1ra-370/2020 — Art. 45, 188 alin. 2 lit. b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 25 octombrie 2018: - Florea Vladimir a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; - Dumenco Vitalii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, în termenul pedepsei aplicate a fost adăugat prin cumul parțial, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 04 iunie 2018, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1 - Ghinda Elena a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 5 ani. De asemenea, prin sentință s-a soluționat și soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Florea Vladimir, Dumenco Vitalii și Ghinda Elena sunt învinuiți de organul de urmărire penală că la 23.12.2017, aproximativ la ora 15:30, în urma înțelegerii prealabile, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane prin orice metodă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în casa de locuit amplasată pe adresa mun. xxxxx, str. xxxxxxxx, acționând cu intenție directă, au aplicat balonașul cu gaze lacrimogene de marca „PFEFFER KO fog” în fața lui Boțan Nicolae, după care au început să-1 caute prin buzunare. În continuarea faptelor sale criminale, deoarece victima s-a împotrivit acțiunilor ilegale întreprinse față de ea, Florea Vladimir din nou 1-a stropit pe Boțan Nicolae cu gaze lacrimogene în regiunea ochilor și, împreună cu Ghinda Elena și Dumenco Vitalii, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii peste cap și cu picioarele în spate, după care au sustras în mod deschis de la acesta un telefon mobil de model „Samsung Grand Prime" de culoare albă în care se află cartela SIM xxxxxxxxxx, în valoare de 5 000 de lei, bani în sumă de 1 800 de lei și căciula în valoare de 50 de lei, l-au scos ulterior din casa vizată supra și l-au lăsat în stradă, unde a și fost depistat de trecători, cauzându-i astfel părții vătămate Boțan Nicolae o daună fizică și materială în proporții considerabile, în sumă totală de 6 850 de lei. Prima instanță a indicat că acțiunile lui Florea Vladimir, Dumenco Vitalii și Ghinda Elena au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art. 45, 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal - tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Prima instanță a recalificat acțiunile inculpaților Florea Vladimir, Dumenco Vitalii și Ghinda Elena în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, jaful – adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către: 2.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin 2 care Florea Vladimir, Ghinda Elena, Dumenco Vitalii să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, și în baza acestui articol să-i fie stabilită pedeapsa lui Florea Vladimir de 10 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, lui Dumenco Vitalii de 10 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, și conform art. 84 alin. (4) Cod penal, să fie adăugată parțial, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău din 04 iunie 2018, cu stabilirea pedepsei definitive de 10 ani 3 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, lui Ghinda Elena de 9 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - instanța a ajuns la concluzia greșită precum că Florea Vladimir, Dumenco Vitalii și Ghinda Elena au comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin.(2) lit.b), e) și f) Cod penal, or această calificare nu conține ca semn calificativ al infracțiunii de jaf „aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă”, dar acest semn calificativ se atribuie numai infracțiunii de tâlhărie, după cum au fost calificate acțiunile inculpaților de către partea acuzării; - instanța a ignorant că la comiterea infracțiunii Florea Vladimir a aplicat față de Boțan Nicolae balonașul cu gaze lacrimogene, care se atribuie la categoria altor obiecte folosite în calitate de armă și a creat un pericol real pentru viața sau sănătatea părții vătămate; - deși la etapa urmăririi penale nu a fost efectuată expertiză judiciară medico- legală a lui Boțan Nicolae pentru stabilirea gradului leziunilor corporale cauzate, însă conform Hotărârii Plenului Curții Spreme de Justiție cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004, cu modificările ulterioare din 22.12.2014, sub incidența noțiunii „violența periculoasă pentru viață și sănătate” nimeresc și cazurile când acțiunile violente nu provoacă vătămare medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății acesteia, totuși, datorită caracterului lor, ele crează un pericol real pentru viață și sănătate; - acțiunile inculpaților au avut un caracter de atac tâlhăresc, fiind orientate spre a exclude posibilitatea părții vătămate de a se apăra și astfel s-a facilitat sustragerea bunurilor. 