1ra-370/2020 — art. 45, 188 alin. 2 lit. b, e, f CP

1ra-370/2020 — art. 45, 188 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-370/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție, Chișinău, Harti Vladislav, de către

avocatul Tampei Tatiana cu inculpații Florea Vladimir, Ghinda Elena, Dumenco

Vitalii, de către avocatul Tampei Tatiana în numele inculpatei Ghinda Elena, de către

avocatul Tampei Tatiana cu inculpatul Dumenco Vitalii, de către inculpatul

Dumenco Vitalii, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul

Central) din 25 octombrie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 06 februarie 2019, în cauza penală privindu-i pe

Florea Vladimir Xxxxx, născut la xxxxxxxx

Dumenco Vitalii xxxxxx, născut la xxxxxxxxx

Ghinda Elena xxxxx, născută la xxxxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

- Florea Vladimir a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de

6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

- Dumenco Vitalii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de

6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, în termenul pedepsei aplicate a fost

adăugat prin cumul parțial, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 04 iunie 2018, fiindu-i stabilită pedeapsa

definitivă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

1

- Ghinda Elena a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de

5 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art. 90

Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

De asemenea, prin sentință s-a soluționat și soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Florea Vladimir,

Dumenco Vitalii și Ghinda Elena sunt învinuiți de organul de urmărire penală că la

23.12.2017, aproximativ la ora 15:30, în urma înțelegerii prealabile, acționând de

comun acord și prin înțelegere prealabilă, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane prin orice metodă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflându-se în casa de locuit amplasată pe adresa mun. xxxxx, str.

xxxxxxxx, acționând cu intenție directă, au aplicat balonașul cu gaze lacrimogene

de marca „PFEFFER KO fog” în fața lui Boțan Nicolae, după care au început să-1

caute prin buzunare.

În continuarea faptelor sale criminale, deoarece victima s-a împotrivit

acțiunilor ilegale întreprinse față de ea, Florea Vladimir din nou 1-a stropit pe Boțan

Nicolae cu gaze lacrimogene în regiunea ochilor și, împreună cu Ghinda Elena și

Dumenco Vitalii, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii peste cap și cu picioarele

în spate, după care au sustras în mod deschis de la acesta un telefon mobil de model

„Samsung Grand Prime" de culoare albă în care se află cartela SIM xxxxxxxxxx, în

valoare de 5 000 de lei, bani în sumă de 1 800 de lei și căciula în valoare de 50 de

lei, l-au scos ulterior din casa vizată supra și l-au lăsat în stradă, unde a și fost depistat

de trecători, cauzându-i astfel părții vătămate Boțan Nicolae o daună fizică și

materială în proporții considerabile, în sumă totală de 6 850 de lei.

Prima instanță a indicat că acțiunile lui Florea Vladimir, Dumenco Vitalii și

Ghinda Elena au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art. 45,

188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal - tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea altor

obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Prima instanță a recalificat acțiunile inculpaților Florea Vladimir, Dumenco

Vitalii și Ghinda Elena în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, jaful – adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile.

2.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

2

care Florea Vladimir, Ghinda Elena, Dumenco Vitalii să fie recunoscuți vinovați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, și în

baza acestui articol să-i fie stabilită pedeapsa lui Florea Vladimir de 10 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, lui Dumenco Vitalii de 10

ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, și conform art. 84 alin.

(4) Cod penal, să fie adăugată parțial, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei

Chișinău din 04 iunie 2018, cu stabilirea pedepsei definitive de 10 ani 3 luni

închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, lui Ghinda Elena de 9 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- instanța a ajuns la concluzia greșită precum că Florea Vladimir, Dumenco

Vitalii și Ghinda Elena au comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin.(2) lit.b), e)

și f) Cod penal, or această calificare nu conține ca semn calificativ al infracțiunii de

jaf „aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă”, dar acest semn calificativ

se atribuie numai infracțiunii de tâlhărie, după cum au fost calificate acțiunile

inculpaților de către partea acuzării;

- instanța a ignorant că la comiterea infracțiunii Florea Vladimir a aplicat față

de Boțan Nicolae balonașul cu gaze lacrimogene, care se atribuie la categoria altor

obiecte folosite în calitate de armă și a creat un pericol real pentru viața sau sănătatea

părții vătămate;

- deși la etapa urmăririi penale nu a fost efectuată expertiză judiciară medico-

legală a lui Boțan Nicolae pentru stabilirea gradului leziunilor corporale cauzate,

însă conform Hotărârii Plenului Curții Spreme de Justiție cu privire la practica

judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004, cu

modificările ulterioare din 22.12.2014, sub incidența noțiunii „violența periculoasă

pentru viață și sănătate” nimeresc și cazurile când acțiunile violente nu provoacă

vătămare medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății acesteia, totuși,

datorită caracterului lor, ele crează un pericol real pentru viață și sănătate;

- acțiunile inculpaților au avut un caracter de atac tâlhăresc, fiind orientate

spre a exclude posibilitatea părții vătămate de a se apăra și astfel s-a facilitat

sustragerea bunurilor.

