi ani.

Prin aceeași sentință Chistol Ștefan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa sub forma de un an închisoare.

Conform art. 90 Cod Penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicată lui Chistol Ștefan pe un termen de un an.

Prin sentința nominalizată Chistol Ianuș, potrivit art. 54 alin. (1), (2) Cod Penal

a fost liberat de răspundere penală, potrivit art. 104 Cod Penal și aplicată în privința

acestuia măsura de constrângere cu caracter educativ: încredințarea minorului pentru

supraveghere părinților până la atingerea majoratului.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Caț Boris în mărime de 4100 lei s-a

admis în principiu, dar asupra cuantumului ei se va expune instanța civilă.

S-a respins ca neîntemeiată solicitarea procurorului vis-a-vis de încasarea din

contul inculpaților a sumei în mărime de 3132,6 lei cu titlu de cheltuielii de judecată.

Ion la 06 ianuarie 2017, în jurul orei 03.30 min., în urma înțelegerii prealabile și

împreună cu frații Chistol Ștefan și minorul Chistol Ianuș, aflându-se în satul xxxxx,

cu scop de profit și de a sustrage bunurile altei persoane, a pătruns în gospodăria lui

Caț Boris de unde din garaj, pe ascuns au sustras: un acumulator de model „Vesta” în

sumă de 1200 lei, un radiocasetofon de model „Samsung” în sumă de 500 lei, două

discuri auto R-14, un polizor unghiular de model „Makita” în sumă de 1000 lei,

cauzându-i părții vătămate Caț Boris o daună materială în proporții considerabile în

sumă totală de 3800 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chistol Ion a comis infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în

alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot el, la 06 ianuarie 2017, în jurul orei 03.30 min., aflându-se în satul xxxxx

având scop de profit și intenția de a sustrage bunurile altei persoane, cunoscând cu

certitudine că fratele Chistol Ianuș este minor, l-a atras la activitatea criminală,

manifestată prin sustragerea pe ascuns de la Caț Boris din garaj a unui acumulator de

model „Vesta” în sumă de 1200 lei, un radiocasetofon de model „Samsung” în sumă

de 500 lei, două discuri auto R-14, un polizor unghiular de model „Makita” în sumă

de 1000 lei, cauzându-i părții vătămate Caț Boris o daună materială în proporții

considerabile în sumă totală de 3800 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chistol Ion a comis infracțiunea

prevăzută de art. 208 alin.(1) din Cod penal - atragerea minorului la activitate

criminală sau determinarea lor la săvârșirea unor fapte imorale, după indicii atragerea

minorului la activitate criminală de o persoană care a atins vârsta de 18 ani.

Prin sentința nominalizată s-a mai constatat, că inculpatul Chistol Ștefan la 06

ianuarie 2017, în jurul orei 03.30 min., în urma înțelegerii prealabile și împreună cu

frații Chistol Ion și minorul Chistol Ianuș, aflându-se în satul xxxxx, cu scop de profit

și de a sustrage bunurile altei persoane, a pătruns în gospodăria lui Caț Boris de unde

din garaj, pe ascuns au sustras: un acumulator de model „Vesta” în sumă de 1200 lei,

un radiocasetofon de model „Samsung” în sumă de 500 lei, două discuri auto R-14,

un polizor unghiular de model „Makita” în sumă de 1000 lei, cauzându-i părții

vătămate Caț Boris o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de

3800 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chistol Ștefan a comis infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) din Cod penal - furtul, adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în

alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Prin aceeași sentință s-a stabilit că inculpatul minor Chistol Ianuș la 06 ianuarie

2017, în jurul orei 03.30, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu frații Chistol

Ion și Chistol Ștefan, aflându-se în satul xxxxx, cu scop de profit și de a sustrage

bunurile altei persoane, a pătruns în gospodăria lui Caț Boris de unde din garaj, pe

ascuns au sustras: un acumulator de model „Vesta” în sumă de 1200 lei, un

radiocasetofon de model „Samsung” în sumă de 500 lei, două discuri auto R-14, un

polizor unghiular de model „Makita” în sumă de 1000 lei, cauzându-i părții vătămate

Caț Boris o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 3800 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chistol Ianuș a comis infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) din Cod penal - furtul, adică sustragerea

pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere

în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Serghei în interesele inculpaților Chistol Ion și Chistol Ștefan prin care invocă

ilegalitatea sentinței de condamnare din care motiv urmează a fi casată.