2.2. Avocatul Tampei Tatiana în numele inculpaților Florea Vladimir, Dumenco Vitalii, Ghinda Elena, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpaților de sub învinuirea înaintată. În argumentarea apelurilor, apelantul a invocat că: - instanța urma să-i achite pe inculpați, ori aceștia au fost privați de dreptul de a solicita examinarea cauzei în procedura simplificată, conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, ce le-ar fi asigurat o pedeapsă mai blândă; 3 - instanța a conchis greșit de a respinge demersul de aplicare a prevederilor art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală or, condițiile precare de detenție se confirmă prin declarațiile inculpaților și prin constatările avocatului poporului în raportul pentru anul 2017; - inculpații au declarat că Boțan Nicolae s-a năpustit asupra inculpatei Ghinda Elena, iar aceasta a strigat după ajutor, motiv pentru care, crezând că Boțan Nicolae intenționează să o violeze pe Ghinda Elena, Florea Vladimir a reacționat și a aplicat spray-ul lacrimogen și l-a scos cu forța din casă, fără a-i lua banii, portmoneul sau telefonul; - nu se întrunesc nici elementele infracțiunii de jaf, în varianta calificată de către prima instanță, nefiind stabilit cu certitudine suma de bani sustrasă; - polițiștii nu pot fi martori, deoarece nu au văzut momentul comiterii infracțiunii, prețul de 5000 de lei pentru telefonul de model „Samsung”, nu este unul real, la fel ca și prețul căciulii de 50 de lei. 2.

Inculpatul Dumenco Vitalii, prin care a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei, invocând că nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, iar învinuirea este întemeiată doar pe declarațiile părții vătămate și ale polițiștilor. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei instanțe fără modificări. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a conchis corect, având în vedere circumstanțele speței că acțiunile inculpaților Florea Vladimir, Ghinda Elena și Dumenco Vitalii se încadrează juridic în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, adică jaful, după semele calificative - sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Instanța de apel a notat că deși inculpații nu-și recunosc vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187, alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, aceasta este demonstrată prin totalitatea de probe acumulate în prezenta cauză, corect apreciate de prima instanță conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, cum ar fi: - declarațiile din prima instanță, verificate în ședința instanței de apel a părții vătămate Boțan Nicolae (f.d. 174-175, vol. III), martorului Cereni Ruslan (f.d. 178- 179, vol. III), Preda Vasile (f.d. 176-177, vol. III). - plângerea din 23.12.2017 a lui Boțan Nicolae (f.d. 5, vol. I); - procesul - verbal de cercetare la fața locului din 23.12.2017, conform căruia, la cercetarea casei de pe str. Sarmizegetusa 3, mun. Chișinău, s-au depistat și s-au ridicat: un telefon mobil de model „Samsung” de culoare albă și un portmoneu de 4 culoare neagră, în care se afla un buletin de identitate pe numele lui Boțan Nicolae (f.d. 6-15, vol. I); - procesul - verbal de examinare a obiectului din 24.12.2017, conform căruia, obiect al examinării l-a constituit un telefon mobil de culoare albă de model „Samsung G35H” (f.d.34 - 36, vol. I); - procesul - verbal de examinare a obiectului din 24.12.2017, conform căruia, obiect al examinării 1-a constituit un portmoneu de culoare neagră, confecționat dintr-un material asemănător pielii. Pe partea din față a portmoneului se află inscripția „Fsalfeite”. În interiorul portmoneului sunt prezente: o bancnotă cu nominalul de 1 leu, o carte de vizită, un buletin de identitate cu fișa de însoțire eliberate pe numele Boțan Nicolae, un bon bancar cu rechizitele cardului bancar eliberat pe numele Boțan Nicolae (f.d.37 - 38, vol. I); - procesul - verbal de percheziție corporală din 23.12.2017 a lui Florea Vladimir, conform căruia, la 23.12.2017, ora 19:10, în cadrul bir. nr. 11 al Inspectoratului de Poliție Botanica al DP mun.Chișinău, de la Florea Vladimir a fost ridicat, inter alia, un balonaș cu gaze lacrimogene de model „Pfeffer Ko fog” (f.d. 49, vol. I); - procesul - verbal de examinare a obiectului din 26.12.2017, conform căruia, obiect al examinării îl constituie un balonaș cu gaz lacrimogen de tip „Pfeffer Ko" cu capacitatea de 50 ml. Balonașul supus examinării este de culoare neagră, dispune de o inscripție pe el de culoare galbenă și roșie „Pfeffer Ko”, un capac de culoare neagră și un buton de eliberare a gazelor de culoare galbenă (f.d.114, vol. I). Totodată, instanța de apel a menționat că învinuirea înaintată inculpaților în rechizitoriu conține și sintagma „art.45 Cod penal”, de rând cu cea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit.b), e) și f) Cod penal. În acest sens, instanța de apel a indicat că acțiunile autorilor urmează a fi calificate în baza normelor din Partea specială a Codului penal, iar acțiunile celorlalți coparticipanți cu referire la art. 42 alin. (3), (4) sau (5) Cod penal, însă procurorul nu a indicat la calificare cum s-a manifestat participația