1ra-231/20 — art. 186 alin. 4 CP

1ra-231/20 — art. 186 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-231/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

avocatul Bondarenco Andrei în numele părții vătămate Miron Tatiana, de avocatul

Negru Olesea în numele inculpatei Rotari (Perju) Liubovi, prin care solicită casarea

sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul central din 25 martie 2019 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2019, în cauza penală, în

privința lui

Rotari (Perju) Liubovi XXX, născută la XXX,

originară și domiciliată în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 28.06.2018 pînă la 25.03.2019;

Instanța de apel de la 15.04.2019 pînă la 12.06.2019;

Instanța de recurs de la 22.08.2019 pînă la 22.01.2020.

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

inculpata Perju Liubovi a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, sub formă

de 5 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru

femei.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea aplicată

inculpatei, a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani, cu

obligarea acesteia să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent.

Acțiunea civilă înaintată de Miron Tatiana împotriva lui Perju Liubovi cu privire

la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite, să hotărască

instanța civilă.

Perju Liubovi în perioada lunilor ianuarie-iunie 2016, avînd scopul de sustragere a

bunurilor altei persoane, aflându-se în gospodăria Tatianei Miron, amplasată în s.

XXX, raionul Anenii Noi, folosindu-se de faptul, că nu este observată de nimeni, pe

ascuns a sustras două uscătoare de păr în valoare de 16 euro fiecare, în valoare totală

de 32 euro, 5 tigăi cu diametrul 22 cm în valoare de 15 euro fiecare, în valoare totală

de 75 euro, un aparat de toastat pâine electric în valoare de 30 euro, o placă de păr în

valoare de 15 euro, o plita electrica pentru pizza, în valoare de 100 euro, 24 de cuțite

din inox, în valoare de 2,5 euro, în valoare totală de 60 euro, 24 linguri inoxidabile în

valoare de 2,5 euro fiecare, valoare totală de 60 euro, 24 furculițe inoxidabile în

valoare de 2,5 euro fiecare, în valoare totală de 60 euro, 24 lingurițe inoxidabile de

ceai în valoare de 2,5 euro fiecare, valoarea totală de 60 euro, 20 lingurițe inoxidabile

în valoare de 2 euro fiecare, valoarea totală de 40 euro, 60 furculițe inoxidabile, în

valoare de 2 euro fiecare, valoarea totală de 120 euro, 24 linguri inoxidabile, în

1

valoare de 2 euro fiecare, valoarea totală de 48 euro, un set de cuțite în valoare de 25

euro, 20 cuțite din metal inoxidabil în valoare de 2 euro fiecare, în valoare totală de

40 euro, 5 seturi de căni cu farfurioare, în valoare de 30 euro setul, în valoare totală

de 150 euro, 5 seturi cănuțe și farfurioare pentru cafea, în valoare de 30 euro setul, în

valoare totală de 150 euro, 10 căni de ceai cu volumul de 200 ml, în valoare de 2 euro

fiecare, în valoare totală de 20 euro, 6 căni de cafea, de sticlă în valoare de un euro

fiecare, în valoare totală 6 euro, 10 pahare de marca „bormoli”, cu volumul de 200

ml, în valoare de 2 euro fiecare, în valoare totală de 20 euro, 30 pahare de sticlă, cu

volumul de 100 ml, în valoare de un euro fiecare, în valoare totală de 30 euro, 20 de

fețe de perne, cu dimensiunea (70/70), în valoare de 5 euro fiecare, în valoare de 100

euro, 20 de fețe de perne, cu dimensiunea (60/60), în valoare de 5 euro fiecare, în

valoare totală de 100 euro, 30 de fețe de perne, cu dimensiunea (50/50), în valoare de

2 euro fiecare, în valoare totală de 60 euro, 30 de șervete, cu dimensiunea (50/80), în

valoare de 2 euro fiecare, în valoare totală de 60 euro, 80 de șervete, cu dimensiunea

50/80), în valoare de 2 euro fiecare, în valoare totală de 160 euro, 100 de șervete, cu

dimensiunea (50/80), în valoare de 2 euro fiecare, în valoare totală de 200 euro, 40 de

șervete, cu dimensiunea (50/80), în valoare de 2 euro fiecare, în valoare totală de 80

euro, 10 șervete pentru bucătărie, cu dimensiunea (40/60), în valoare de 4 euro

fiecare, în valoare totală de 40 euro, 6 șervete pentru bucătărie, cu dimensiunea

(40/60), în valoare de 4 euro fiecare, în valoare totală de 24 euro, 36 de șervete pentru

bucătărie, cu dimensiunea (40/60), în valoare de 4 euro fiecare, în valoare totală de

144 euro, 5 cuverturi pentru pat în valoare de 16 euro fiecare, în valoare totală de 80

euro, 6 cuverturi groase pentru pat, în valoare de 20 euro fiecare, în valoare totală de