3.1 În motivarea cerințelor sale avocatul a invocat, că din probele cercetate în

cadrul ședinței de judecată, s-a constatat că învinuirea înaintată inculpaților Chistol

Ion pe art. 186 alin.(2) lit. c), d), art.208 alin.(1) Cod Penal și Chistol Ștefan pe art.

186 alin.(2) lit. c), d) Cod Penal este bazată numai pe declarațiile părții vătămate Caț

Boris și declarațiile martorului Boiescu Elena, care concubinează cu Caț Boris,

locuind într-o gospodărie comună în satul xxxxx și este o persoană cointeresată să

dea declarații în favoarea lui Caț Boris, astfel consideră că instanța de judecată urma

să dea o apreciere critică declarațiilor martorului Boiescu Elena.

În aceeași ordine de idei, partea apărării, în susținerea poziției invocate critică

referințele procurorului și a instanței de judecată la procesul verbal de cercetare la

fața locului în gospodăria lui Caț Boris de unde au dispărut bunurile indicate în

rechizitoriu, considerând că nu sunt temeinice, deoarece contravin probelor din dosar

și anume:

Caț Boris pe data de 10.01.2017 a înaintat plângere la IP Șoldănești de atragere

la răspundere a persoanelor care i-au sustras bunurile indicate în rechizitoriu.

Procesul-verbal de cercetare la fața locului în gospodăria lui Caț Boris se efectuează

pe data de 06.01.2017, adică până la depunerea plângerii lui Caț Boris la IP

Șoldănești, iar în sentință deja se face referire de acum la procesul verbal de cercetare

la fața locului în gospodăria lui Caț Boris de pe data de 26.01.2017.

Cu referire la circumstanțe relevate, partea apărării invocă că procesul-verbal de

cercetare la fața locului în gospodăria lui Caț Boris a fost efectuat pe data de

26.01.2017, menționând că efectuarea acestor acțiuni de către colaboratorii IP

Șoldănești - de cercetare în gospodăria lui Caț Boris, urmau a fi executate imediat pe

urme fierbinți, pe data de 10.01.2017, când a fost depusă plângerea cetățeanului Caț

Boris la IP Șoldănești, conform cerințelor stabilite în art. 118 CPP și nu peste 16 zile

după adresarea lui X la poliție.

În același context, în opinia părții apelante, termenul de 16 zile după adresare

despre furt, este un termen destul de mare și s-ar putea presupune că și altcineva în

afară de inculpați puteau să comită asemenea sustragere. Cu toate acestea, în

gospodăria presupusului bănuit Chistol Vasile cercetarea la fața locului s-a efectuat

imediat în ziua adresării lui Caț Boris la IP Șoldănești pe data de 10.01.2017.

De asemenea, partea apărării mai indică în motivarea cererii de apel, că prin

noțiunea de pătrundere se înțelege intrarea ilegală, pe ascuns sau deschis, într-o

încăpere, în alt loc pentru depozitare sau locuință cu scopul săvârșirii furtului, jafului

sau tâlhăriei.

Astfel indică, că în ședința de judecată partea vătămată Caț Boris, precum și

martorul Boiescu Elena au declarat că în noaptea de 06.01.2017 au fost treziți de un

zgomot de bătăi în fereastră, care s-a dovedit a fi produs de frații Chistol. Inculpații

Chistol Ion, Chistol Ștefan la fel au declarat în ședința de judecată, că înainte de a

intra în gospodăria lui Caț Boris au bătut în poartă, apoi văzând că nimeni nu

răspunde, au intrat în ogradă și au bătut în geam.

În acest sens apărarea susține, că dacă frații Chistol aveau intenția să sustragă

bunurile din gospodăria lui Caț Boris, atunci nu era necesar să-l trezească pe Caț

Boris și să ceară acumulatorul, dar se limitau numai cu sustragerea bunurilor și

plecau neobservați.

Prin urmare, consideră avocatul, că în speța dată, intenția inculpaților Chistol

Ion și Chistol Ștefan de sustragere a bunurilor din gospodăria lui Caț Boris de către

instanța de judecată nu a fost dovedită, iar scopul inculpaților Chistol Ion și Chistol

Ștefan era de a întoarce acumulatorul care aparține familiei lor, considerând că

acțiunile inculpaților urmau a fi calificate ca samavolnicie (art. 352 CP) sau violare

de domiciliu.