complexă. De asemenea, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a conchis corect că acțiunile inculpaților Florea Vladimir, Ghinda Elena și Dumenco Vitalii nu au fost însoțite de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea părții vătămate Boțan Nicolae și inculpații nu au folosit alte obiecte în calitate de armă, acțiunile acestora constituind infracțiunea prevăzută de art. 187, alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal. În același context, instanța de apel a specificat că deși la materialele cauzei penale lipsește un raport de expertiză medico - legală prin care s-ar fi constatat faptul influenței asupra sănătății sau vieții părții vătămate Boțan Nicolae, totuși aplicarea 5 balonașului cu gaze lacrimogene nu a fost negată de către inculpații Florea Vladimir și Ghinda Elena. La fel, instanța de apel a notat că aplicarea gazelor lacrimogene în ochi influențează o perioadă scurtă de timp starea sănătății persoanei, dar are predominant un caracter de dezorientare, nu de traumatizare, or gradul de influență asupra sănătății persoanei nu poate fi constatat cu certitudine. Mai mult, s-a reținut că în prezenta cauză, organul de urmărire penală nici nu a efectuat o expertiză în acest sens și mai mult, nici nu a stabilit compoziția chimică a gazului paralizant prin redarea textului imprimat de producător pe container (balonaș), pentru a stabili modul în care compușii acestuia acționează și pentru cât timp. Ce ține de latura obiectivă, instanța de apel a indicat că aceasta se realizează prin sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane - deposedarea părții vătămate Boțan Nicolae de bunurile acestuia, care conștientiza faptul sustragerii, deși inculpații au încercat să dezorienteze partea vătămată cu gaze lacrimogene cu provocarea unei daune materiale părții vătămate (telefon mobil, portmoneu, căciulă), bunuri estimate la valoarea de 6 850 de lei, fiind prezentă legătura de cauzalitate dintre acțiunile inculpaților și urmarea survenită. Totodată, instanța de apel a atestat că latura subiectivă în speță se exprimă prin vinovăție sub forma intenției directe, în prezența scopului special cu care se comite infracțiunea de jaf, și anume scopul acaparator. Scopul inculpaților de a sustrage bunurile părții vătămate Boțan Nicolae se demonstrează prin declarațiile părții vătămate, care a confirmat că a fost supus maltratării fizice anume cu scopul de a i se lua bunurile. Prin acțiunea de cercetare la fața locului, în cadrul căreia s-au depistat bunurile părții vătămate, prin acțiunile inculpaților realizate posterior faptelor infracționale stabilite sub forma încercărilor de a scăpa de bunurile rezultate din infracțiune, cât și din ansamblul probelor care justifică existența reală a infracțiunii comise. Instanța de apel a reținut că lipsa unui raport de expertiză judiciară medico - legală nu permite de a constata caracterul și gravitatea vătămării corporale și faptul suportării leziunilor corporale de către partea vătămată Boțan Nicolae, contrar prevederilor art. 143 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. În acest context, instanța de apel a indicat că prima instanță a conchis corect că, dat fiind faptul că, jaful se deosebește de atacul tâlhăresc, printre altele, prin forma violenței aplicate, instanța de judecată nu poate constata cu certitudine că, la 23.12.2017 s-a purces la aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, iar aplicarea balonului cu gaze lacrimogene, deși este trecută la categoria „alte obiecte folosite în calitate de armă”, nu indică automat la atribuirea violenței la categoria celei periculoase pentru viață și sănătate, fiind necesar a se lua în calcul 6 nu atât percepția subiectivă a victimei asupra celor comise, cât mai ales orientarea intenției făptuitorului. Cu referire la pedepsele aplicate inculpaților, instanța de apel a reținut că prima instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75-77 Cod penal, că aceștia au comis o infacțiune gravă. În privința inculpatului Florea Vladimir s-a stabilit că nu are persoane la întreținere, nu este angajat în câmpul muncii, nu se află la evidența medicului narcolog și/sau psihiatru, nu are antecedente penale, lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante. Astfel, instanța de apel a conchis că pedeapsa aplicată inculpatului Florea Vladimir pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.b), e) și f) Cod penal - sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis - este una corectă, rezonabilă și echitabilă, de natură să asigure realizarea scopului legii penale. În privința inculpatului Dumenco Nicolae s-a stabilit că nu are persoane la întreținere, nu este angajat în câmpul muncii, la evidența medicului narcolog și/sau psihiatru nu se află, este fără loc permanent de trai, anterior a fost judecat, lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante. Prin urmare, instanța de apel a atestat că prima instanță a conchis corect că