1ra-1199/2019 — art. 188 al. 2 lit. b, c, d,e, f CP

1ra-1199/2019 — art. 188 al. 2 lit. b, c, d,e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1199/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

06 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Dilion Dorina în numele inculpatului Godorogea Nicolai, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2019, în

cauza penală privindu-l pe

Godorogea Nicolai Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Godorogea Nicolai a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c),

d), e) și f) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 6 (șase) ani și 4 (patru) luni cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-au încasat de la Godorogea Nicolai cheltuielile judiciare în sumă de 1324 lei.

aproximativ la orele 19:30 în s. Ciorești, r-n Nisporeni, acționînd intenționat de comun

acord cu Guțanu Victor, urmărind premeditat scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, avînd pe cap cîte o cagulă pentru a nu li se vedea fața, au pătruns prin acces

liber în locuința cet. Axentii Andrei, din s. Ciorești, r-n Nisporeni, după care i-au aplicat

acestuia o lovitură cu un obiect contodent dur în regiunea capului, ulterior aplicîndu-i

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i conform

raportului de expertiză judiciară nr. 465 din 15.12.2017 plagă în regiunea occipitală,

excoriații pe obrazul stîng, spate și pe cutia toracică și echimoza pe gît pe partea

1

dreaptă, în continuare, el împreună cu Guțanu Victor, au legat de mîni și de picioare

victima Axentii Andrei, l-au electrocutat cu un electroșoc, l-au amenințat cu o armă de

foc, după care au sustras din locuința sa bani în sumă de 4 650 euro și 210 lei MDL,

două fragmente de lanț din metal de culoare aurie confecționate din aliaj pe bază de

aur cu greutatea de 0,89 gr. la prețul de 612,74 lei, o verighetă din metal de culoare

aurie confecționată din aliaj pe bază de aur cu greutatea de 4,87 gr. la prețul de 3552,87

lei, o brățară din metal de culoare argintie confecționată pe bază de argint cu greutatea

de 11,40 gr. la prețul de 99.27 lei, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material în

proporții considerabile în sumă de totală de 100 995,54 lei.

Prima instanță a calificat fapta incriminată inculpatului în baza art. 188 alin. (2)

lit. b), c), d), e), f) Cod penal adică tîlhăria - atacul săvîrșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate, săvîrșit de două persoane mascate, prin pătrundere în încăpere,

cu aplicarea armei și a altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

prin care a solicitat casarea parțială a sentinței din 02.08.2018 pronunțată de

Judecătoria Ungheni, în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri în

această latură, aplicînd inculpatului Godorogea Nicolai o pedeapsă minimă prin prisma

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, cu aplicarea art.901 Cod penal, cu

suspendarea parțială a executării pedepsei.

În susținerea apelului, s-a invocat că instanța a aplicat o pedeapsă prea aspră

stabilindu-i șase ani și patru luni, deoarece pedeapsa minimă prin prisma art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală este de 5 ani 4 luni. Partea vătămată a solicitat instanței

ca inculpatul să nu fie pedepsit aspru, deoarece a înțeles și s-a căit sincer de cele

comise. De către instanța de judecată la determinarea aplicării unei pedepse juste,

corecte, atît sub aspectul restabilirii de drept încălcate, cît și prin punctul de vedere al

nevoii de reeducare a făptuitorului, nu s-a ținut cont de prevederile art. 7, 75-88 Cod

penal. Apelantul a considerat că în cazul dat, prevederile art.901 Cod penal trebuie să

fie aplicate, deoarece numai o așa pedeapsă își va atinge scopul pedepsei penale.

a fost respins, ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Rusnac Aliona, în numele

inculpatului, și menținută sentința primei instanțe.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a remarcat că potrivit procesului -

verbal inculpatul a refuzat deplasarea la ședințele de judecată în apel din 05 februarie

2019, iar potrivit concluziilor medicului, acesta poate participa la judecarea cauzei în

apel; refuzul inculpatului fiind confirmat de Directorul Penitenciarului nr. 13 Chișinău

Pîntea I.

Prin urmare, în cazul dat inculpatul, fiind în stare de arest, a refuzat să fie adus în

ședința de judecată și acest refuz a fost confirmat de administrația locului de detenție.

2

În ședința de judecată în apel n-a fost invocată necesitatea administrării de noi

probe, precum și n-au fost formulate cereri privind cercetarea suplimentară a probelor

administrate în prima instanță; au fost verificate declarațiile și probele materiale

examinate în ședința de judecată în fond.

