1ra-1199/2019 — Art. 188 al. 2 lit. b, c, d,e, f CP

Prima instanță: 13.04.2018 – 02.08.2018;

Instanța de apel : 19.11.2018 – 05.02.2019;

Instanța de recurs ordinar : 13.05.2019 – 06.08.2019. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, ACONSTATAT : 1. Prin sentința Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 02 august 2018, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Godorogea Nicolai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) și f) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani și 4 (patru) luni cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-au încasat de la Godorogea Nicolai cheltuielile judiciare în sumă de 1324 lei. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, Godorogea Nicolai, la data de 14.12.2017, aproximativ la orele 19:30 în s. Ciorești, r-n Nisporeni, acționînd intenționat de comun acord cu Guțanu Victor, urmărind premeditat scopul sustragerii bunurilor altei persoane, avînd pe cap cîte o cagulă pentru a nu li se vedea fața, au pătruns prin acces liber în locuința cet. Axentii Andrei, din s. Ciorești, r-n Nisporeni, după care i-au aplicat acestuia o lovitură cu un obiect contodent dur în regiunea capului, ulterior aplicîndu-i lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 465 din 15.12.2017 plagă în regiunea occipitală, excoriații pe obrazul stîng, spate și pe cutia toracică și echimoza pe gît pe partea 1 dreaptă, în continuare, el împreună cu Guțanu Victor, au legat de mîni și de picioare victima Axentii Andrei, l-au electrocutat cu un electroșoc, l-au amenințat cu o armă de foc, după care au sustras din locuința sa bani în sumă de 4 650 euro și 210 lei MDL, două fragmente de lanț din metal de culoare aurie confecționate din aliaj pe bază de aur cu greutatea de 0,89 gr. la prețul de 612,74 lei, o verighetă din metal de culoare aurie confecționată din aliaj pe bază de aur cu greutatea de 4,87 gr. la prețul de 3552,87 lei, o brățară din metal de culoare argintie confecționată pe bază de argint cu greutatea de 11,40 gr. la prețul de 99.27 lei, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă de totală de 100 995,54 lei. Prima instanță a calificat fapta incriminată inculpatului în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal adică tîlhăria - atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvîrșit de două persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei și a altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 3. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Rusnac A., în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței din 02.08.2018 pronunțată de Judecătoria Ungheni, în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri în această latură, aplicînd inculpatului Godorogea Nicolai o pedeapsă minimă prin prisma art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, cu aplicarea art.901 Cod penal, cu suspendarea parțială a executării pedepsei. În susținerea apelului, s-a invocat că instanța a aplicat o pedeapsă prea aspră stabilindu-i șase ani și patru luni, deoarece pedeapsa minimă prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală este de 5 ani 4 luni. Partea vătămată a solicitat instanței ca inculpatul să nu fie pedepsit aspru, deoarece a înțeles și s-a căit sincer de cele comise. De către instanța de judecată la determinarea aplicării unei pedepse juste, corecte, atît sub aspectul restabilirii de drept încălcate, cît și prin punctul de vedere al nevoii de reeducare a făptuitorului, nu s-a ținut cont de prevederile art. 7, 75-88 Cod penal. Apelantul a considerat că în cazul dat, prevederile art.901 Cod penal trebuie să fie aplicate, deoarece numai o așa pedeapsă își va atinge scopul pedepsei penale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2019, a fost respins, ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Rusnac Aliona, în numele inculpatului, și menținută sentința primei instanțe. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a remarcat că potrivit procesului - verbal inculpatul a refuzat deplasarea la ședințele de judecată în apel din 05 februarie 2019, iar potrivit concluziilor medicului, acesta poate participa la judecarea cauzei în apel; refuzul inculpatului fiind confirmat de Directorul Penitenciarului nr. 13 Chișinău Pîntea I. Prin urmare, în cazul dat inculpatul, fiind în stare de arest, a refuzat să fie adus în ședința de judecată și acest refuz a fost confirmat de administrația locului de detenție. 