120 euro, 20 cuverturi subțiri, în valoare de 6 euro fiecare, în valoare totală de 120

euro, 15 cuverturi în valoare de 2 euro fiecare, în valoare totală de 180 euro, 20

cuverturi de bumbac, în valoare de 10 euro fiecare, în valoare totală de 200 euro, 6

cuverturi groase, în valoare de 50 euro fiecare, în valoare totală de 300 euro, 4

cuverturi cu broderii, în valoare de 80 euro fiecare, în valoare totală de 320 euro, 6

halate de baie mărimea M, în valoare de 30 euro fiecare, în valoare totală de 180 de

euro, 12 seturi lingerie pentru pat în valoare de 25 euro fiecare, în valoare totală de

300 euro, 10 seturi lingerie pentru pat, în valoare de 20 euro fiecare, în valoare totală

de 200 euro, 7 seturi lingerie pentru pat, pentru o persoană, în valoare de 15 euro

fiecare, în valoare totală de 105 euro, 15 cearșafuri mari, în valoare de 20 euro

fiecare, în valoare totală de 300 euro, 12 cearșafuri de mărime medie, în valoare de 20

euro fiecare, în valoare totală de 240 euro, 22 cearșafuri pentru o persoană, în valoare

de 10 euro fiecare, în valoare totală de 220 euro, 15 cearșafuri, pentru 2 persoane, în

valoare de 20 euro fiecare, în valoare totală de 300 euro, 12 cearșafuri de mărimi

medie , în valoare de 20 euro fiecare, în valoare totală de 240 euro, 22 cearșafuri

pentru o persoană, în valoare de 10 euro fiecare, în valoare totală de 220 euro, 4

cearșafuri mari, în valoare de 15 euro fiecare, în valoare totală de 60 euro, 46 fețe de

perne, cu dimensiunea (50/80) în valoare de 5 euro fiecare, în valoare totală de 230

euro, 10 șervete de calitate superioară, cu dimensiunea (50/80), în valoare de 6 euro

fiecare, în valoare totală de 60 euro, 7 șervete gofrate, cu dimensiunea (35/55) în

valoare de 3 euro fiecare, în valoare totală de 21 euro, 25 șervete de baie, cu

dimensiunea (80/140) în valoare da 12 euro care, în valoare totală de 300 euro, 10

șervete mari de baie, cu dimensiunea (80/1 valoare de 22,9 euro fiecare, în valoare

totală de 229 euro, 20 de șervete, cu dimensiunea (50/100) în valoare de 11,9 euro

fiecare, în valoare totală de 238 euro, 18 șervete, cu dimensiunea (50/100) în valoare

2

de 13 euro fiecare, în valoare totală de 234 euro, 6 șervete cu dimensiunea (50/100) în

valoare de 13 euro fiecare, în valoare totală de 78 euro, șervete cu dimensiunea

(50/100) în valoare de 13 euro fiecare, în valoare totală de 65 euro, 20 de șervete cu

dimensiunea (35/55) în valoare de 5 euro fiecare, în valoare totală de 100 euro, 32

șervete mici în valoare de 2 euro fiecare, în valoare totală de 64 euro, 20 șervete, cu

dimensiunea (50/100) în valoare de 3 euro, în valoare totală de 60 euro, 80 șervete, cu

dimensiunea (50/100) în valoare de 6 euro fiecare, în valoare totală de 480 euro, 40

șervete cu dimensiunea (50/100) în valoare de 6 euro fiecare, în valoare de 240 euro,

40 șervete cu dimensiunea (50/100) în valoare de 6 euro fiecare, în valoare totală de

240 euro, 60 șervete cu dimensiunea de (50/100) în valoare de 6 euro fiecare, în

valoare totală de 360 euro, un aparat pentru coacerea testului în valoare de 25 euro, 4

forme pentru copturi în valoare de 2.50 euro fiecare în valoare totală de 20 euro, 3

ștergare cu dimensiunea (50/90) în valoare de 5 euro fiecare, în valoare totală 15

euro, un ștergar cu dimensiunea (65/30) în valoare de 2 euro, 4 cearșafuri, în valoare

de 250 lei fiecare, în valoare totală 1000 lei, o cuvertură cu dimensiunea (150/180) în

valoare 100 lei, o cuvertură pentru fotoliu cu dimensiunea (60/135) în valoare de 50

lei; în total au fost sustrase bunuri materiale în valoare de 1 150 lei și 8 855 euro, care

conform cursului oficial mediu a schimbului valutar al Băncii Naționale a R.

Moldova la momentul comiterii infracțiunii, constituie 196 846,65 lei, cauzându-i

proprietarului daune în proporții mari în valoare totală de 197 996,65 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Rotari (Perju) Liubovi a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) din Codul penal, și anume ,,Furtul”, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzare de daune în proporții

mari.

inculpatei Rotari (Perju) Liubovi a depus apel, prin care a solicitat, casarea acesteia,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea inculpatei de

comiterea infracțiunii incriminate.

În motivarea apelului avocatul a invocat că, sentința o consideră neîntemeiată,

or, faptei săvârșite de către inculpată, i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Astfel, Perju Liubovi, nu a recunoscut fapta care i se impută, iar drept rezultat al

cercetării judecătorești, analizîndu-se probele prezentate de acuzare susține ca poziția

sa nu a fost combătută. Inculpata a confirmat că careva bunuri a preluat din

gospodăria familiei Miron Tatiana exercitîndu-și samavolnic dreptul său la

recompensă pentru serviciile de îngrijire acordate.