lui Dumenco Vitalii, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, urmează a-i fi stabilită pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, ținând cont de aplicarea prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 04.06.2018 și a stabilit pedeapsa definitivă de 7 ani cu executare în penitenciar de tip semînchis. Ce ține de inculapta Ghinda Elena, s-a reținut că are doi copii minori la întreținere, este neangajată în câmpul muncii, la evidența medicului narcolog și/sau psihiatru nu se află, anterior nu a fost judecată, prezența circmstanței atenuante –doi copii minori la întreținere, lipsa circumstanțelor agravante. În acest sens, instanța de apel a constatat că prima instanță a conchis just că reeducarea și corectarea inculpatei Ghinda Elena este posibilă prin stabilirea unei pedepse cu închisoare pe un termen de 5 ani, însă cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 5 ani, în temeiul prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal. Totodată, cu referire la cererile inculpaților de aplicare a prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel a notat că nu au fost prezentate careva probe concludente ce ar demonstra încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, iar în constatările Avocatului poporului în raportul pentru anul 2017, 7 ombudsmanul nu a analizat anume condițiile de detenție ale inculpaților, în celulele în care aceștia au fost deținuți și în perioadele invocate. Instanța de apel a notat că în cadrul prezentei cauze penale, nu a fost înaintată acțiune civilă împotriva inculpaților Florea Vladimir, Dumenco Vitalii și Ghinda Elena, contrar argumentelor acuzatorului de stat privind înaintarea acțiunii civile (a se vedea f.d. 137, vol.I), deoarece cererea de recunoaștere în calitate de parte civilă a fost înaintată pe numele conducătorului organului de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Botanica, mun. Chișinău, dar nu în adresa procurorului sau instanței de judecată și mai mult, aceasta nu corespunde prevederilor art.art.166 - 167 Cod de procedură civilă, cerință expres prevăzută de art. 220 alin. (3) Cod de procedură penală. Cu referire la argumentele invocate în apelul declarat de către avocat în interesele inculpaților, și anume că instanța urma să-i achite pe inculpați, deoarece aceștia au fost privați de dreptul de a solicita examinarea cauzei în baza probelor de la urmărirea penală, fapt care le-ar fi garantat o pedeapsă mai blândă, instanța de apel a menționat că potrivit art. 3641 Cod de procedură penală, judecata se face în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar dacă inculpatul recunoaște faptele așa cum sunt menționate în rechizitoriu, iar în speță, inculpații nu și-au recunoscut vina în privința infracțiunii imputate - prevăzute de art. 45, 188 alin. (2) lit.b), e) și f) Cod penal, iar ulterior, prima instanță a reîncadrat acțiunile acestora în baza art.187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal. Instanța de apel a considerat neîntemeiat și argumentul invocat în apelul declarat de către avocat în interesele inculpaților, precum că, de fapt Boțan Nicolae s-a năpustit asupra inculpatei Ghinda Elena, i-a rupt hainele, încercând să o dezbrace, iar Florea Vladimir, crezând că este vorba de un viol, a reacționat și a aplicat spray-ul lacrimogen și 1-a scos pe Boțan Nicolae cu forța din casă, fără a-i lua banii, portmoneul sau telefonul. La acest aspect, instanța de apel a notat că la cercetarea la fața locului nu s-a stabilit că hainele inculpatei ar fi fost rupte, iar martorii au văzut cum Ghinda Elena a încercat să se debaraseze de portmoneul și telefonul părții vătămate. De asemenea, ce ține de argumentul apelanților precum că polțiștii nu pot fi audiați în calitate de martori, deoarece nu au văzut momentul comiterii infracțiunii, instanța de apel a menționat că polițiștii au efectuat cercetarea la fața locului și au intrat în contact cu partea vătămată și cu inculpații imediat după comiterea infracțiunii și mai mult, aceștia au văzut cum Ghinda Elena a încercat să se debaraseze de portmoneul și telefonul părții vătămate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 8 4.1. Procuror, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța de apel nu a indicat nici un motiv plauzibil ce ar combate sau care a indica că în acțiunile inculpatului nu sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 45, 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal; - instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele examinate în prima instanță, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate; - deși în ședința de judecată inculpații nu și-au recunoscut pe deplin vina în comiterea infracțiunii încriminate, susținând că nu au comis tâlhăria, vinovăția lor a fost complet demonstrată prin probele acumulate și examinate în ședința de judecată; - prima instanță și instanța de apel au ajuns la concluzia greșită precum că, Florea Vladimir, Dumenco