2 În ședința de judecată în apel n-a fost invocată necesitatea administrării de noi probe, precum și n-au fost formulate cereri privind cercetarea suplimentară a probelor administrate în prima instanță; au fost verificate declarațiile și probele materiale examinate în ședința de judecată în fond. Instanța de apel a menționat că judecata s-a desfășurat pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, conform procedurii speciale prevăzute la art. 3641 Cod de procedură penală, astfel legalitatea sentinței atacate este verificată sub aspectele de drept: dacă există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii. La soluționarea chestiunii ce vizează pedeapsa aplicată inculpatului, care, de fapt, și a fost obiectul apelului, s-a considerat, că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 72 și 75 Cod penal, precum și celor din art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul a beneficiat de reducerea cu 1/3 a limitei de pedeapsă prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost condamnat - închisoare. Prima instanță motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă, relevând în cuprinsul sentinței circumstanțele cauzei, persoana inculpatului, categoria infracțiunii săvârșite, influența pedepsei asupra corectării și reeducării inculpatului și, în așa mod, just a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin aplicarea închisorii, în mărimea fixată. Temei pentru condamnarea inculpatului cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare nu s-a constatat. Interpretarea judiciară a prevederilor art. 901 Cod penal, care constituie sediul instituției condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei, în raport cu circumstanțele cauzei, persoana inculpatului și gravitatea infracțiunii săvârșite, precum și cu scopul legii penale enunțat la art. 61 alin. (2) Cod penal determină concluzia că în speță nu există temei legal pentru aplicarea acestora. Instanța de apel a menționat că temei legal pentru aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege nu există, deoarece în cauză nu s-au constatat circumstanțe excepționale sau alte cauze, ce justifică aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a conchis că pedeapsa cu închisoare este în limitele legii. Relevante, în sensul concluziei formate cu privire la pedeapsa penală, sunt considerentele cuprinse în sentință: „... ținând cont de cele expuse anterior, și anume că partea vătămată Axentii A. nu are pretenții de ordin material și moral, nu insistă la o pedeapsă aspră, i-a fost reparat integral prejudiciul cauzat de către inculpat, la întreținere are un copil minor, se caracterizează pozitiv și apreciind în ansamblu complet și obiectiv probele administrate, instanța de judecată consideră rezonabilă aplicarea în privința inculpatului o pedeapsă cu închisoare.” (vol. II, f. d. 47-48). În afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, examinând aspectele de fapt și de drept ale cauzei conform cerințelor din art. 409 alin. (2) Cod de 3 procedură peenală, instanța a concluzionat că nu există temeiuri de a interveni în sentință. Urmărirea penală și judecata în fond s-au desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu s-au constatat încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate. Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul, prin cerere scrisă, a declarat că recunoaște săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală. Instanța de judecată, prin încheiere a admis cererea inculpatului, astfel judecata s- a desfășurat, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Instanța de apel a menționat că starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței. Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de art. 3641 alin. (7) Cod de procedură penală. Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală. Colegiul penal a menționat că calificarea infracțiunii este corectă, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzută la art. 