Prin declarațiile sale, inculpata a declarat că, a lucrat la Miron Nicolai și el nu i-a

achitat pe o lună de zile, ea îi cerea banii și el nu i-a dat. Atunci, ea a luat de la el

lucruri și le ținea ca el să-i dea banii. Ulterior avea să le întoarcă. Ea întâlnindu-se cu

el îi cerea banii, dar el spunea că o s-o împuște, dar banii nu o să-i dea. Undeva peste

jumate de an s-a apropiat poliția și a ridicat lucrurile. Ea a lucrat pînă ce a decedat

soția lui Miron Nicolai. Ea recunoaște că a luat 1 uscător de păr, un toster de pîne, un

cuptor de copt pizza, 2 complete de ștergare, 2 fețe de masă, 2 bucăți de perdea, dar

mai mult nu a luat nimic. ... Lui Miron Nicolai i-a comunicat că, a luat lucruri și i-a

spus că, cînd îi dă banii, îi întoarce lucrurile. El îi datora 3 000 lei.

Deci, în circumstanțele create, fapta inculpatei urma a fi încadrată conform

prevederilor art. 351 Cod penal, și deoarece cuantumul prejudiciului cauzat, de către

acuzare nu a fost dovedit, susține avocatul Negru Olesea că, nu a fost în modul

corespunzător probată existența faptei prevăzute de art. 186 alin. (4) din Codul penal.

3

Conform Hotărârii Nr. 879 din 23.12.2015 cu privire la aprobarea cuantumului

salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016 s-a aprobat

cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, în

mărime de 5050 lei, în conformitate cu art. 126 Cod penal, se consideră proporții

mari valoarea bunurilor sustrase care depășește 20 de salarii medii lunare pe

economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei.

Se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase care depășește 40 de

salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în

vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Valoarea bunurilor pretins a fi sustrase cât și lista acestora a fost stabilită doar

din declarațiile părții vătămate, nefiind prezentate nici un act de proveniență și nici

măcar o dovadă a existenței acestor bunuri. Instanța de judecată nu a verificat probele

administrate pe cauza dată, în vederea stabilirii sumei reale a prejudiciului cauzat

părții vătămate, ceea ce contravine practicii judiciare stabilite privind sentința

judecătorească, potrivit căruia, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să

cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se

locul, timpul modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii. dacă infracțiunea săvârșită a atras după sine un prejudiciu

material - specificările: cui i-a fost cauzat prejudiciul, valoarea lui, precum și partea

restituită până la judecarea cauzei și cea a prejudiciului rămas nerestituit.

Mărimea prejudiciului cauzat prin sustragere se determină conform prețurilor

libere de piață la momentul examinării cauzei. În lipsa datelor cu privire la prețul

bunurilor sustrase, valoarea lor poate fi stabilită în baza concluziilor expertizei

merceologice, ținându-se cont și de circumstanțele expuse de proprietar.

3.1. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Andrei Bondarenco,

în numele părții vătămate Tatiana Miron a depus apel, prin care a solicitat, casarea

parțială a sentinței, în partea admiterii acțiunii civile în principiu, cu pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care să fie dispusă încasarea din contul inculpatei în beneficiul părții

vătămate a prejudiciului material în mărime de 197 966, 65 lei și prejudiciul moral în

mărime de 25 000 lei, precum și a cheltuielilor de judecată suportate efectiv de către

partea vătămată.

În motivarea apelului avocatul a invocat că, deși inculpata nu și-a recunoscut

vina, vinovăția acesteia a fost dovedită prin probele anexate la materialele dosarului,

iar în ansamblu, acestea confirmă indubitabil vinovăția inculpatei în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, avându-se în vedere faptul, că

din conținutul acestor probe, se indică direct la faptul, că anume inculpata, a sustras

bunurile Tatianei Miron, cauzându-i daune în proporții mari, iar faptul

nerecunoașterii vinovăției și declarațiile date, urmează a fi apreciate critic, fiind o

metodă de autoapărare întru evitarea pedepsei penale.

Astfel, din materialele dosarului, se înțelege că, mărimea despăgubirilor civile

materiale pretinse de partea vătămată/reclamanta, este în total în sumă de 197 966,65

lei, fiind astfel pasibile de admitere și încasarea din contul inculpatei, avându-se în

vedere și faptul, că determinarea valorii prejudiciului a fost exercitată la etapa

urmăririi penale, reținându-se astfel valoarea bunurilor sustrase.

Totodată, urmare a acțiunilor ilegale exercitate de inculpată, partea vătămată a

suportat suferințe morale, fiind privată de o viață normală, ceea ce implică o suferință

psihică și presupune de asemenea o compensație și anume sub forma unor daune

4

morale pentru repararea prejudiciului ce a fost cauzat părții vătămate, în cuantum de

25 000 lei.