Instanța de apel a menționat că judecata s-a desfășurat pe baza probelor

administrate în faza urmăririi penale, conform procedurii speciale prevăzute la art. 3641

Cod de procedură penală, astfel legalitatea sentinței atacate este verificată sub aspectele

de drept: dacă există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în

limitele legii.

La soluționarea chestiunii ce vizează pedeapsa aplicată inculpatului, care, de fapt,

și a fost obiectul apelului, s-a considerat, că prima instanță a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 7, 61, 72 și 75 Cod penal, precum și celor din art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală, inculpatul a beneficiat de reducerea cu 1/3 a limitei de pedeapsă

prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost condamnat - închisoare.

Prima instanță motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă, relevând în

cuprinsul sentinței circumstanțele cauzei, persoana inculpatului, categoria infracțiunii

săvârșite, influența pedepsei asupra corectării și reeducării inculpatului și, în așa mod,

just a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin aplicarea

închisorii, în mărimea fixată.

Temei pentru condamnarea inculpatului cu suspendarea parțială a executării

pedepsei cu închisoare nu s-a constatat.

Interpretarea judiciară a prevederilor art. 901 Cod penal, care constituie sediul

instituției condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei, în raport cu

circumstanțele cauzei, persoana inculpatului și gravitatea infracțiunii săvârșite, precum

și cu scopul legii penale enunțat la art. 61 alin. (2) Cod penal determină concluzia că

în speță nu există temei legal pentru aplicarea acestora.

Instanța de apel a menționat că temei legal pentru aplicarea pedepsei mai blânde

decât cea prevăzută de lege nu există, deoarece în cauză nu s-au constatat circumstanțe

excepționale sau alte cauze, ce justifică aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că pedeapsa cu închisoare este în limitele

legii.

Relevante, în sensul concluziei formate cu privire la pedeapsa penală, sunt

considerentele cuprinse în sentință: „... ținând cont de cele expuse anterior, și anume

că partea vătămată Axentii A. nu are pretenții de ordin material și moral, nu insistă la

o pedeapsă aspră, i-a fost reparat integral prejudiciul cauzat de către inculpat, la

întreținere are un copil minor, se caracterizează pozitiv și apreciind în ansamblu

complet și obiectiv probele administrate, instanța de judecată consideră rezonabilă

aplicarea în privința inculpatului o pedeapsă cu închisoare.” (vol. II, f. d. 47-48).

În afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, examinând

aspectele de fapt și de drept ale cauzei conform cerințelor din art. 409 alin. (2) Cod de

3

procedură peenală, instanța a concluzionat că nu există temeiuri de a interveni în

sentință.

Urmărirea penală și judecata în fond s-au desfășurat cu respectarea procedurii

prevăzute de lege și, respectiv, nu s-au constatat încălcări care atrag nulitatea actelor

procedurale efectuate.

Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul, prin cerere scrisă, a declarat

că recunoaște săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform procedurii prevăzute

de art. 3641 Cod de procedură penală.

Instanța de judecată, prin încheiere a admis cererea inculpatului, astfel judecata s-

a desfășurat, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a menționat că starea de fapt și de drept constatată de prima

instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în

cuprinsul sentinței.

Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de art. 3641 alin.

(7) Cod de procedură penală.

Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute

legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală.

Colegiul penal a menționat că calificarea infracțiunii este corectă, prin

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzută la

art. 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) și f) Cod penal: tâlhăria, atacul săvîrșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

sau sănătatea persoanei agresate, săvîrșit de două persoane mascate, prin pătrundere

în încăpere, cu aplicarea armei și a altor obiecte folosite în calitate de armă, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Dorina în numele inculpatului Godorogea Nicolai, în termen, prin care indicînd

temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.4), 6), 10) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de

apel.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- judecata a avut loc fără participarea inculpatului;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- în ședința de judecată din 18 octombrie 2018, inculpatul nu a fost escortat din

motive tehnice, respectiv, nu din vina acestuia;

4

- ședința din 22 noiembrie 2018 nu a avut loc, inculpatul Godorogea Nicolai fiind

prezent;

- la 18 decembrie 2018, Godorogea Nicolai nu a fost escortat în ședința de

judecată din motive tehnice;

- la 05 februarie 2019, inculpatul nu a fost prezent în ședința de judecată, invocând

motive de sănătate, fapt susținut și de apărătorul D. Dilion;