2.2. Avocatul Tampei Tatiana în numele inculpaților Florea Vladimir,

Dumenco Vitalii, Ghinda Elena, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea

unei hotărâri de achitare a inculpaților de sub învinuirea înaintată.

În argumentarea apelurilor, apelantul a invocat că:

- instanța urma să-i achite pe inculpați, ori aceștia au fost privați de dreptul de

a solicita examinarea cauzei în procedura simplificată, conform prevederilor art.

3641 Cod de procedură penală, ce le-ar fi asigurat o pedeapsă mai blândă;

3

- instanța a conchis greșit de a respinge demersul de aplicare a prevederilor

art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală or, condițiile precare de detenție se

confirmă prin declarațiile inculpaților și prin constatările avocatului poporului în

raportul pentru anul 2017;

- inculpații au declarat că Boțan Nicolae s-a năpustit asupra inculpatei Ghinda

Elena, iar aceasta a strigat după ajutor, motiv pentru care, crezând că Boțan Nicolae

intenționează să o violeze pe Ghinda Elena, Florea Vladimir a reacționat și a aplicat

spray-ul lacrimogen și l-a scos cu forța din casă, fără a-i lua banii, portmoneul sau

telefonul;

- nu se întrunesc nici elementele infracțiunii de jaf, în varianta calificată de

către prima instanță, nefiind stabilit cu certitudine suma de bani sustrasă;

- polițiștii nu pot fi martori, deoarece nu au văzut momentul comiterii

infracțiunii, prețul de 5000 de lei pentru telefonul de model „Samsung”, nu este unul

real, la fel ca și prețul căciulii de 50 de lei.

2.3. Inculpatul Dumenco Vitalii, prin care a solicitat casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei, invocând că nu este vinovat de comiterea infracțiunii

incriminate, iar învinuirea este întemeiată doar pe declarațiile părții vătămate și ale

polițiștilor.

2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei

instanțe fără modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

conchis corect, având în vedere circumstanțele speței că acțiunile inculpaților Florea

Vladimir, Ghinda Elena și Dumenco Vitalii se încadrează juridic în baza art. 187

alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, adică jaful, după semele calificative - sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

Instanța de apel a notat că deși inculpații nu-și recunosc vinovăția în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 187, alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, aceasta este

demonstrată prin totalitatea de probe acumulate în prezenta cauză, corect apreciate

de prima instanță conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, cum ar fi:

- declarațiile din prima instanță, verificate în ședința instanței de apel a părții

vătămate Boțan Nicolae (f.d. 174-175, vol. III), martorului Cereni Ruslan (f.d. 178-

179, vol. III), Preda Vasile (f.d. 176-177, vol. III).

- plângerea din 23.12.2017 a lui Boțan Nicolae (f.d. 5, vol. I);

- procesul - verbal de cercetare la fața locului din 23.12.2017, conform căruia,

la cercetarea casei de pe str. Sarmizegetusa 3, mun. Chișinău, s-au depistat și s-au

ridicat: un telefon mobil de model „Samsung” de culoare albă și un portmoneu de

4

culoare neagră, în care se afla un buletin de identitate pe numele lui Boțan Nicolae

(f.d. 6-15, vol. I);

- procesul - verbal de examinare a obiectului din 24.12.2017, conform căruia,

obiect al examinării l-a constituit un telefon mobil de culoare albă de model

„Samsung G35H” (f.d.34 - 36, vol. I);

- procesul - verbal de examinare a obiectului din 24.12.2017, conform căruia,

obiect al examinării 1-a constituit un portmoneu de culoare neagră, confecționat

dintr-un material asemănător pielii. Pe partea din față a portmoneului se află

inscripția „Fsalfeite”. În interiorul portmoneului sunt prezente: o bancnotă cu

nominalul de 1 leu, o carte de vizită, un buletin de identitate cu fișa de însoțire

eliberate pe numele Boțan Nicolae, un bon bancar cu rechizitele cardului bancar

eliberat pe numele Boțan Nicolae (f.d.37 - 38, vol. I);

- procesul - verbal de percheziție corporală din 23.12.2017 a lui Florea

Vladimir, conform căruia, la 23.12.2017, ora 19:10, în cadrul bir. nr. 11 al

Inspectoratului de Poliție Botanica al DP mun.Chișinău, de la Florea Vladimir a fost

ridicat, inter alia, un balonaș cu gaze lacrimogene de model „Pfeffer Ko fog” (f.d.

49, vol. I);

- procesul - verbal de examinare a obiectului din 26.12.2017, conform căruia,

obiect al examinării îl constituie un balonaș cu gaz lacrimogen de tip „Pfeffer Ko"

cu capacitatea de 50 ml. Balonașul supus examinării este de culoare neagră, dispune

de o inscripție pe el de culoare galbenă și roșie „Pfeffer Ko”, un capac de culoare

neagră și un buton de eliberare a gazelor de culoare galbenă (f.d.114, vol. I).