La fel, și prejudiciul moral, se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului material (patrimonial), ceea ce se apreciază prin imposibilitatea probării

prejudiciului moral, iar sub acest aspect singura concluzie în acord cu practica

CEDO, este anume în sensul că proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca

prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate, urmând să se deducă

producerea prejudiciului moral din simpla existență a delictului comis de natură să

producă un asemenea prejudiciu, o asemenea soluție fiind determinată de caracterul

subiectiv intern al prejudiciului moral.

Instanța de judecată, dispunând admiterea acțiunii civile în principiu, a ignorat

faptul, că în partea daunei materiale, au fost prezentate suficiente dovezi, iar în partea

prejudiciului moral, instanța urma să se pronunțe neapărat.

Or, sentința instanței de judecată în partea civilă, este în contradicție cu

prevederile art. 387 alin. (1) și alin.(3) CPP, care stipulează că, odată cu pronunțarea

sentinței de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile

și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte,

ori o respinge și numai în cazul excepțional când, pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată examinarea cauzei, instanța

poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În prezenta speță, potrivit lucrărilor dosarului, partea vătămată și civilă Miron

Tatiana, a solicitat să fie încasat din contul inculpatei Perju Liubovi în beneficiul

părții vătămate Miron Tatiana despăgubirile civile materiale (dauna materială) în

mărime de 197 966, 65 lei, compensației cu titlul de dauna morală în mărime de 25

000 lei, precum și a cheltuielilor de judecată suportate efectiv de partea vătămată la

examinarea cauzei.

a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Negru Olesea în numele

inculpatei Perju Liubovi.

A fost admis apelul declarat de avocatul Bondarenco Andrei în numele părții

vătămate Miron Tatiana, casată parțial sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul

Central din 25 martie 2019, în partea încasării prejudiciului moral și în această parte

s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță, după cum

urmează:

Acțiunea civilă depusă de Miron Tatiana împotriva lui Rotari (Perju) Liubovi

Domenti privind încasarea prejudiciului moral se admite parțial.

Se încasează de la Rotari (Perju) Liubovi, în contul Tatianei Miron, prejudiciul

moral în sumă de 10 000 lei, în partea încasării sumei de 15 000 lei, se respinge ca

neîntemeiată.

În rest sentința se menține.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatei Perju Liubovi care a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptelor săvârșite de acesta încadrarea

juridică corespunzătoare materialului probator administrat.

Acțiunile inculpatei Perju Liubovi corect au fost calificate conform indicilor

componenței de infracțiune prevăzute de art. 186 alin.(4) CP, după indicii calificativi

5

-,,Furtul”, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzare de daune

în proporții mari.

Astfel, reieșind din cumulul de probe cercetate și verificate în cadrul ședinței

instanței de apel, instanța de apel a concluzionat că apelul declarat de către avocatul

Negru Olesea, în numele inculpatei Perju Liubovi împotriva sentinței Judecătoriei

Anenii Noi (sediul Central) din 25 martie 2019, este nefondat, or, argumentele ce țin

de încadrarea juridică și vinovăția inculpatei sunt neîntemeiate fiind bazate pe

presupuneri neargumentate și fără a avea vre-un suport juridic probant, ce ar permite

intervenirea în soluția emisă de prima instanță în latura penală, motiv din care

urmează a fi respinse

Prin urmare se reține că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt

și vinovăția inculpatei care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei

săvârșite de Perju Liubovi încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească, ori cercetarea

judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind

administrarea probatoriului

Urmare a celor invocate, instanța de apel nu a reținut ca întemeiate argumentele

invocate de avocatul Negru Olesea în numele inculpatei Perju Liubovi în apelul

declarat cu privire la nevinovăția acesteia vis-a-vis de fapta imputată, or, însăși

inculpata a recunoscut faptul că, a luat de la el (gospodăria lui Miron Nicolai) lucruri

și le ținea ca el să-i dea banii. Ulterior avea să le întoarcă. Ea se întâlnea cu el și îi

cerea banii, dar el i-a spus că o s-o împuște, dar banii nu o să-i dea. Nu ține minte

pentru care lună urma să-i achite banii. Undeva peste jumate de an s-a apropiat poliția

și a ridicat lucrurile. Ea a lucrat pînă ce a decedat soția lui Miron Nicolai. Ea

recunoaște că a luat 1 uscător de păr, un toster de pâine, un cuptor de copt pizza, 2

complete de ștergare, 2 fețe de masă, 2 bucăți de perdea, dar mai mult nu a luat nimic.

Ea în toată ziua lua cîte un lucru, cînd o ducea acasă. Tot inculpata a declarat că, ea

nu a numărat costul lucrurilor luate. Numai Miron Nicolai cunoștea că, ea a luat

lucrurile. Lui Miron Sergiu și Tatiana nu i-a spus nimic despre lucrurile luate.

Bunurile luate le-a ținut acasă, ulterior cînd el a amenințat-o, ea le-a dus la vecin,

apoi le-a adus acasă înapoi.