Vitalii și Ghinda Elena au comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) b), e) și f) Cod penal, or această calificare nu conține ca semn calificativ al infracțiunii de jaf "aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă", dar acest semn calificativ se atribuie numai infracțiunii de tâlhărie, cum au fost calificate acțiunile inculpaților de către partea acuzării; - prima instanță și instanța de apel au ignorant că, la comiterea infracțiunii, Florea Vladimir a aplicat față de Boțan Nicolae balonașul cu gaze lacrimogene, care se atribuie la categoria altor obiecte folosite în calitate de armă și a creat un pericol real pentru viața sau sănătatea părții vătămate; - deși la etapa urmăririi penale nu a fost efectuată expertiza judiciară medico -legală a lui Boțan Nicolae pentru stabilirea gradului leziunilor corporale cauzate, însă conform Hotărârii Plenului Curți Spreme de Justiție cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004, cu modificările ulterioare din 22.12.2014, sub incidența noțiunii „violența periculoasă pentru viață și sănătate” nimeresc și cazurile cînd acțiunile violente nu provoacă vătămare medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății acesteia, datorită caracterului lor, ele crează un pericol real pentru viață și sănătate; - deși în hotărâre s-a făcut referire la Hotărârea Plenului CSJ din 09.11.1998 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre purtarea, păstrarea, transportarea, fabricarea, comercializarea, sustragerea armelor de foc, a munițiilor sau a substanțelor explozive, păstrarea neglijentă a armelor de foc și munițiilor, instanța a ignorat faptul că la comiterea infracțiunii incriminate inculpatul Florea 9 Vladimir a aplicat față de partea vătămată Boțan Nicolae balonașul cu gaze lacrimogene de marca „PFEFFER KO fog”, care se atribuie la categoria altor obiecte folosite în calitate de armă și a creat un pericol real pentru viața sau sănătatea părții vătămate; - potrivit pct. 10 Hotărârea Plenului CSJ cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004 cu modificările ulterioare adoptate prin Hotărârea Plenului CSJ nr. 12 din 22.12.2014, sub „alte obiecte folosite în calitate de armă” se au în vedere obiectele cu care victimei i s-au cauzat, sau putea să i se cauzeze vătămări periculoase pentru vieța ori sănătate (cuțite, inclusiv de bucătărie, bricuri, topoare, răngi și a.m.d.), precum și obiecte destinate pentru dezorientarea temporară a victimei, cum ar fi revolvere, balonașe și dispozitive cu gaze toxice neutralizante - potrivit Legii nr. 130 din 08.06.2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, art. 2 stipulează, că spray cu gaze lacrimogene sau iritante este un mijloc special de autoapărare conținând gaz lichefiat cu proprietatea de iritare sau de paralizare temporară; - în speță, balonașul cu gaze lacrimogene de marca „PFEFFER KO fog” a fost folosit de către Florea Vladimir nu în scopul de autoapărare, dar ca un alt obiect folosit în calitate de armă în scopul dezorientării părții vătămate, cauzării unei daune sănătății lui Boțan Nicolae, deoarece acestuia în continuu îi curgeau lacrimi, avea dureri puternice în ochi, nu vedea nimic. La momentul comiterii faptei partea vătămată era lipsită de posibilitate de a se apăra și era total dezorientat; - potrivit declarațiilor inculpatului Florea Vladimir, acesta a aplicat în privința părții vătămate Boțan Nicolae balonașul cu gaze lacrimogene de marca „PFEFFER KO fog” pentru a o apăra pe Ghinda Elena. Aceasta versiune a lui Florea Vladimir se combate prin faptul că în situația descrisă de Florea Vladimir utilizarea balonașului cu gaze lacrimogene nu era necesară. Aceste afirmații ale inculpatului urmează a fi apreciate critic, deoarece sunt date în scopul de a evita răspunderea penală pentru acțiunile sale criminale; - în circumstanțele din speță a avut loc un atac, adică acțiunile agresive ale făptuitorilor, care au fost însoțite de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, deși în speță nu a fost efectuată expertiza judiciară medico-legală a lui Boțan Nicolae pentru stabilirea gradului leziunilor corporale, la etapa urmăririi penale; - prima instanță și instanța de apel, la emiterea sentinței și deciziei s-au bazat pe faptul că lipsește raportul de expertiza medico-legală a lui Boțan Nicolae, fără a lua în considerare toate circumstanțele cauzei: caracterul acțiunilor inculpaților, obiectul cu care infractorul a acționat și anume a stropit cu gaze lacrimogene pe partea vătămată, scopul aplicării balonașului cu gaze lacrimogene de marca 10 „PFEFFER KO fog”, care a fost cercetat în cadrul instanței de judecată, numărul infractorilor (trei persoane) raportat la numărul victimelor (o persoană), forța fizică a făptuitorilor raportată la forța fizică a victimei; - acțiunile inculpaților au avut caracterul unui atac tîlhăresc, fiind îndreptate la aducerea părții vătămate în stare de imposibilitate de a se apăra și facilitarea