Totodată, instanța de apel a menționat că învinuirea înaintată inculpaților în

rechizitoriu conține și sintagma „art.45 Cod penal”, de rând cu cea prevăzută de art.

188 alin. (2) lit.b), e) și f) Cod penal. În acest sens, instanța de apel a indicat că

acțiunile autorilor urmează a fi calificate în baza normelor din Partea specială a

Codului penal, iar acțiunile celorlalți coparticipanți cu referire la art. 42 alin. (3), (4)

sau (5) Cod penal, însă procurorul nu a indicat la calificare cum s-a manifestat

participația complexă.

De asemenea, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a conchis

corect că acțiunile inculpaților Florea Vladimir, Ghinda Elena și Dumenco Vitalii

nu au fost însoțite de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea părții vătămate

Boțan Nicolae și inculpații nu au folosit alte obiecte în calitate de armă, acțiunile

acestora constituind infracțiunea prevăzută de art. 187, alin.(2) lit. b), e) și f) Cod

penal.

În același context, instanța de apel a specificat că deși la materialele cauzei

penale lipsește un raport de expertiză medico - legală prin care s-ar fi constatat faptul

influenței asupra sănătății sau vieții părții vătămate Boțan Nicolae, totuși aplicarea

5

balonașului cu gaze lacrimogene nu a fost negată de către inculpații Florea Vladimir

și Ghinda Elena.

La fel, instanța de apel a notat că aplicarea gazelor lacrimogene în ochi

influențează o perioadă scurtă de timp starea sănătății persoanei, dar are predominant

un caracter de dezorientare, nu de traumatizare, or gradul de influență asupra

sănătății persoanei nu poate fi constatat cu certitudine. Mai mult, s-a reținut că în

prezenta cauză, organul de urmărire penală nici nu a efectuat o expertiză în acest

sens și mai mult, nici nu a stabilit compoziția chimică a gazului paralizant prin

redarea textului imprimat de producător pe container (balonaș), pentru a stabili

modul în care compușii acestuia acționează și pentru cât timp.

Ce ține de latura obiectivă, instanța de apel a indicat că aceasta se realizează

prin sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane - deposedarea părții vătămate

Boțan Nicolae de bunurile acestuia, care conștientiza faptul sustragerii, deși

inculpații au încercat să dezorienteze partea vătămată cu gaze lacrimogene cu

provocarea unei daune materiale părții vătămate (telefon mobil, portmoneu, căciulă),

bunuri estimate la valoarea de 6 850 de lei, fiind prezentă legătura de cauzalitate

dintre acțiunile inculpaților și urmarea survenită.

Totodată, instanța de apel a atestat că latura subiectivă în speță se exprimă

prin vinovăție sub forma intenției directe, în prezența scopului special cu care se

comite infracțiunea de jaf, și anume scopul acaparator. Scopul inculpaților de a

sustrage bunurile părții vătămate Boțan Nicolae se demonstrează prin declarațiile

părții vătămate, care a confirmat că a fost supus maltratării fizice anume cu scopul

de a i se lua bunurile. Prin acțiunea de cercetare la fața locului, în cadrul căreia s-au

depistat bunurile părții vătămate, prin acțiunile inculpaților realizate posterior

faptelor infracționale stabilite sub forma încercărilor de a scăpa de bunurile rezultate

din infracțiune, cât și din ansamblul probelor care justifică existența reală a

infracțiunii comise.

Instanța de apel a reținut că lipsa unui raport de expertiză judiciară medico -

legală nu permite de a constata caracterul și gravitatea vătămării corporale și faptul

suportării leziunilor corporale de către partea vătămată Boțan Nicolae, contrar

prevederilor art. 143 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală.

În acest context, instanța de apel a indicat că prima instanță a conchis corect

că, dat fiind faptul că, jaful se deosebește de atacul tâlhăresc, printre altele, prin

forma violenței aplicate, instanța de judecată nu poate constata cu certitudine că, la

23.12.2017 s-a purces la aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea

persoanei, iar aplicarea balonului cu gaze lacrimogene, deși este trecută la categoria

„alte obiecte folosite în calitate de armă”, nu indică automat la atribuirea violenței

la categoria celei periculoase pentru viață și sănătate, fiind necesar a se lua în calcul

6

nu atât percepția subiectivă a victimei asupra celor comise, cât mai ales orientarea

intenției făptuitorului.

Cu referire la pedepsele aplicate inculpaților, instanța de apel a reținut că

prima instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75-77 Cod penal, că aceștia au

comis o infacțiune gravă.

În privința inculpatului Florea Vladimir s-a stabilit că nu are persoane la

întreținere, nu este angajat în câmpul muncii, nu se află la evidența medicului

narcolog și/sau psihiatru, nu are antecedente penale, lipsa circumstanțelor atenuante

sau agravante.