Totodată, versiunea părții apărării și a inculpatei precum că a luat bunuri, din

motiv că Miron Nicolai nu i-a achitat pentru serviciul prestat și urma să le restituie

după ce acesta îi va achita suma datorată, deoarece aceste declarații se combat prin

declarațiile martorului Miron Nicolai și prin alte acțiuni de urmărire penală cum ar fi

ridicări, perchiziții în cadrul, cărora au fost ridicate bunuri de la domiciliul inculpatei

și rudelor ei, valoare cărora este mai mare decît suma datorată, în valoare de 3 000

lei. Mai mult, versiunea acestea cu privire la existența pretinsei datorii nu a fost

confirmată în cadrul cercetării judecătorești, mai mult, martorului Miron Nicolai a

declarat că, ultimul an i-a achitat inculpatei lunar 3000 lei, iar banii îi dădea regulat.

Niciodată ea nu s-a adresat la el că i-ar fi dator cu bani. Bunurile fiicei care le-a adus

din Italia le păstra în pod în cutii. De asemenea, pretinsa stingere a obligației de plată

pentru îngrijirea acordată soției acestuia, nu afectează corectitudinea încadrării

juridice a faptei incriminate de acuzarea de stat și nu constituie temei de a considera

că, fapta săvîrșită de inculpată nu întrunește elementele infracțiunii de furt cu

cauzarea de daune în proporții mari.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele din apelul avocatului inculpatei

precum că, fapta inculpatei urma a fi încadrată conform prevederilor art. 351 din

6

Codul penal, și deoarece cuantumul prejudiciului cauzat, de către acuzare nu a fost

dovedit, nu a fost în modul corespunzător probată existența faptei prevăzute de art.

186 alin. (4) din Codul penal.

În susținerea poziției sale, instanța de apel a reținut faptul că, bunurile sustrase

în valoare indicată în rechizitoriu se confirmă prin declarațiile părții vătămate Miron

Tatiana potrivit cărora: ,, tot ce procura, ducea evidența. Ea alegea lucruri de calitate

bună cu gândul că când se va întoarce în țară, va avea de toate. Lucrurile le păstra în

casă la părinți... Ea are înscrisuri prin care ducea evidența bunurilor trimise. Sunt

scrise șervete mici 35x55 - 32 bucăți - 2 euro, șervete mari gofrat- 2- 3 euro, set cîte

două -7, sete șervete -2 bucăți la 3 euro, în afară de înscrisurile date ea a mai trimis

șervete. Inculpata Perju a lucrat la ei, îngrijea de mama ei în 2016. Tata verifica

bunurile în pod...Ea avea video cameră și ea era în cutiile din pod și s-a furat totul din

cutii...”.

Declarațiile părții vătămate Miron Tatiana, se confirmă și prin declarațiile

reprezentantului părții vătămate Miron Sergiu care a menționat că, lucrurile erau în

podul casei și în pod se intră numai prin interiorul casei. Lui tata i-a spus Bodiu Nina

că, lucrurile le-a sustras Perju Liubovi.

În aceeași ordine de idei, urmează a fi reținute declarațiile martorului Bodiu

Nina, prin care a indicat direct la inculpată ca fiind persoana la care în casă a văzut

bunurile sustrase, descriindu-le cu lux de amănunte or, aceasta a declarat că:„ a venit

acasă la Perju Liubovi, a scos hainele care a spus că le-a luat de la Miron Nicolai și

le-a pus în saci și a spus că se duce la vecinul Ion Rotari să-1 roage să le ducă cu

mașina și a luat sacii și i-a dus pînă la ușa casei lui Ion Rotari. Ea a dus un sac și o

geantă. În saci a pus băsmăli, halate, fețe de perne, cămăși de noapte pentru femei,

cearșafuri, pahare, toster, fen de uscat părul, fen de îndreptat părul, cuptor de copt,

căni pentru cafea și ceai, complecte de pahare diferite. Bunurile le-a pus în saci de 50

kg. A fost undeva 2-3 saci.”

Cele menționate de către martorul Bodiu Nina, au fost confirmate de către

martorul Rotari Ion: ,, într-o zi ea s-a apropiat de el și 1-a rugat să păstreze la el niște

saci cu ștergare. În saci se vedeau șervete, băsmăli... Era placă într-un pachet aparte,

erau halate și șervete. Tigăi nu a văzut, dar cănuțe de ceramică erau. A mers de două

ori la Perju acasă și împreună cu ea a adus sacii cu lucruri... într-o sacoșă a văzut

furculițe și linguri”.

De asemenea, vinovăția lui Perju Liubovi în săvârșirea infracțiunii incriminate,

cît și mărimea prejudiciului cauzat, în proporții mari se mai confirmă și prin procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 10.08.2017, cu foto-tabelul anexă, conform

căruia în podul gospodăriei lui Miron Nicolae s-a constatat lipsa bunurilor, iar prin

procesul-verbal de ridicare din 17.08.2017 și procesul-verbal de percheziție din

05.01.2018 efectuate la domiciliul inculpatului Perju Liubovi, au fost ridicate mai

multe bunuri sustrase ce aparțin părții vătămate.

Analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, permit instanței de apel de a concluziona că instanța de fond corect a

încadrat juridic acțiunile inculpatei Perju Liubovi în săvârșirea acțiunilor

prejudiciabile descrise în cauza penală.