sustragerii bunurilor de la Boțan Nicolae. La fel, niciunul din inculpați nu neagă faptul, că Florea Vladimir 1-a stropit pe Boțan Nicolae cu gaze lacrimogene; - deși inculpații Florea Vladimir, Dumenco Vitalii, Ghinda Elena nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, art. 188 alin. (2) b), e), f) Cod penal, toate elementele infracțiunii și-au găsit confirmare în cadrul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești prin probele administrate, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, ce urmau să fie apreciate în ansamblu din punct vedere al coroborării lor. 4.2. Avocatul Tampei Tatiana în numele inculpaților Florea Vladimir, Dumenco Vitalii, Ghinda Elena la 13.05.2019, care fără a indica vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpaților, de sub învinuirea înaintată. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanțele de judecată urmau să constate lezarea drepturilor condamnaților de a se deține în condiții umane, indiferent de poziția condamnaților; - probele care ar dezbate versiunea condamnaților: Florea Vladimir, Ghinda Elena și Dumenco Vitalii, care s-au plâns de condițiile insalubre și inumane de detenție din Penitenciarul nr. 13, urmau a fi prezentate de acuzare, ceea ce nu s-a întâmplat. Prima instanță și cea de apel au respins pretențiile invocate de condamnați, fără a se prezenta careva probe care ar demonstra contrariul. 4.3. Avocatul Tampei Tatiana în numele inculpatei Ghinda Elena, care indică temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare inculpatei Ghinda Elena de sub învinuirea înaintată, precum și constatarea condițiilor inumare de detenție în Penitenciraul 13. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - prima instanță atunci când a constatat lipsa în acțiunile inculpaților a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate prin rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în baza altei norme penale, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv, și prin prisma respectării drepturilor inculpaților la un proces echitabil; 11 - prima instanță greșit a respins cererea inculpatei Ghinda Elena cu privire la aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Prima instanță la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către partea apărării cum ar fi: declarațiile inculpatei care a declarat că fiind arestată preventiv în Penitenciarul nr. 13 era foarte frig, mirosea a mucegai, constatările făcute de Avocatul Poporului în raportul său pentru anul 2017; - nu este în obligația inculpaților să prezinte probe suplimentare în convingerea instanței de judecată în nerespectarea drepturilor omului prin faptul că statul Republica Moldova nu este capabil să ofere condiții umane de detenție, o faptă notorie, publică, reclamată de cetățenii Republicii Moldova la CEDO de nenumărate ori, acceptată de Guvern și recunoscută ca fiind o realitate că condamnaților nu li se asigură condiții umane de detenție; - prima instanță 1-a stabilirea pedepsei urma să calculeze o zi de arest preventiv pentru două zile de închisoare. Prin urmare instanța nu a cercetat probele sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat corespunzător soluția adoptată; - din declarațiile inculpaților nu rezultă că în acțiunile lor se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. g), e), f) Cod penal; - nu s-a constatat cu certitudine dacă partea vătămată avea bani la el, deoarece toti participanții, inclusiv martorii polițiști și partea vătămată și procesele -verbale indică cifre diferite. Mai mult, partea vătămată a dat declarații fiind în stare de ebrietate alcoolică; - polițiștii greșit au fost acceptați în calitate de martori, deoarece aceștia nu sunt martori deoarece nu au fost martori oculari, nu au văzut ce s-a întâmplat, au cunoscut circumstanțele cauzei prin intermediul statului profesiei lor, fiind de partea acuzării; - cu privire la prejudicial material în mărime de 5000 de lei care este costul telefonului mobil de model „Samsung Grand Prime” și căciula de 50 lei, este o aprecierea ireală, neîntemeiată; - ce ține de balonașul de gaze despre care indică condamnatul Florea Vladimir, apărarea apreciază critic declarațiile acestuia, este dubios dacă acest balonaș a fost într-adevăr activat, deoarece în casă au continuat să stea Florea Vladimir și Ghinda Elena și chiar colaboratorii de poliție au intrat în casă, dar nici unul, nu a declarat că se simțea gaz lacrimogen în casă. Acest balonaș de gaze nu a fost supus unei cercetări de către un specialist; 4.4. Inculpatul Dumenco Vitalii, care fără a indica vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și decizia instanței de apel, cu eliberarea sa de pedeapsa stabilită. 12 În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - nu a comis fapta incriminată și a fost condamnat pe nedrept, or în timpul săvârșirii faptei, acesta nu se afla într-o cameră cu Florea Vladimir și Ghinda Elena, dar dormea în altă cameră, fiind trezit de colaboratorii de poliție, declarându-le că nu a văzut nimic. 4.4.1. Inculpatul Dumenco Vitalii la 20.03.2019 a depus supliment la recursul declarat, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a decizei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie eliberat de pedeapsă, invocând aceleași motive ca în cererea inițială de recurs. 4.