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) și f) Cod penal: tâlhăria, atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvîrșit de două persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei și a altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Dilion Dorina în numele inculpatului Godorogea Nicolai, în termen, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.4), 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - judecata a avut loc fără participarea inculpatului; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - în ședința de judecată din 18 octombrie 2018, inculpatul nu a fost escortat din motive tehnice, respectiv, nu din vina acestuia; 4 - ședința din 22 noiembrie 2018 nu a avut loc, inculpatul Godorogea Nicolai fiind prezent; - la 18 decembrie 2018, Godorogea Nicolai nu a fost escortat în ședința de judecată din motive tehnice; - la 05 februarie 2019, inculpatul nu a fost prezent în ședința de judecată, invocând motive de sănătate, fapt susținut și de apărătorul D. Dilion; - necătând la circumstanțele relatate, Colegiul a ales de a reține asupra argumentelor pur formale invocate de acuzatorul de stat, precum că inculpatul se eschivează cu rea-credință de a se prezenta în instanță și a procedat la examinarea apelului în lipsa inculpatului, cu trimitere la concluzia medicului despre posibilitatea inculpatului de a participa la judecarea cauzei în apel și confirmarea refuzului de Directorul Penitenciarului nr.13-Chișinău, I. Pîntea; - în contextul celor expuse, se reține: în situația în care refuzul inculpatului nu a fost confirmat de apărător, instanța urma să dispună un alt termen de judecare a cauzei, or, în condițiile prevăzute de art.321 alin.(21) Cod de procedură penală, să dispună aducerea silită a inculpatului în instanța de judecată pentru a-și confirma refuzul de a participa la judecarea cauzei; - mai mult decât atât, conform registrului medical deținut de Penitenciarul nr.13- Chișinău, (copia extrasului se anexează), la 05.02.2019 Godorogea Nicolai a fost examinat, prezentând acuze de dureri, inflamații, febră - 38,4; - în prezența circumstanțelor dezvăluite mai sus, prin examinarea apelului în lipsa inculpatului, s-a afectat dreptul persoanei - accesul la justiție, garantat de art. 6 din Convenția Europeană și art. 20 din Constituție, dar și art. 19 și 427 din Codul de procedură penală; - dincolo de cele relatate, instanța de apel s-a expus superficial asupra cerinței privind aplicarea în privința inculpatului prevederilor art. 79 Cod penal, modificat prin LP 163 din 20.07.2016 în vigoare din 20.12.2017; - așa fiind spus, instanța de apel, constatând eronat în speța dată lipsa circumstanțelor atenuante, a lăsat fără apreciere disponibilitatea inculpatului la efectuarea promtă a justiției prin: recunoașterea vinovăției, colaborarea cu organul de urmărire penală, precum și prin consimțământul de examinare a cauzei în procedură simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală; - mai mult, Colegiul, a lăsat fără apreciere faptul restituirii daunelor materiale și morale părții vătămate, precum și nu a ținut cont de faptul că partea vătămată nu are careva pretenții față de inculpat și nu a insistat la o pedeapsă aspră; - concluzia instanței de apel că inculpatul urmează a fi pedepsit cu izolarea de societate pentru perioada integrală a pedepsei, fără aplicarea prevederilor art. 90/1 Cod penal, în opinia apărării, este contrară esenței dreptului penal și contravine normelor naționale; - astfel, instanța de apel, nu a reținut asupra faptului că executarea integrală a pedepsei cu închisoarea stabilite inculpatului Godorogea Nicolai semnifică implicarea 5 acestuia în mediul carceral pe o perioadă îndelungată, fără a ține cont că inculpatul este o persoană relativ tânără, fiind la prima abatere de la lege penală, iar executarea pedepsei integrale cu închisoarea ar fi în stare să-i dăuneze, mai mult decât să fie benefică acestuia și societății prin crearea dificultăților de resocializare a condamnatului; - recurentul menționează că instanțele de judecată trebuie să studieze multilateral, în deplină măsură și obiectiv, toate circumstanțele și datele care caracterizează atât negativ, cât și pozitiv persoana inculpatului și care au o importanță esențială pentru stabilirea categoriei și mărimii pedepsei.

Pe marginea recursului declarat procurorul a depus referință prin care a solicitat inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat. Procurorul menționează că din materialele cauzei penale, s-a constatat, că instanța de apel menținînd sentința instanței de fond în partea stabilirii pedepsei în baza art.188 alin.(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, iar în final stabilindu-i lui Nicolai Godorogea, o pedeapsă echitabilă.