Astfel, instanța de fond întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatei,

considerând a fi neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale, or, acestea se

contrazic prin întregul sistem de probe cercetate în instanța de fond, care combat în

7

întregime versiunea inculpatei, și anume declarațiile părții vătămate Miron Tatiana,

care în ședință de judecată a relatat instanței că, bunurile materiale ce i-au fost

sustrase, se aflau spre păstrare în casa părinților ei, iar martorii Bodiu Nina și Rotari

Ion în ședință de judecată au confirmat faptul că, Perju Liubovi a intrat în posesia

bunurilor materiale în cauză transportându-le inițial spre domiciliul său, iar apoi

pentru păstrare temporară la domiciliul lui Rotari Ion, iar peste cîteva zile au fost

iarăși transportate spre domiciliul lui Perju Liubovi.

În deplin acord cu cele enunțate supra, instanța de apel a reiterat că nu pot fi

reținute ca fiind plauzibile argumentele avocatului privind achitarea inculpatei Perju

Liubovi, ori de către instanța de fond au fost cercetare în ansamblu probele, verificate

în ședința instanței de apel, fiind analizate în ansamblu prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de fond a

argumentat deplin poziția adoptată, în partea ce ține de incadrarea juridică a faptei și

vinovăția inculpatei, din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor

cauzei, cât și din punct de vedere a prevederilor legale.

Instanța de apel a respins integral argumentele inculpatei Perju Liubovi privind

casarea sentinței și achitarea sa, deoarece acestea nu și-au găsit confirmare și poartă

un caracter pur declarativ nefiind probate în modul stabilit.

În continuare, instanța de apel a reținut că, avocatul Bondarenco Andrei, care

acționează în interesele părții vătămate Miron Tatiana prin cererea de apel, critică

sentința în partea laturii civile, sentința nefiind contestată în privința încadrării

juridice și a vinovăției.

Analizând temeiul nominalizat în raport cu motivele invocate în apel, instanța de

apel a constatat că acesta își găsește confirmarea la judecarea apelului declarat,

existând motive temeinice de implicare a instanței de apel în partea expunerii asupra

acțiunii civile, cu referire la prejudiciul moral, înaintate de partea civilă Miron

Tatiana.

În acest context, instanța de apel a relevat că în conformitate cu prevederile art.

219 alin.(l) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se intentează

prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către

persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale

nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în

legătură cu săvârșirea acesteia.

Iar potrivit alin. (2) al aceleiași norme legale, persoanele fizice și juridice cărora

le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot

intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin:

1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori

nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală;

2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite

sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor

deteriorate;

3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală;

4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației

profesionale.

Conform art. 221 alin. (l) și alin.(2) Cod de procedură penală acțiunea civilă în

procesul penal se intentează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului

ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării

judecătorești. Acțiunea civilă se intentează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o

8

persoană necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau față de persoana

care poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului, inculpatului.

Astfel, din materialele cauzei penale rezultă că, Miron Tatiana a înaintat o

acțiune civilă în ședința instanței de apel împotriva inculpatei Perju Liubovi privind

încasarea prejudiciului material în sumă de 197 966,65 lei și prejudiciul moral în

sumă de 25 000, 00 lei.

Subsecvent, având în vedere faptul că, inculpata Perju Liubovi, se face vinovată

de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, nefiind stabilite

careva circumstanțe privind casarea sentinței în partea încadrării juridice și vinovăției

inculpatei, instanța de apel a reținut că, instanța de fond just a admis în principiu

acțiunea civilă înaintată de partea vătămată împotriva inculpatei Perju Liubovi, cu

privire la repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, ținînd cont de faptul

că, prejudiciul material cauzat, care reiese din bunurile ce au fost sustrase și au fost

estimate prin materialele cauzei penale, însă nu a fost determinat care bunuri

materiale precum și valoarea lor au fost restituite părții vătămate, și care bunuri

materiale și valoarea celor ce urmează a fi restituite părții vătămate de către IP Anenii

Noi, care sunt deținute în camera sa de păstrare.

Totodată, instanța de apel a reținut că, instanța de fond în mod eronat a admis în

principiu acțiunea civilă în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral or, în

conformitate cu prevederile art. 2036 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-

a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are

dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de

despăgubiri. Alin. (2) prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial. Conform prevederilor alin. (3) reparația prejudiciului moral

se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este

cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală

a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea

ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului , muncii neremunerate în

folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege. Alin. (4) dacă legea nu prevede

altfel, simpla constatare a încălcării unui drept sau interes recunoscut de lege fără

plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă persoanei vătămate doar cînd aceasta

corespunde cu natura dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat și persoana

vătămată astfel va putea obține o valoare nepatrimonială superioară prejudiciului

moral suferit. Conform alin. (5) dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse

drepturilor personale nepatrimoniale poate fi cesionat numai în cazul în care a fost

stabilit printr-o tranzacție sau printr-o hotărîre judecătorească definitivă.