Avocatul Tampei Tatiana în numele inculpatului Dumenco Vitalii, care fără a indica nici un temei de recurs, a invocat că inculpatul Dumenco Vitalii a fost deținut începând cu 26.12.2017, în condiții inumane și degradante, din care motive consideră că în privința inculpatului Dumenco Vitalii urmau a fi aplicate prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. 5. La recursul ordinar declarat de procuror, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Tampei Tatiana în numele inculpaților Florea Vladimir, Dumenco Vitalii, Ghinda Elena, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal lărgit atestă că procurorul invocă ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și anume cazurile când: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, iar de către avocatul Tampei Tatiana în numele inculpaților și de către ultimii se critică decizia instanței de apel prin prisma lipsei elementelor infracțiuni incriminate, ce cade sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, precum și în 13 partea neaplicării în privința inculpaților de către instanțele de judecată a prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs invocate, Colegiul penal lărgit constată că se confirmă incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea respingerii solicitării de aplicare a prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, precum și a temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, din următoarele considerente. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept. 6.1. În acest sens, Colegiul penal lărgit, verificând materialele cauzei penale, constată că la adoptarea soluției în speța dată, instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont pe deplin de toate circumstanțele cauzei și au adoptat soluția pripită de 14 recalificare a acțiunilor inculpaților din prevederile art. 45, 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit atestă că deși în fapta constatată de prima instanță (f.d. 188, vol. III), menținută de instanța de apel, sunt indicate asemenea circumstanțe de comitere a faptei infracționale de către inculpații Florea Vladimir, Dumenco Vitalii și Ghinda Elena, cum ar fi: "[...] acționând cu intenție directă, au aplicat balonașul de gaze lacrimogene de marca "PFEFFER KO fog" în fața lui Boțan Nicolae, după care au început să-l caute prin buzunare. În cotinuarea faptelor sale criminale, deoarece victima s-a împotrivit acțiunilior ilgale întreprinse față de ea, Florea Vladimir din nou l-a stropit pe Boțan Nicolae cu gaze lacrimogene în regiunea ochilor și împreună cu Ghinda Elena și Dumenco Vitalii, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii peste cap și cu picioarele în spate, după care au sustras în mod deschis de la acesta [...]", ambele instanțe ierarhic inferioare au interpretat eronat, fără o motivare clară evenimentele derulate și au încadrat acțiunile inculpaților în infracțiunea de jaf, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, adică, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. În acest context, Colegiul penal lărgit atestă că la calificarea faptei, în prezenta speță, ambele instanțe de judecată, contrar prevederilor art. 113 Cod penal, ce stipulează că "Se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală", au lăsat fără calificare, semnele faptei prejudiciabile, manifestate prin aplicarea balonașului de gaze lacrimogene în privința victimei Boțan Nicolae, precum și aplicare de către inculpați asupra acestuia a multiplelor lovituri cu pumnii peste cap și cu picioarele peste spate, or aceste semne ale faptei prejudiciabile constatate, evident exced componența de infracțiune a jafului, incriminată în art. 187 Cod penal, or la comiterea infracțiunii de jaf, este exclusă aplicarea altor obiecte în calitate de arme, precum și sustragerea deschisă poate fi însoțită doar de o violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei. La acest aspect, Colegiul penal lărgit notează că la calificarea acțiunilor făptuitorului în baza art.188 alin.(2) lit. e) Cod penal, conform doctrinei dreptului penal, sub noțiunea de "alte obiecte folosite în calitate de armă" se au în vedere obiectele cu care victimei i sau cauzat, sau putea să i se cauzeze vătămări periculoase pentru viață ori sănătate (cuțite, inclusiv de bucătărie, bricuri, topoare, răngi și a.m.d.), precum și obiecte destinate pentru dezorientarea temporară a victimei, cum ar fi revolvere, balonașe și alte dispozitive cu gaze toxice neutralizante. 