În concluzia celor relevate, partea apelantă solicită admiterea cererii de apel,

casarea sentinței primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit ordinii

stabilite pentru prima instanță, prin care Chistol Ion pe art. 186 alin.2 lit. c) și d), art.

208 alin. (1) Cod Penal și Chistol Ștefan pe art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod Penal să

fie achitați.

fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Procopciuc Serghei în

interesele inculpaților Chistol Ion și Chistol Ștefan și menținută fără modificări

sentința Judecătoriei Orhei (sediul Șoldănești) din 22 ianuarie 2018 privind

condamnarea lui Chistol Ion, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin.(2) lit. b), c), d), art. 208 alin. (1) Cod Penal și a lui Chistol Ștefan pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal.

4.1 Pentru a pronunța hotărârea dată, instanța de apel a constatat cu certitudine,

că Chistol Ion a comis infracțiunea imputată lui și că acțiunile acestuia au fost corect

calificate de către instanța de fond în baza art. 186 alin.(2) lit. b),c),d) din Cod penal -

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe

persoane, prin pătrundere în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile și art. 208 alin.(1) din Cod penal - atragerea minorului la activitate

criminală sau determinarea lor la săvârșirea unor fapte imorale, după indicii

atragerea minorului la activitate criminală de o persoană care a atins vârsta de 18

ani, iar Chistol Ștefan a comis infracțiunea imputată lui și că acțiunile acestuia au fost

corect calificate de către instanța de fond în baza art. 186 alin.(2) lit. b),c),d) din Cod

penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de

mai multe persoane, prin pătrundere în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile or, la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe ce

indică cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate.

Referindu-se la apelul declarat de apărătorul inculpatului, instanța de apel a

constatat că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate, a fost

confirmată pe deplin prin: - plângerea depusă la data de 10.01.2017 de partea

vătămată Caț Boris, prin care solicită organelor de poliție să atragă la răspundere pe

Chistol Ion, Chistol Ștefan și Chistol Ianuș pentru faptul că i-a sustras din garaj mai

multe bunuri, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil (Vol. I,

f.d.15); proces-verbal de cercetare la fața locului din 10.01.2017, conform căruia

obiectul cercetării a fost gospodăria cet. Chistol Vasile din s. Rogojeni, r-nul

Șoldănești, iar de la fața locului a fost ridicat un acumulator de culoare sur cu negru ,

cu inscripția „Silver” (Vol. I, f.d.18-19); proces - verbal de confruntare din

16.05.2017 între partea vătămată Caț Boris și bănuitul Chistol Ianuș (Vol. I, f.d.109);

declarațiile părții vătămate Caț Boris (Vol. I, f.d.226-229); declarațiile martorului

Boiescu Elena(Vol. I, f.d.230-232); declarațiile martorului Chistol Vasile (Volumul I,

f.d.233-236).

Totodată, instanța de apel a preluat concluziile primei instanțe referitor la

infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) Cod Penal, săvârșită de inculpatul Chistol

Ion și a reiterat, că inculpatul Chistol Ion este fratele mai mare al inculpatului minor

Chistol Ianuș, care cunoștea cu certitudine despre minoratul fratelui său, iar în acest

sens se constată ferm, că acțiunile inculpatului Chistol Ion întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal or, obiectul

juridic special al acestei infracțiuni îl constituie relațiile sociale cu privire ia

dezvoltarea socială, spirituală și morală a minorului, iar un indiciu obligatoriu al

laturii subiective propriu infracțiunii îl constituie faptul că cel matur își dă perfect

seama că persoana antrenată de el într-o infracțiune nu a atins majoratul. Implicarea

minorilor într-o activitate criminală reprezintă acțiuni conștiente ale persoanei mature

responsabile îndreptate spre formare la minori a dorinței (tendinței) de a participa la

săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel luând în considerare particularitățile ce

caracterizează infracțiunea prevăzută de art.186 Cod penal, a reținut ca fiind

întemeiată și concluzia instanței de fond care ferm a constatat că inculpații Chistol

Ion, Chistol Ștefan și Chistol Ianuș au comis infracțiunea de furt or, cumulul de probe

pertinente și concludente prezentate în sprijinul învinuirii cercetate și apreciate de

către prima instanță în cadrul examinării cauzei penale și care au fost supuse

verificării în instanța de apel, dovedesc în întregime vinovăția inculpaților, iar

temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu au fost stabilite, acestea

fiind obținute cu respectarea normelor de procedură penală, coroborează între ele și

pe deplin dovedesc vinovăția inculpaților.