În acest, sens urmează a fi reținut că, în ședință judiciară s-a stabilit cu

certitudine că Miron Tatiana a avut de suportat și un prejudiciu de natură morală.

Estimarea daunei morale suportate de către Miron Tatiana se probează prin faptul că

urmare a acțiunilor ilegale ale inculpatei, partea vătămată a avut de suferit psihic,

fiind privată de posibilitatea de a dispune de bunurile personale pentru care a muncit

mult agonisindu-le.

Astfel, instanța consideră că suma în mărime de 10 000,00 lei este echitabilă și

în corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpată a acțiunilor ilegale prin

comiterea furtului, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzare

de daune în proporții mari.

9

În acest sens, instanța de apel a reținut că la aprecierea cuantumului prejudiciului

moral urmează a se ține cont de, caracterul și gravitatea suferințelor fizice cauzate

persoanei vătămate, gradul vinovăției autorului prejudiciului, personalitatea

inculpatului.

Ca urmare, instanța de apel a considerat oportun și adecvat, luînd în considerare

circumstanțele expuse supra de a încasa de la Perju Liubovi în beneficiul părții

vătămate Miron Tatiana a prejudiciul moral în mărime de 10 000 (zece mii) lei.

Astfel, instanța de apel a reținut că cuantumul prejudiciului moral în mărime de

25 000,00 lei solicitat de partea vătămată este una exagerată, în viziunea instanței

suma de 10 000,00 lei constituie o satisfacție echitabilă pentru dreptul pretins a fi

încălcat.

în numele părții vătămate Miron Tatiana, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri în partea acțiunii civile, prin care să fie

dispusă încasarea din contul inculpatei în beneficiul părții vătămate a prejudiciului

material în mărime de 197 966, 65 lei și prejudiciul moral în mărime de 25 000 lei,

precum și a cheltuielilor de judecată suportate efectiv de către partea vătămată.

Recurentul invocă aceleași motive declarate în cererea de apel (pct. 3.1 din decizie).

De asemenea, în partea daunei morale au fost prezentate suficiente dovezi, orim

instanța de apel nu motivat explicit și cu referire la faptele inculpatei.

5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Negru Olesea în

numele inculpatei Rotari (Perju) Liubovi, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8), 16) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită

casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Recurentul

invocă aceleași motive declarate în cererea de apel (pct. 3 din decizie). De asemenea,

instanța de apel nu a analizat materialele cauzei și în soluționarea cauzei s-a referit la

circumstanțele neprobate și neargumentate. Inculpata a menționat c ă a luat care-va

bunuri, însă nu toate cele menționate de partea vătămată, exercitându-și samavolnic

dreptul său de recompensă pentru serviciile acordate de îngrijire. În asemenea

circumstanțe, apărarea consideră că, fapta urmează să fie reîncadrată în prevederile

art. 351 Cod penal. Totodată, valoarea bunului pretins a fi sustrase și lista acestora, a

fost stabilită doar din declarațiile părți vătămate, nefiind prezent nici un act de

proveniență și nici mocar o dovadă a existenței acestor bunuri.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

prin care solicită inadmisibilitatea acestora, Colegiul penal conchide că acestea sunt

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei statuări se expun

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

10

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Bondarenco Andrei în

numele părții vătămate Miron Tatiana:

Potrivit textului recursului declarat de către apărătorul părții vătămate, se

invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală - când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția. Acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului menționat,

nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat

decizia, constatând corect stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept, analizând

obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionând asupra vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunilor imputate,

motivându-și soluția în acest sens.

Este de menționat că, motivele expuse în recurs ordinar au fost anterior

invocate în apel, iar instanța de apel, le-a examinat apreciind toate probele din dosar

în ansamblu și conform art. 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor invocate în apel. O nouă reapreciere a

probelor nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă

numai temeiurile de drept.

Mai mult, Colegiul penal menționează că, la etapa recursului ordinar instanța

de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au

aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz,

de instanța de apel.

Totodată, Colegiul penal consideră că, justificat instanța de apel a încasat de la

Rotari (Perju) Liubovi dauna morală cauzată în beneficiul părții vătămate, suma de 10

000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, întrucât în procesul penal acțiunea civilă este o

modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar repararea

prejudiciilor morale prezintă o modalitate distinctă, rezultat din lezarea sentimentelor

de afecțiune.

Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru

daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se

ajunge la o îmbogățire fără just temei, astfel, în cazul infracțiunilor contra persoanei,

soldate cu vătămări corporale ușoare, este necesar să fie luate în considerare

suferințele fizice și morale, care au fost cauzate prin fapta infracțională săvârșită de

inculpat, precum și toate consecințele acestuia.

Mai mult, pe aceiași cale de considerente, se enunță că potrivit art. 2036 Cod

civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute

de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin plata de despăgubiri. Art. 2037 Cod civil prevede că, mărimea

despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în

funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de

gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție

echitabilă persoanei vătămate.