- necătând la circumstanțele relatate, Colegiul a ales de a reține asupra

argumentelor pur formale invocate de acuzatorul de stat, precum că inculpatul se

eschivează cu rea-credință de a se prezenta în instanță și a procedat la examinarea

apelului în lipsa inculpatului, cu trimitere la concluzia medicului despre posibilitatea

inculpatului de a participa la judecarea cauzei în apel și confirmarea refuzului de

Directorul Penitenciarului nr.13-Chișinău, I. Pîntea;

- în contextul celor expuse, se reține: în situația în care refuzul inculpatului nu a

fost confirmat de apărător, instanța urma să dispună un alt termen de judecare a cauzei,

or, în condițiile prevăzute de art.321 alin.(21) Cod de procedură penală, să dispună

aducerea silită a inculpatului în instanța de judecată pentru a-și confirma refuzul de a

participa la judecarea cauzei;

- mai mult decât atât, conform registrului medical deținut de Penitenciarul nr.13-

Chișinău, (copia extrasului se anexează), la 05.02.2019 Godorogea Nicolai a fost

examinat, prezentând acuze de dureri, inflamații, febră - 38,4;

- în prezența circumstanțelor dezvăluite mai sus, prin examinarea apelului în lipsa

inculpatului, s-a afectat dreptul persoanei - accesul la justiție, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană și art. 20 din Constituție, dar și art. 19 și 427 din Codul de

procedură penală;

- dincolo de cele relatate, instanța de apel s-a expus superficial asupra cerinței

privind aplicarea în privința inculpatului prevederilor art. 79 Cod penal, modificat prin

LP 163 din 20.07.2016 în vigoare din 20.12.2017;

- așa fiind spus, instanța de apel, constatând eronat în speța dată lipsa

circumstanțelor atenuante, a lăsat fără apreciere disponibilitatea inculpatului la

efectuarea promtă a justiției prin: recunoașterea vinovăției, colaborarea cu organul de

urmărire penală, precum și prin consimțământul de examinare a cauzei în procedură

simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală;

- mai mult, Colegiul, a lăsat fără apreciere faptul restituirii daunelor materiale și

morale părții vătămate, precum și nu a ținut cont de faptul că partea vătămată nu are

careva pretenții față de inculpat și nu a insistat la o pedeapsă aspră;

- concluzia instanței de apel că inculpatul urmează a fi pedepsit cu izolarea de

societate pentru perioada integrală a pedepsei, fără aplicarea prevederilor art. 90/1 Cod

penal, în opinia apărării, este contrară esenței dreptului penal și contravine normelor

naționale;

- astfel, instanța de apel, nu a reținut asupra faptului că executarea integrală a

pedepsei cu închisoarea stabilite inculpatului Godorogea Nicolai semnifică implicarea

5

acestuia în mediul carceral pe o perioadă îndelungată, fără a ține cont că inculpatul este

o persoană relativ tânără, fiind la prima abatere de la lege penală, iar executarea

pedepsei integrale cu închisoarea ar fi în stare să-i dăuneze, mai mult decât să fie

benefică acestuia și societății prin crearea dificultăților de resocializare a

condamnatului;

- recurentul menționează că instanțele de judecată trebuie să studieze multilateral,

în deplină măsură și obiectiv, toate circumstanțele și datele care caracterizează atât

negativ, cât și pozitiv persoana inculpatului și care au o importanță esențială pentru

stabilirea categoriei și mărimii pedepsei.

inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

Procurorul menționează că din materialele cauzei penale, s-a constatat, că instanța

de apel menținînd sentința instanței de fond în partea stabilirii pedepsei în baza art.188

alin.(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, și-a argumentat suficient soluția în sensul

pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de

aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, iar în final stabilindu-i lui Nicolai

Godorogea, o pedeapsă echitabilă.

cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din conținutul recursului, avocatul Dilion Dorina în numele

inculpatului Godorogea Nicolai, semnalează faptul că, instanța de apel a examinat

apelul părții apărării în lipsa inculpatului Godorogea Nicolai, care nu a fost escortat în

ședința de judecată din motive de sănătate.

Astfel, Colegiul penal lărgit verificând argumentele recurentului și cursul

procesului de judecată în instanța de apel, consideră justificată incidența temeiul de

drept pentru recurs prevăzut de art.427 alin. (1) pct.4) Cod de procedură penală, potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când judecata a avut loc fără

participarea.......inculpatului, .... când participarea lui era obligatorie potrivit legii.

6

Examinând argumentele recursului prin prisma temeiului de casare stabilit,

Colegiul penal lărgit constată că acesta și-a găsit confirmare în speța dedusă judecății,

iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din considerentele ce urmează.