15 Totodată, se atrage atenția că deși la faza urmăririi penale nu a fost efectuată expertiza judiciară medico - legală a lui Boțan Nicolae pentru stabilirea gradului leziunilor corporale cauzate, după cum au motivat instanțele ierarhic inferioare, acestea au omis să ia în considerare că sub incidența noțiunii „violența periculoasă pentru viață și sănătate” nimeresc și cazurile cînd acțiunile violente nu provoacă vătămare medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății acesteia, însă datorită caracterului lor, (în speță, aplicarea balonașului de gaze lacrimogene pentru înfrângerea rezistenței victimei, urmată de aplicarea a multiplelor lovituri cu pumnii peste cap și cu picioarele în spate", ele creează un pericol real pentru viață și sănătate. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că deși acțiunile violente pot să nu provoace nici moartea victimei, nici vătămarea medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății acesteia, totuși, datorită caracterului lor, ele pot crea un pericol real pentru viață și sănătate. În acest sens, prin prisma celor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că instanțele ierarhic inferioare urmau să verifice la etapa soluționării încadrării juridice a faptei comise de către inculpați prezența circumstanțelor invocate, precum și să le coraboreze eficient și obiectiv cu componența de infracțiune incriminată în prevederile art. 45, 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în vederea adoptării soluției juridice corecte în prezenta speță, din care considerente se reflectă incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, fiind necesară admiterea recursului ordinar declarat de procuror. 6.2. De asemenea, analizând partea descriptivă a deciziei instanței de apel (f.d. 31-48, vol. IV)) se atestă că instanța de apel contrar cerințelor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală s-a pronunțat evaziv, fără o motivare clară și obiectivă asupra motivului invocat în apel de partea apărării, or apărătorul Tampei Tatiana în numele inculpaților a criticat soluția primei instanțe de a respinge demersul de aplicare a prevederilor art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală. La acest motiv, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel în decizia sa (f.d. 47, vol. IV), contrar prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, a notat superficial că "nu au fost prezentate careva probe concludente ce ar demonstra încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, iar în constatările Avocatului poporului în raportul pentru anul 2017, ombudsmanul nu a analizat anume condițiile de detenție ale inculpaților, în celulele în care aceștia au fost deținuți și în perioadele invocate", deși în asemenea situații, având în vedere că persoana deținută se află în custodia statului, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a condițiilor de detenție invocate de condamnat și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine reprezentantului administrației instituției penitenciare. 16 La acest aspect, Colegiul penal lărgit relevă că CtEDO în decizia sa din 12 februarie 2019 în cauza Iurie Draniceru, versus Republica Moldova, în pct. 29, 30, a statuat că la evaluarea condițiilor de detenție, judecătorul trebuie să țină cont atât de probele prezentate de către părți, cât și de rapoartele instituțiilor naționale și internaționale în acest domeniu. De asemenea, acesta trebuie să țină cont de efectul cumulativ al condițiilor de detenție. La fel, sarcina probei care îi revine deținutului nu pare în nici un caz excesivă. În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei din 19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu a respectat pe deplin normele procesuale expuse supra, și a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele obiective pe care se întemeiază soluția de respingere a solicitării părții apărării de aplicare în privința inculpaților a prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, prin ce a fost afectată soluția adoptată. 6.3. Pe cale de consecință, având în vedere că în prezenta cauză se atestă incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, toate recursurile declarate urmează a fi admise, pentru a da posibilitatea de a examina cauza complet și obiectiv, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanța de apel.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile declarate, nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 17

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție, Chișinău, Harti Vladislav, de către avocatul Tampei Tatiana cu inculpații Florea Vladimir, Ghinda Elena, Dumenco Vitalii, de către avocatul Tampei Tatiana în numele inculpatei Ghinda Elena, de către avocatul Tampei Tatiana cu inculpatul Dumenco Vitalii, de către inculpatul Dumenco Vitalii, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2019, în cauza penală privindu-i pe Florea Vladimir Xxxxx, Dumenco Vitalii xxxxx Ghinda Elena xxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 12 martie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 18