11

Din materialele cauzei, rezultă că partea vătămată a trecut prin suferință

morală, iar instanța de apel a conchis corect că aceste suferințe urmează a fi

recuperate de inculpata prin contra-echivalent bănesc în sumă de 10 000 lei, sumă ce

a fost considerată echitabilă pentru recuperare a prejudiciului moral suferit.

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel, rejudecând cauza cu

pronunțarea unei noi hotărâri, a motivat argumentat admiterea acțiunii civile, ținînd

cont de gradul de suferințe fizice și psihice cauzate prin vătămarea integrității

corporale a victimei, circumstanțele concrete ale cauzei, starea precară materială și

personalitatea inculpatului. Astfel, la acest capitol Colegiul apreciază ca vădit

neîntemeiată solicitarea recurentului.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că, acesta este

vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Negru Olesea în numele

inculpatei Rotari (Perju) Liubovi.

Cît privește temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal

constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414, 415, 417 alin.8) Cod de

procedură penală, hotărârea cuprinzând motivelor pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Se reține, că instanța de apel, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelul declarat, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii

atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă

de fapt.

Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în

cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost

analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate

la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute

în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât

și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Rotari (Perju) Liubovi

privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal să fie

întemeiată și legală.

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor,

descrise în pct.4.1 al prezentei decizii, care au fost apreciate conform art.101 Cod

procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este

eronată la caz lipsește

Astfel, instanța de apel, corect și-a întemeiat soluția de condamnare pe baza

probelor cercetate, apreciind just declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor

Bodiu Nina și Rotari Ion precum și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 10.08.2017, cu foto-tabelul anexă, conform căruia în podul gospodăriei lui Miron

12

Nicolae s-a constatat lipsa bunurilor, iar prin procesul-verbal de ridicare din

17.08.2017 și procesul-verbal de percheziție din 05.01.2018 efectuate la domiciliul

inculpatului Perju Liubovi, au fost ridicate mai multe bunuri sustrase ce aparțin părții

vătămate, Colegiul penal constată că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatei

în comiterea infracțiunii imputate și care combat argumentele declarate de către

apărător privind achitarea inculpatei, iar faptul că inculpata a recunoscut vina parțial

în comiterea infracțiunii încriminate se consideră ca tendința ultimei să prezinte o

stare de fapt nereală și neplauzibilă, care să-i atenueze răspunderea penală, deoarece

aceste declarații se combat prin cumulul de probe administrate la urmărirea penală,

care în rezultatul cercetării lor, fiind apreciate conform art.101 Cod procedură penală.

Mai mult ca atît, referitor la motivele invocate în cererea de recurs, Colegiul

penal menționează că, decizia instanței de apel este una argumentată inclusiv în

raport cu cererea de apel a apărării, care sunt identice cu argumentele recursului

declarat, totodată instanța de recurs consideră că, repronunțarea asupra argumentelor

recursului nu poate duce la casarea deciziei contestate, or potrivit practicii CEDO

(Coroi vs R.Moldova, 15.03.2011), Curtea a specificat că, ,, (…) este adevărat că

decizia Curții de Apel a fost foarte succintă și doar a menținut hotărârea primei

instanțe. Totuși, având în vedere faptul că fondul cauzei a fost examinat în mod

corespunzător de către prima instanță și că hotărârea acesteia este motivată suficient,

precum și având în vedere natura motivelor invocate de reclamant în cererea sa de

recurs, Curtea nu consideră că respingerea recursului fără o motivare detaliată

constituie o violare a cerințelor articolului 6 § 1 CEDO”.

Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art. 427 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel

conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii

Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la situația în cauză, acest

temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează

latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura

subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în

cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, se

constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii

imputate inculpatei, inclusiv vinovăția acesteia, după cum rezultă din decizia instanței

de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile

prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării

cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură

penală, în mod obiectiv.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, au fost

obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat

minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care

Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs

România din 16.02.2010.

Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației în

vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de

părți și anume declarațiile martorilor precum și actele cauzei, pe care le-a apreciat în

mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva

dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatei în săvârșirea

infracțiunii în baza art. 186 alin. 4) Cod penal a fost dovedită integral.

13

Referirea recurentului la temeiul prevăzut în art.427 alin.(1) pct.16) Cod de

procedură penală, nu poate fi reținută, deoarece acest temei poate fi invocat atunci

cînd norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a

aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze similare.

Acest temei este îndreptat spre unificarea practicii judiciare, iar la invocarea

temeiului respectiv de drept, sarcina probațiunii îi revine recurentului, care prin

exemple elocvente cu referire la cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că

instanța de recurs în cauze similare, anterior a adoptat soluții contradictorii cu cele

reținute în speța în cauză, ori, recurentul nu aduce nici un exemplu similar care

contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea

de drept la care face referire avocatul și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției

adoptate.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către

avocatul avocatul Negru Olesea în numele inculpatei Rotari (Perju) Liubovi.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocatul Bondarenco

Andrei în numele părții vătămate Miron Tatiana, de avocatul Negru Olesea în numele

inculpatei Rotari (Perju) Liubovi, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 12 iunie 2019, în cauza penală, în privința lui Rotari (Perju)

Liubovi XXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 20 februarie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

14