În prezența acestor constatări, instanța de apel a respins argumentele avocatului

precum, că acțiunile de cercetare a locului infracțiunii din gospodăria părții

vătămate Caț Boris nu ar fi fost efectuate conform prevederilor art. 118 Cod

procedură penală, și doar peste 16 zile după adresarea ultimului la poliție și nu în

aceeași zi, pe „urme fierbinți” așa cum au fost efectuate la domiciliul tatălui

inculpaților or, potrivit materialelor cauzei, se atestă că acțiunile de cercetare la fața

locului în gospodăria părții vătămate Caț Boris au avut loc pe data de 06.01.2017,

care au fost efectuate în baza înștiințării telefonice, fapt ce este specificat în procesul

verbal de cercetare la fața locului din 06.01.2017, iar din conținutul acestei înștiințări

datate cu „06 ianuarie 2017”, rezultă că Caț Boris a comunicat că în noaptea de 05

spre 06 ianuarie 2017 că persoane cunoscute lui i-au sustras din garaj anumite bunuri.

Prin urmare, organul de urmărire penală a efectuat acțiunile de urmărire penală pe

„urme fierbinți” așa cum și-ar fi dorit apărarea, însă luând în considerare că fapta

penală a fost comisă în ajunul sărbătorilor de Crăciun - 06.01.2017, instanța de apel

nu a considerat dubios faptul că plângerea părții vătămate a fost înregistrată cu data

de 10.01.2017, motiv din care argumentele apărării au fost respinse.

La fel, cu referire la alegațiile apelantului care a invocat în susținerea poziției de

apărare, că inculpații Chistol Ion și Chistol Ștefan urmează a fi achitați din motiv că

nu au săvârșit infracțiunea pentru care sunt acuzați, iar învinuirea înaintată lor este

bazată numai pe declarațiile părții vătămate și a concubinei acesteia, audiată în

calitate de martor, declarațiile căreia urmau a fi apreciate critic pentru că ar fi o

persoană cointeresată, instanța de apel le-a respins or, declarațiile martorului

Boiescu Elena, nu sunt unicele probe care indică culpabilitatea inculpaților în

comiterea infracțiunilor imputate, vinovăția acestora fiind confirmată și alte acte

anexate de organul de urmărire penală și prin depozițiile părții vătămate, care a fost

preîntâmpinat de răspundere penală, declarațiile căruia instanța nu le supune careva

dubii, or partea vătămată a declarat ferm că bunurile sustrase erau în garaj înainte de

a merge la culcare, iar după vizita de noapte a inculpaților a depistat lipsa acestora.

Mai mult, atât partea vătămată, cât și martorul Boiescu Elena au declarat că Caț

Boris a ieșit afară după ce concubina sa (martorul Boiescu Elena) i-a comunicat că

cineva scoate lucruri din garaj, iar după voce l-a recunoscut pe inculpatul Chistol Ion,

iar în momentul când a ieșit afară, în ogradă a fost întâlnit de toți trei frați Chistol,

prin urmare, versiunea părții apărării precum că altcineva ar fi putut să sustragă

bunurile din garajul părții vătămate se respinge ca neîntemeiată.

Subsecvent, instanța de apel a reținut în acest sens și concluziile primei instanțe

care a apreciat critic declarațiile martorului Chistol Vasile, or corect s-a remarcat că

acesta este tatăl inculpaților, iar declarațiile univoce ale acestuia nu pot confirma o

poziție de alibi precum se invocă.

De asemenea, instanța de apel a reținut și faptul remarcat de către prima instanță

precum că până la începerea cercetării fondului cauzei, inculpații au încercat a se

împăca cu partea vătămată, fiind de acord să recupereze benevol prejudiciul cauzat

prin infracțiune, or just s-a subliniat că o persoană care nu a comis fapta

prejudiciabilă și se consideră nevinovată nu încearcă să se împace cu partea vătămată.

Prin urmare, instanța de apel a preluat constatările instanței de fond asupra

calificării și încadrării juridice a faptelor inculpaților Chistol Ion și Chistol Ștefan,

care au fost deduse din caracteristicile infracțiunilor imputate și care se regăsesc cu

certitudine în temeiul art. 208 alin.(1) și a art.186 alin.(2) lit. b),c),d) Cod penal.