Conform art.412 alin.(3) Cod de procedură penală, judecarea apelului se face cu

citarea părților și înmânarea copiilor de pe apel.

Conform art.413 alin.(1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică

regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței

de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit prevederilor art.414 alin.(1), (5) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În conformitate cu art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, au

fost ignorate la judecarea cauzei de către instanța de apel.

La acest capitol, instanța de recurs ordinar ține să menționeze, că asigurarea

dreptului la apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de judecare a cauzei

cu respectarea principiului contradictorialității, întrucât participarea inculpatului în

procesul penal asigură protejarea drepturilor și libertăților prevăzute de lege și

contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate aspectele și multilaterală a cauzei, ultimul

având acces deplin la procesul de înfăptuire a actului de justiție în privința sa.

Potrivit art.321 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă

instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor

prevăzute de prezentul articol la alin. (2), precum sunt: pct.2) când inculpatul, fiind în

stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este

confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia.

Colegiul penal lărgit, conchide că eroarea instanței de apel constă în faptul că,

neavând un temei legal din cele prevăzute de art. 321 alin. (2) pct.2 Cod de procedură

penală, a purces la judecarea fondului cauzei în lipsa inculpatului Godorogea Nicolai,

participarea căruia era obligatorie reieșind atât din categoria infracțiunii incriminate,

cât și din prevederile art. 66 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, potrivit cărora

inculpatul are dreptul să participe la judecarea cauzei în privința sa, iar acest drept

creează obligația instanței a asigura prezența acestuia la judecarea cauzei, cu atât mai

mult că inculpatul Godorogea Nicolai, n-a refuzat escortarea sa, dar a solicitat să nu fie

escortat la judecată din motive de sănătate (f.d.85, vol.II), iar instanța de apel prin

dispunerea judecării în lipsa inculpatului a admis o eroare gravă de drept ce nu poate

7

fi reparată de instanța de recurs ordinar, impunându-se astfel casarea deciziei și

remiterea cauzei la rejudecare.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel în ședința din 05 februarie

2019, nu și-a motivat nici într-un fel soluția privind posibilitatea judecării cauzei în

lipsa inculpatului, cu toate că avocatul participant a considerat imposibilă examinarea

(f.d.88, vol.II), iar instanța de apel nu dispunea de efectuarea tuturor măsurilor posibile

pentru asigurarea prezenței inculpatului Godorogea Nicolai în ședința de judecată. La

fel, la materialele cauzei penale este anexat registru medical, conform căruia la data de

05 februarie 2019 inculpatul Godorogea Nicolai a fost examinat, acuzînd dureri în

regiunea gîtului, inflamații, cu febra de 38,40 C (f. d. 113-115, vol. II), cirsumstanțe ce

confirmă argumentele recurentului că inculpatul n-a refuzat să se prezinte în ședința de

judecată, ci a solicitat să nu fie escortat pe motive de sănătate, fapte ce nu cad sub

incidența art.321 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, după cum a indicat instanța

de apel.

Instanța de recurs accentuează, că acest aspect privind participarea inculpatului la

judecarea propriei cauze penale, urma a fi verificat de către instanță cu deosebită

atenție, inclusiv prin prisma art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul persoanei acuzate de a

participa în mod efectiv la procesul său penal. Acesta include, inter alia, nu doar dreptul

de a fi prezent, ci și dreptul de a asculta și de a urmări procesul. Acest drept face parte

din esența conceptului procedurii contradictorii și poate fi dedus din garanțiile

prevăzute de articolul 6 § 3 - „să se apere el însuși”, „să întrebe sau să solicite audierea

martorilor” și „să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu

vorbește limba folosită la audiere”.

Drept urmare, se atestă că instanța de apel în mod pripit a dispus examinarea

cauzei în lipsa inculpatului, or, instanța nu a pus în executare toate mijloacele posibile

pentru asigurarea prezenței inculpatului Godorogea Nicolai la judecarea cauzei, lipsind

careva temeiuri legale în acest sens, cu atât mai mult că ultimul se află în custodia

statului.

În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit va admite recursul cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet, fără a se expune asupra

celorlalte argumente din recurs privind individualizarea pedepsei, etc., or, decizia

instanței de apel este casată pe motivul încălcării procedurii stabilite de examinare a

apelului, fiind aplicabil pct.4) din art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.

Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit menționează că la

rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să execute indicațiile instanței de recurs, să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate de apelant în cererea de apel, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

8

adoptată și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Dilion Dorina în numele

inculpatului Godorogea Nicolai, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 05 februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Godorogea Nicolai

Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

9