Judecând recursul ordinar declarat și verificând argumentele invocate în raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. După cum rezultă din conținutul recursului, avocatul Dilion Dorina în numele inculpatului Godorogea Nicolai, semnalează faptul că, instanța de apel a examinat apelul părții apărării în lipsa inculpatului Godorogea Nicolai, care nu a fost escortat în ședința de judecată din motive de sănătate. Astfel, Colegiul penal lărgit verificând argumentele recurentului și cursul procesului de judecată în instanța de apel, consideră justificată incidența temeiul de drept pentru recurs prevăzut de art.427 alin. (1) pct.4) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când judecata a avut loc fără participarea… inculpatului, … când participarea lui era obligatorie potrivit legii. 6 Examinând argumentele recursului prin prisma temeiului de casare stabilit, Colegiul penal lărgit constată că acesta și-a găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din considerentele ce urmează. Conform art.412 alin.(3) Cod de procedură penală, judecarea apelului se face cu citarea părților și înmânarea copiilor de pe apel. Conform art.413 alin.(1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit prevederilor art.414 alin.(1), (5) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, au fost ignorate la judecarea cauzei de către instanța de apel. La acest capitol, instanța de recurs ordinar ține să menționeze, că asigurarea dreptului la apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de judecare a cauzei cu respectarea principiului contradictorialității, întrucât participarea inculpatului în procesul penal asigură protejarea drepturilor și libertăților prevăzute de lege și contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate aspectele și multilaterală a cauzei, ultimul având acces deplin la procesul de înfăptuire a actului de justiție în privința sa. Potrivit art.321 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol la alin. (2), precum sunt: pct.2) când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia. Colegiul penal lărgit, conchide că eroarea instanței de apel constă în faptul că, neavând un temei legal din cele prevăzute de art. 321 alin. (2) pct.2 Cod de procedură penală, a purces la judecarea fondului cauzei în lipsa inculpatului Godorogea Nicolai, participarea căruia era obligatorie reieșind atât din categoria infracțiunii incriminate, cât și din prevederile art. 66 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, potrivit cărora inculpatul are dreptul să participe la judecarea cauzei în privința sa, iar acest drept creează obligația instanței a asigura prezența acestuia la judecarea cauzei, cu atât mai mult că inculpatul Godorogea Nicolai, n-a refuzat escortarea sa, dar a solicitat să nu fie escortat la judecată din motive de sănătate (f.d.85, vol.II), iar instanța de apel prin dispunerea judecării în lipsa inculpatului a admis o eroare gravă de drept ce nu poate 7 fi reparată de instanța de recurs ordinar, impunându-se astfel casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel în ședința din 05 februarie 2019, nu și-a motivat nici într-un fel soluția privind posibilitatea judecării cauzei în lipsa inculpatului, cu toate că avocatul participant a considerat imposibilă examinarea (f.d.88, vol.II), iar instanța de apel nu dispunea de efectuarea tuturor măsurilor posibile pentru asigurarea prezenței inculpatului Godorogea Nicolai în ședința de judecată. La fel, la materialele cauzei penale este anexat registru medical, conform căruia la data de 05 februarie 2019 inculpatul Godorogea Nicolai a fost examinat, acuzînd dureri în regiunea gîtului, inflamații, cu febra de 38,40 C (f. d. 113-115, vol. II), cirsumstanțe ce confirmă argumentele recurentului că inculpatul n-a refuzat să se prezinte în ședința de judecată, ci a solicitat să nu fie escortat pe motive de sănătate, fapte ce nu cad sub incidența art.321 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, după cum a indicat instanța de apel. Instanța de recurs accentuează, că acest aspect privind participarea inculpatului la judecarea propriei cauze penale, urma a fi verificat de către instanță cu deosebită atenție, inclusiv prin prisma art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul persoanei acuzate de a participa în mod efectiv la procesul său penal. Acesta include, inter alia, nu doar dreptul de a fi prezent, ci și dreptul de a asculta și de a urmări procesul. Acest drept face parte din esența conceptului procedurii contradictorii și poate fi dedus din garanțiile prevăzute de articolul 6 § 3 - „să se apere el însuși”, „să întrebe sau să solicite audierea martorilor” și „să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere”. Drept urmare, se atestă că instanța de apel în mod pripit a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului, or, instanța nu a pus în executare toate mijloacele posibile pentru asigurarea prezenței inculpatului Godorogea Nicolai la judecarea cauzei, lipsind careva temeiuri legale în acest sens, cu atât mai mult că ultimul se află în custodia statului. În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit va admite recursul cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet, fără a se expune asupra celorlalte argumente din recurs privind individualizarea pedepsei, etc., or, decizia instanței de apel este casată pe motivul încălcării procedurii stabilite de examinare a apelului, fiind aplicabil pct.4) din art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit menționează că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să execute indicațiile instanței de recurs, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelant în cererea de apel, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia 8 adoptată și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Dilion Dorina în numele inculpatului Godorogea Nicolai, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Godorogea Nicolai Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 9