Astfel, instanța de apel a conchis că pedeapsa aplicată inculpatului Florea

Vladimir pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.b), e) și f)

Cod penal - sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea acesteia

în penitenciar de tip semiînchis - este una corectă, rezonabilă și echitabilă, de natură

să asigure realizarea scopului legii penale.

În privința inculpatului Dumenco Nicolae s-a stabilit că nu are persoane la

întreținere, nu este angajat în câmpul muncii, la evidența medicului narcolog și/sau

psihiatru nu se află, este fără loc permanent de trai, anterior a fost judecat, lipsa

circumstanțelor atenuante sau agravante.

Prin urmare, instanța de apel a atestat că prima instanță a conchis corect că lui

Dumenco Vitalii, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b),

e) și f) Cod penal, urmează a-i fi stabilită pedeapsa cu închisoarea pe un termen de

6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, ținând cont de

aplicarea prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, pedeapsa neexecutată stabilită prin

sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 04.06.2018 și a stabilit pedeapsa

definitivă de 7 ani cu executare în penitenciar de tip semînchis.

Ce ține de inculapta Ghinda Elena, s-a reținut că are doi copii minori la

întreținere, este neangajată în câmpul muncii, la evidența medicului narcolog și/sau

psihiatru nu se află, anterior nu a fost judecată, prezența circmstanței atenuante –doi

copii minori la întreținere, lipsa circumstanțelor agravante.

În acest sens, instanța de apel a constatat că prima instanță a conchis just că

reeducarea și corectarea inculpatei Ghinda Elena este posibilă prin stabilirea unei

pedepse cu închisoare pe un termen de 5 ani, însă cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 5 ani, în temeiul prevederilor art.

90 alin. (1) Cod penal.

Totodată, cu referire la cererile inculpaților de aplicare a prevederilor art. 385

alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel a notat că nu au fost prezentate

careva probe concludente ce ar demonstra încălcarea drepturilor privind condițiile

de detenție, iar în constatările Avocatului poporului în raportul pentru anul 2017,

7

ombudsmanul nu a analizat anume condițiile de detenție ale inculpaților, în celulele

în care aceștia au fost deținuți și în perioadele invocate.

Instanța de apel a notat că în cadrul prezentei cauze penale, nu a fost înaintată

acțiune civilă împotriva inculpaților Florea Vladimir, Dumenco Vitalii și Ghinda

Elena, contrar argumentelor acuzatorului de stat privind înaintarea acțiunii civile (a

se vedea f.d. 137, vol.I), deoarece cererea de recunoaștere în calitate de parte civilă

a fost înaintată pe numele conducătorului organului de urmărire penală al

Inspectoratului de Poliție Botanica, mun. Chișinău, dar nu în adresa procurorului sau

instanței de judecată și mai mult, aceasta nu corespunde prevederilor art.art.166 -

167 Cod de procedură civilă, cerință expres prevăzută de art. 220 alin. (3) Cod de

procedură penală.

Cu referire la argumentele invocate în apelul declarat de către avocat în

interesele inculpaților, și anume că instanța urma să-i achite pe inculpați, deoarece

aceștia au fost privați de dreptul de a solicita examinarea cauzei în baza probelor de

la urmărirea penală, fapt care le-ar fi garantat o pedeapsă mai blândă, instanța de

apel a menționat că potrivit art. 3641 Cod de procedură penală, judecata se face în

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar dacă inculpatul

recunoaște faptele așa cum sunt menționate în rechizitoriu, iar în speță, inculpații nu

și-au recunoscut vina în privința infracțiunii imputate - prevăzute de art. 45, 188 alin.

(2) lit.b), e) și f) Cod penal, iar ulterior, prima instanță a reîncadrat acțiunile acestora

în baza art.187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat și argumentul invocat în apelul

declarat de către avocat în interesele inculpaților, precum că, de fapt Boțan Nicolae

s-a năpustit asupra inculpatei Ghinda Elena, i-a rupt hainele, încercând să o

dezbrace, iar Florea Vladimir, crezând că este vorba de un viol, a reacționat și a

aplicat spray-ul lacrimogen și 1-a scos pe Boțan Nicolae cu forța din casă, fără a-i

lua banii, portmoneul sau telefonul. La acest aspect, instanța de apel a notat că la

cercetarea la fața locului nu s-a stabilit că hainele inculpatei ar fi fost rupte, iar

martorii au văzut cum Ghinda Elena a încercat să se debaraseze de portmoneul și

telefonul părții vătămate.

De asemenea, ce ține de argumentul apelanților precum că polțiștii nu pot fi

audiați în calitate de martori, deoarece nu au văzut momentul comiterii infracțiunii,

instanța de apel a menționat că polițiștii au efectuat cercetarea la fața locului și au

intrat în contact cu partea vătămată și cu inculpații imediat după comiterea

infracțiunii și mai mult, aceștia au văzut cum Ghinda Elena a încercat să se

debaraseze de portmoneul și telefonul părții vătămate.

8

4.1. Procuror, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și solicită casarea totală a deciziei instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel nu a indicat nici un motiv plauzibil ce ar combate sau care a

indica că în acțiunile inculpatului nu sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute

de art. 45, 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal;

- instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare

probele examinate în prima instanță, care dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate;

- deși în ședința de judecată inculpații nu și-au recunoscut pe deplin vina în

comiterea infracțiunii încriminate, susținând că nu au comis tâlhăria, vinovăția lor a

fost complet demonstrată prin probele acumulate și examinate în ședința de judecată;

- prima instanță și instanța de apel au ajuns la concluzia greșită precum că,

Florea Vladimir, Dumenco Vitalii și Ghinda Elena au comis infracțiunea prevăzută

de art. 187 alin. (2) b), e) și f) Cod penal, or această calificare nu conține ca semn

calificativ al infracțiunii de jaf "aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă",

dar acest semn calificativ se atribuie numai infracțiunii de tâlhărie, cum au fost

calificate acțiunile inculpaților de către partea acuzării;

- prima instanță și instanța de apel au ignorant că, la comiterea infracțiunii,

Florea Vladimir a aplicat față de Boțan Nicolae balonașul cu gaze lacrimogene, care

se atribuie la categoria altor obiecte folosite în calitate de armă și a creat un pericol

real pentru viața sau sănătatea părții vătămate;

- deși la etapa urmăririi penale nu a fost efectuată expertiza judiciară medico

-legală a lui Boțan Nicolae pentru stabilirea gradului leziunilor corporale cauzate,

însă conform Hotărârii Plenului Curți Spreme de Justiție cu privire la practica

judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004, cu

modificările ulterioare din 22.12.2014, sub incidența noțiunii „violența periculoasă

pentru viață și sănătate” nimeresc și cazurile cînd acțiunile violente nu provoacă

vătămare medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății acesteia, datorită

caracterului lor, ele crează un pericol real pentru viață și sănătate;

- deși în hotărâre s-a făcut referire la Hotărârea Plenului CSJ din 09.11.1998

cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre purtarea, păstrarea,

transportarea, fabricarea, comercializarea, sustragerea armelor de foc, a munițiilor

sau a substanțelor explozive, păstrarea neglijentă a armelor de foc și munițiilor,

instanța a ignorat faptul că la comiterea infracțiunii incriminate inculpatul Florea

9

Vladimir a aplicat față de partea vătămată Boțan Nicolae balonașul cu gaze

lacrimogene de marca „PFEFFER KO fog”, care se atribuie la categoria altor obiecte

folosite în calitate de armă și a creat un pericol real pentru viața sau sănătatea părții

vătămate;

- potrivit pct. 10 Hotărârea Plenului CSJ cu privire la practica judiciară în

procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004 cu modificările

ulterioare adoptate prin Hotărârea Plenului CSJ nr. 12 din 22.12.2014, sub „alte

obiecte folosite în calitate de armă” se au în vedere obiectele cu care victimei i s-au

cauzat, sau putea să i se cauzeze vătămări periculoase pentru vieța ori sănătate

(cuțite, inclusiv de bucătărie, bricuri, topoare, răngi și a.m.d.), precum și obiecte

destinate pentru dezorientarea temporară a victimei, cum ar fi revolvere, balonașe și

dispozitive cu gaze toxice neutralizante

- potrivit Legii nr. 130 din 08.06.2012 privind regimul armelor și al munițiilor

cu destinație civilă, art. 2 stipulează, că spray cu gaze lacrimogene sau iritante este

un mijloc special de autoapărare conținând gaz lichefiat cu proprietatea de iritare sau

de paralizare temporară;

- în speță, balonașul cu gaze lacrimogene de marca „PFEFFER KO fog” a fost

folosit de către Florea Vladimir nu în scopul de autoapărare, dar ca un alt obiect

folosit în calitate de armă în scopul dezorientării părții vătămate, cauzării unei daune

sănătății lui Boțan Nicolae, deoarece acestuia în continuu îi curgeau lacrimi, avea

dureri puternice în ochi, nu vedea nimic. La momentul comiterii faptei partea

vătămată era lipsită de posibilitate de a se apăra și era total dezorientat;

- potrivit declarațiilor inculpatului Florea Vladimir, acesta a aplicat în privința

părții vătămate Boțan Nicolae balonașul cu gaze lacrimogene de marca „PFEFFER

KO fog” pentru a o apăra pe Ghinda Elena. Aceasta versiune a lui Florea Vladimir

se combate prin faptul că în situația descrisă de Florea Vladimir utilizarea

balonașului cu gaze lacrimogene nu era necesară. Aceste afirmații ale inculpatului

urmează a fi apreciate critic, deoarece sunt date în scopul de a evita răspunderea

penală pentru acțiunile sale criminale;

- în circumstanțele din speță a avut loc un atac, adică acțiunile agresive ale

făptuitorilor, care au fost însoțite de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate, deși în speță nu a fost efectuată expertiza judiciară medico-legală

a lui Boțan Nicolae pentru stabilirea gradului leziunilor corporale, la etapa urmăririi

penale;

- prima instanță și instanța de apel, la emiterea sentinței și deciziei s-au bazat

pe faptul că lipsește raportul de expertiza medico-legală a lui Boțan Nicolae, fără a

lua în considerare toate circumstanțele cauzei: caracterul acțiunilor inculpaților,

obiectul cu care infractorul a acționat și anume a stropit cu gaze lacrimogene pe

partea vătămată, scopul aplicării balonașului cu gaze lacrimogene de marca

10

„PFEFFER KO fog”, care a fost cercetat în cadrul instanței de judecată, numărul

infractorilor (trei persoane) raportat la numărul victimelor (o persoană), forța fizică

a făptuitorilor raportată la forța fizică a victimei;

- acțiunile inculpaților au avut caracterul unui atac tîlhăresc, fiind îndreptate

la aducerea părții vătămate în stare de imposibilitate de a se apăra și facilitarea

sustragerii bunurilor de la Boțan Nicolae. La fel, niciunul din inculpați nu neagă

faptul, că Florea Vladimir 1-a stropit pe Boțan Nicolae cu gaze lacrimogene;

- deși inculpații Florea Vladimir, Dumenco Vitalii, Ghinda Elena nu au

recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, art. 188 alin. (2) b),

e), f) Cod penal, toate elementele infracțiunii și-au găsit confirmare în cadrul

urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești prin probele

administrate, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, ce

urmau să fie apreciate în ansamblu din punct vedere al coroborării lor.

4.2. Avocatul Tampei Tatiana în numele inculpaților Florea Vladimir,

Dumenco Vitalii, Ghinda Elena la 13.05.2019, care fără a indica vreun temei de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea

sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri

de achitare în privința inculpaților, de sub învinuirea înaintată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanțele de judecată urmau să constate lezarea drepturilor condamnaților

de a se deține în condiții umane, indiferent de poziția condamnaților;

- probele care ar dezbate versiunea condamnaților: Florea Vladimir, Ghinda

Elena și Dumenco Vitalii, care s-au plâns de condițiile insalubre și inumane de

detenție din Penitenciarul nr. 13, urmau a fi prezentate de acuzare, ceea ce nu s-a

întâmplat. Prima instanță și cea de apel au respins pretențiile invocate de

condamnați, fără a se prezenta careva probe care ar demonstra contrariul.

4.3. Avocatul Tampei Tatiana în numele inculpatei Ghinda Elena, care indică

temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală

și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare inculpatei Ghinda Elena de sub învinuirea

înaintată, precum și constatarea condițiilor inumare de detenție în Penitenciraul 13.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- prima instanță atunci când a constatat lipsa în acțiunile inculpaților a

elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate prin rechizitoriu și necesitatea

recalificării faptelor în baza altei norme penale, urmează să-și argumenteze soluția

prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral

și obiectiv, și prin prisma respectării drepturilor inculpaților la un proces echitabil;

11

- prima instanță greșit a respins cererea inculpatei Ghinda Elena cu privire la

aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Prima instanță la

examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către partea apărării cum ar

fi: declarațiile inculpatei care a declarat că fiind arestată preventiv în Penitenciarul

nr. 13 era foarte frig, mirosea a mucegai, constatările făcute de Avocatul Poporului

în raportul său pentru anul 2017;

- nu este în obligația inculpaților să prezinte probe suplimentare în

convingerea instanței de judecată în nerespectarea drepturilor omului prin faptul că

statul Republica Moldova nu este capabil să ofere condiții umane de detenție, o faptă

notorie, publică, reclamată de cetățenii Republicii Moldova la CEDO de nenumărate

ori, acceptată de Guvern și recunoscută ca fiind o realitate că condamnaților nu li se

asigură condiții umane de detenție;

- prima instanță 1-a stabilirea pedepsei urma să calculeze o zi de arest

preventiv pentru două zile de închisoare. Prin urmare instanța nu a cercetat probele

sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

acestora și nu și-a motivat corespunzător soluția adoptată;

- din declarațiile inculpaților nu rezultă că în acțiunile lor se întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. g), e), f) Cod penal;

- nu s-a constatat cu certitudine dacă partea vătămată avea bani la el, deoarece

toti participanții, inclusiv martorii polițiști și partea vătămată și procesele -verbale

indică cifre diferite. Mai mult, partea vătămată a dat declarații fiind în stare de

ebrietate alcoolică;

- polițiștii greșit au fost acceptați în calitate de martori, deoarece aceștia nu

sunt martori deoarece nu au fost martori oculari, nu au văzut ce s-a întâmplat, au

cunoscut circumstanțele cauzei prin intermediul statului profesiei lor, fiind de partea

acuzării;

- cu privire la prejudicial material în mărime de 5000 de lei care este costul

telefonului mobil de model „Samsung Grand Prime” și căciula de 50 lei, este o

aprecierea ireală, neîntemeiată;

- ce ține de balonașul de gaze despre care indică condamnatul Florea Vladimir,

apărarea apreciază critic declarațiile acestuia, este dubios dacă acest balonaș a fost

într-adevăr activat, deoarece în casă au continuat să stea Florea Vladimir și Ghinda

Elena și chiar colaboratorii de poliție au intrat în casă, dar nici unul, nu a declarat că

se simțea gaz lacrimogen în casă. Acest balonaș de gaze nu a fost supus unei cercetări

de către un specialist;

4.4. Inculpatul Dumenco Vitalii, care fără a indica vreun temei de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței

primei instanțe și decizia instanței de apel, cu eliberarea sa de pedeapsa stabilită.

12

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- nu a comis fapta incriminată și a fost condamnat pe nedrept, or în timpul

săvârșirii faptei, acesta nu se afla într-o cameră cu Florea Vladimir și Ghinda Elena,

dar dormea în altă cameră, fiind trezit de colaboratorii de poliție, declarându-le că

nu a văzut nimic.

4.4.1. Inculpatul Dumenco Vitalii la 20.03.2019 a depus supliment la recursul

declarat, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a decizei instanței

de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie eliberat de pedeapsă,

invocând aceleași motive ca în cererea inițială de recurs.

4.5. Avocatul Tampei Tatiana în numele inculpatului Dumenco Vitalii, care

fără a indica nici un temei de recurs, a invocat că inculpatul Dumenco Vitalii a fost

deținut începând cu 26.12.2017, în condiții inumane și degradante, din care motive

consideră că în privința inculpatului Dumenco Vitalii urmau a fi aplicate prevederile

art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Tampei

Tatiana în numele inculpaților Florea Vladimir, Dumenco Vitalii, Ghinda Elena,

care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că procurorul invocă ca temeiuri de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și anume cazurile

când: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, iar de către avocatul Tampei Tatiana

în numele inculpaților și de către ultimii se critică decizia instanței de apel prin

prisma lipsei elementelor infracțiuni incriminate, ce cade sub incidența temeiului de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, precum și în

13

partea neaplicării în privința inculpaților de către instanțele de judecată a

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs

invocate, Colegiul penal lărgit constată că se confirmă incidența temeiului de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea respingerii

solicitării de aplicare a prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

precum și a temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și

în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de

procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe

deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

6.1. În acest sens, Colegiul penal lărgit, verificând materialele cauzei penale,

constată că la adoptarea soluției în speța dată, instanțele ierarhic inferioare nu au

ținut cont pe deplin de toate circumstanțele cauzei și au adoptat soluția pripită de

14

recalificare a acțiunilor inculpaților din prevederile art. 45, 188 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, în art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit atestă că deși în fapta constatată

de prima instanță (f.d. 188, vol. III), menținută de instanța de apel, sunt indicate

asemenea circumstanțe de comitere a faptei infracționale de către inculpații Florea

Vladimir, Dumenco Vitalii și Ghinda Elena, cum ar fi: "[...] acționând cu intenție

directă, au aplicat balonașul de gaze lacrimogene de marca "PFEFFER KO fog"

în fața lui Boțan Nicolae, după care au început să-l caute prin buzunare. În

cotinuarea faptelor sale criminale, deoarece victima s-a împotrivit acțiunilior ilgale

întreprinse față de ea, Florea Vladimir din nou l-a stropit pe Boțan Nicolae cu

gaze lacrimogene în regiunea ochilor și împreună cu Ghinda Elena și Dumenco

Vitalii, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii peste cap și cu picioarele în spate,

după care au sustras în mod deschis de la acesta [...]", ambele instanțe ierarhic

inferioare au interpretat eronat, fără o motivare clară evenimentele derulate și au

încadrat acțiunile inculpaților în infracțiunea de jaf, în baza art. 187 alin. (2) lit. b),

e), f) Cod penal, adică, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de

mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea

persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

În acest context, Colegiul penal lărgit atestă că la calificarea faptei, în prezenta

speță, ambele instanțe de judecată, contrar prevederilor art. 113 Cod penal, ce

stipulează că "Se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și

semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală", au lăsat fără

calificare, semnele faptei prejudiciabile, manifestate prin aplicarea balonașului de

gaze lacrimogene în privința victimei Boțan Nicolae, precum și aplicare de către

inculpați asupra acestuia a multiplelor lovituri cu pumnii peste cap și cu picioarele

peste spate, or aceste semne ale faptei prejudiciabile constatate, evident exced

componența de infracțiune a jafului, incriminată în art. 187 Cod penal, or la

comiterea infracțiunii de jaf, este exclusă aplicarea altor obiecte în calitate de arme,

precum și sustragerea deschisă poate fi însoțită doar de o violență nepericuloasă

pentru viața și sănătatea persoanei.

La acest aspect, Colegiul penal lărgit notează că la calificarea acțiunilor

făptuitorului în baza art.188 alin.(2) lit. e) Cod penal, conform doctrinei dreptului

penal, sub noțiunea de "alte obiecte folosite în calitate de armă" se au în vedere

obiectele cu care victimei i sau cauzat, sau putea să i se cauzeze vătămări periculoase

pentru viață ori sănătate (cuțite, inclusiv de bucătărie, bricuri, topoare, răngi și

a.m.d.), precum și obiecte destinate pentru dezorientarea temporară a victimei, cum

ar fi revolvere, balonașe și alte dispozitive cu gaze toxice neutralizante.

15

Totodată, se atrage atenția că deși la faza urmăririi penale nu a fost efectuată

expertiza judiciară medico - legală a lui Boțan Nicolae pentru stabilirea gradului

leziunilor corporale cauzate, după cum au motivat instanțele ierarhic inferioare,

acestea au omis să ia în considerare că sub incidența noțiunii „violența periculoasă

pentru viață și sănătate” nimeresc și cazurile cînd acțiunile violente nu provoacă

vătămare medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății acesteia, însă

datorită caracterului lor, (în speță, aplicarea balonașului de gaze lacrimogene

pentru înfrângerea rezistenței victimei, urmată de aplicarea a multiplelor lovituri cu

pumnii peste cap și cu picioarele în spate", ele creează un pericol real pentru viață

și sănătate.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că deși acțiunile violente pot să nu

provoace nici moartea victimei, nici vătămarea medie sau ușoară a integrității

corporale sau a sănătății acesteia, totuși, datorită caracterului lor, ele pot crea un

pericol real pentru viață și sănătate.

În acest sens, prin prisma celor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că

instanțele ierarhic inferioare urmau să verifice la etapa soluționării încadrării juridice

a faptei comise de către inculpați prezența circumstanțelor invocate, precum și să le

coraboreze eficient și obiectiv cu componența de infracțiune incriminată în

prevederile art. 45, 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în vederea adoptării soluției

juridice corecte în prezenta speță, din care considerente se reflectă incidența

temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală,

că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, fiind necesară admiterea

recursului ordinar declarat de procuror.

6.2. De asemenea, analizând partea descriptivă a deciziei instanței de apel (f.d.

31-48, vol. IV)) se atestă că instanța de apel contrar cerințelor art. 414 alin. (5) Cod

de procedură penală s-a pronunțat evaziv, fără o motivare clară și obiectivă asupra

motivului invocat în apel de partea apărării, or apărătorul Tampei Tatiana în numele

inculpaților a criticat soluția primei instanțe de a respinge demersul de aplicare a

prevederilor art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală.

La acest motiv, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel în decizia sa

(f.d. 47, vol. IV), contrar prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, a

notat superficial că "nu au fost prezentate careva probe concludente ce ar demonstra

încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, iar în constatările Avocatului

poporului în raportul pentru anul 2017, ombudsmanul nu a analizat anume

condițiile de detenție ale inculpaților, în celulele în care aceștia au fost deținuți și

în perioadele invocate", deși în asemenea situații, având în vedere că persoana

deținută se află în custodia statului, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a

condițiilor de detenție invocate de condamnat și a lipsei suportării unui prejudiciu

moral îi revine reprezentantului administrației instituției penitenciare.

16

La acest aspect, Colegiul penal lărgit relevă că CtEDO în decizia sa din 12

februarie 2019 în cauza Iurie Draniceru, versus Republica Moldova, în pct. 29, 30, a

statuat că la evaluarea condițiilor de detenție, judecătorul trebuie să țină cont atât de

probele prezentate de către părți, cât și de rapoartele instituțiilor naționale și

internaționale în acest domeniu. De asemenea, acesta trebuie să țină cont de efectul

cumulativ al condițiilor de detenție. La fel, sarcina probei care îi revine deținutului

nu pare în nici un caz excesivă.

În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței

constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că

o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei din 19

decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de

o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu a respectat pe

deplin normele procesuale expuse supra, și a comis eroarea de drept prevăzută de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că decizia instanței de

apel nu cuprinde motivele obiective pe care se întemeiază soluția de respingere a

solicitării părții apărării de aplicare în privința inculpaților a prevederilor art. 385

alin. (5) Cod de procedură penală, prin ce a fost afectată soluția adoptată.

6.3. Pe cale de consecință, având în vedere că în prezenta cauză se atestă

incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, toate recursurile declarate urmează a fi admise, pentru a da

posibilitatea de a examina cauza complet și obiectiv, iar decizia instanței de apel

casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanța de apel.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile declarate,

nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă

a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

17

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție, Chișinău, Harti Vladislav, de către avocatul Tampei Tatiana cu

inculpații Florea Vladimir, Ghinda Elena, Dumenco Vitalii, de către avocatul

Tampei Tatiana în numele inculpatei Ghinda Elena, de către avocatul Tampei

Tatiana cu inculpatul Dumenco Vitalii, de către inculpatul Dumenco Vitalii, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2019, în

cauza penală privindu-i pe Florea Vladimir Xxxxx, Dumenco Vitalii xxxxx

Ghinda Elena xxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 12 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

18