Referindu-se la chestiunea individualizării pedepsei, instanța de apel s-a raliat la

concluziile enunțate în sentință și a considerat că prima instanță just și întemeiat a

stabilit categoria și termenul pedepsei penale, și corect a considerat că inculpatul

Chistol Ion urmează a fi condamnat pe art. 208 alin.(1) Cod penal prin stabilirea unei

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de un an și în baza art.186 alin.(2) lit.

b),c),d) Cod Penal, prin stabilirea unei pedepsei sub formă de închisoare pe un termen

de un an, iar prin aplicarea art. 84 alin.(1) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de un an și 6 luni, iar prin aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei

închisorii pe un termen de 2 (doi) ani.

La fel, Colegiul penal a conchis, că instanța de fond corect a statuat că inculpatul

Chistol Ștefan urmează a fi condamnat pe art. 186 alin.(2) lit. b),c),d) Cod Penal, prin

stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de un an, iar prin

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei închisorii pe un termen de un an.

Cu referire la încasarea în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de

3132,6 lei, instanța de apel a considerat că prima instanță de asemenea corect a dispus

respingerea încasării acestora din contul inculpaților or, acestea au fost suportate

pentru acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea

învinuirii, care sunt puse în sarcina acuzării de stat.

Procopciuc Serghei în numele inculpaților Chistol Ion și Chistol Ștefan, indicând

temeiul art. 427 alin.(1) pct.8) Cod procedură penală, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei atacate, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care Chistol Ion și

Chistol Ștefan să fie achitați de comiterea infracțiunilor încriminate.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat aceleași motive din cererea

de apel.

inculpaților Chistol Ion și Chistol Ștefan, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.

(1) pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că motivele

invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel și o altă

opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei.

materialele cauzei, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Colegiul penal lecturând textul recursului reține că, recurentul pledează asupra

achitării inculpaților, temei ce se raportează la prevederile pct. 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, unde este stipulat că „hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii”.

Cu referire la criticele invocate de avocatul Procopciuc Serghei în numele

inculpaților Chistol Ion și Chistol Ștefan sub aspectul pct. 8 alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept prescris în art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prevede, că hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod

penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că inculpații nu au săvârșit infracțiunile imputate, iar probele nu coroborează

între ele, Colegiul penal o consideră ca neîntemeiată.

Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința de

judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de

cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor

de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se

argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpaților Chistol

Ion, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. b), c), d), art. 208

alin. (1) Cod Penal și a lui Chistol Ștefan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal.

Totodată, instanța de apel menținând sentința primei instanțe și-a argumentat

soluția prin faptul că, din declarațiile părții vătămate Caț Boris, a martorilor și din

probele materiale administrate în cauză, cert se demonstrează comiterea de către

inculpați a infracțiunilor încriminate, probe care sânt descrise amănunțit în punctul 34

a deciziei atacate.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs,

referitor la nevinovăția acestora, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel,

asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra

tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform

practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

Instanța de recurs conchide că toate probele materiale administrate în cauză

coroborează între ele și indică direct la Chistol Ion, că a comis infracțiunile prevăzute

de art. 186 alin.(2) lit. b), c), d), art. 208 alin. (1) Cod Penal și la Chistol Ștefan că a

comis infracțiunile prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal.

La fel, instanța de recurs menționează, că recurentul își motivează solicitările

prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a

probelor nu se conțin între temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, astfel că criticele formulate împotriva hotărârilor judecătorești atacate nu sunt

motivate sub aspectul casării acestora, ca fiind ilegale. Astfel spus, reaprecierea

probelor, în modul propus de către apărătorul inculpaților, nu se încadrează în

prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece reaprecierea probelor

nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în recurs se verifică numai

chestiunile de drept.

Totodată, în același context, urmează a se remarca, că la această etapă a

procedurilor, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanța de apel, întrucât aceasta este atributul exclusiv al primei

instanțe și instanței de apel.

Din acest punct de vedere se atestă că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de

drept prevăzute în pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și semnalate de

apărătorul inculpaților, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursului

ordinar declarat în speța dată, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Procopciuc

Serghei în numele inculpaților Chistol Ion și Chistol Ștefan, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2018, în cauza penală

privindu-i pe Chistol Ion xxxxx și Chistol Ștefan xxxxx ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 11 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie